Ce parere aveti despre impozitarea pensiilor?
Ce se dezbatea in 2016, conform articolului https://www.libertatea.ro/stiri/exclusiv-2017-pensiile-nu-se-vor-mai-impozita-pentru-ca-este-ilegal-1696655
Conform Codului Fiscal, în anul 2016 vârstnicii cu pensii mai mari de 871 de lei, adică un punct de pensie, au achitat asigurări de sanătate pentru sumele care depăşesc acest prag. De asemenea, cei cu pensii peste 1.050 de lei plătesc impozit de 16% pe toată suma. Reprezentanţii oragnizaţiilor de pensionari spun că aceste taxe sunt ilegale şi vor înceta din 2017.
Ţara noastră a încheiat 82 de convenţii internaţionale de evitare a dublei impuneri a veniturilor cu state din întreaga lume. Asta pentru a nu impozita de două ori acelaşi venit: dubla impozitare este ilegală peste tot în lume.
Acelaşi stat român a legiferat însă, prin Codul Fiscal, dubla impunere pentru veniturile provenite din pensii, pentru un anumit nivel al acestora. Altfel spus, plăteşti impozit pentru suma pe care o depui la fondul de pensii din salariu, apoi plăteşti din nou impozit pe suma care se întorce la tine sub formă de pensie. Ca atare, toţi banii care merg la fondul de pensii sunt impozitaţi, apoi toţi bani care ies din fondul de pensii sunt impozitaţi din nou.
“Pensiile nu pot fi impozitate! Pot să vă spun că prin noul buget pe 2017 se va modifica Codul Fiscal, iar pensiile vor fi despărţite de ajutoarele sociale. Impozitul pe pensie va fi eliminat. Mai mult, fondul de pensii trebuie separat de fondurile de ajutoare sociale. Fondul de pensii este ban privat, al deponenţilor, iar fondul de ajutoare sociale este ban public”, ne-a spus Mircea Dogaru, preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate.
”Sărăcia pensionarilor este extrem de gravă”
Gheorghe Chioaru, preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ”Omenia” consideră că statul îşi bate joc de pensionari. ”Este clar o escrocherie care trebuie eliminată. Sărăcia vârstnicilor este extreme de gravă în ţara noastră, noi, din interiorul acestei organizaţii create chiar pentru ajutorarea bătrânilor foarte necăjiţi ne cutremurăm. Organizaţia are 47.000 de membri şi, sincer vorbind, oricum am promis că o să ieşim într-o zi în stradă… Să vedem ce aduce Anul Nou”, ne-a spus preşedintele Chioar.
”Statul român, din lipsă de bani, taxează victimele sigure”
”Lipsa banilor la bugetul de stat a determinat impozitarea pensiilor, chiar dacă acest lucru nu este în regulă. Iei puţin de la mulţi şi obţii mult. Problema principală este că nu se colectează mai mult de 29% la buget, deşi impozitele noastre nu sunt mari. Ţările nordice, de pildă, au impozite mari, dar colectaerea lor este foarte bună – 80% în Danemarca, de exemplu. Statul român, din lipsă de bani, taxează victimele sigure, pensionarii, care sunt captivii bugetului de stat. Ei nu au ce face, primesc pensiile gata impozitate. Nu este bine ce s e întâmplă, dar nu există altă soluţie”, ne-a spus economistul George Vulcănescu.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Ilie Șerbănescu: Nu au voie să se atingă de multinaționale
O listă lungă de mari companii care activează în România achită un impozit pe profit zero, în ciuda unor cifre de afaceri, raportate pentru exerciţiul financiar precedent, de peste 100 milioane de euro fiecare. Este un semnal de alarmă tras în direcţia autorităţilor de la vârful statului român.
Ilie Șerbănescu este unul dintre economiștii care a urmărit de-a lungul timpului activitatea companiilor multinaționale în raport cu Guvernul României. Într-un interviu exclusiv acordat pentru RomâniaTV.net, Ilie Șerbănescu a oferit mai multe informații pe marginea acestui subiect, în actualul context socio-economic marcat de tensiune și incertitudine.
Cum e posibil ca la 34 de ani de la evenimentele din 1989, companiile cu cele mai mari afaceri să plătească cele mai mici impozite, aproape de zero?
„Se întâmplă asta pentru că ei sunt niște bandiți.
Vina aparține integral gazdei. În cazul de față, al Guvernului României. Dacă se constată că este vorba despre o politică și nu de o situație specială, care poate să existe, dar dacă această situație aparent specială se perpetuează pe ani de zile, înseamnă că e vorba despre o politică, deci acea companie nu este binevenită pe teritoriul României. Punct, clar. Îi pui în vedere: ori plătești, ori pleci. Îi retragi autorizația de funcționare”, a declarat Ilie Șerbănescu.
În ce măsură sunt implicate și guvernele?
„De exemplu, companiile austriece care procedează așa pentru că Guvernul Austriei își bate joc de România. În momentul în care există această politică de stat a celui care este la originea companiei respective, este clar că este vorba despre o politică și nu e de vină doar compania respectivă, ci și statul respectiv.
În mod firesc, ar fi ca statul român să nu aibă de a face cu statul austriac. Încheiem orice fel de relație, dacă companiile nu vor să se supună regimului fiscal de aici. Iar în cazul statului austriac, este exclusiv a statului român. Dacă statul român tolerează să fie batjocorit de altcineva, e numai vina statului român”, a spus Ilie Șerbănescu.
De regulă, când se pune în spațiul public problema marilor evazioniști, este evocat în spațiul public scenariul potrivit căruia companiile străine vor pleca din România. În ce măsură ar putea deveni posibil? E o reală amenințare sau o minciună? Dacă pleacă companiile străine ce se va întâmpla?!
„Dar în primul rând, nu pleacă! ‘Câinii, de la măcelărie nu pleacă’. Asta este sigur. În al doilea rând, ele nu pot pleca decât dacă vând cuiva. Și dacă vând, poate vine unul mai bun”, a spus economistul.
De ce nu pot afaceriștii români să se impună în retail? Ce-i oprește? Lipsa forței financiare, le e teamă de eventuale probleme în justiție, sunt indezirabili?
„În retail, chestiunile sunt mai complexe și nu se poate pentru că, de asemenea, statul român nu vrea și nu poate. Nu vrea pentru că ar trebui să se pună cu retailerii străini și în al doilea rând, nu poate pentru că nu mai are pârghiile pe care le-au luat stăpânii externi. Nu este așa ușor! Asta înseamnă că trebuie să deții controlul asupra producției – în retail înseamnă controlul asupra pământului, controlul asupra proprietății pământului, controlul asupra colectării și prelucrării produselor. Totul este pierdut.
Asta cu ‘România, al nu știu câtelea loc în producția de cereale în ierarhia țărilor UE’ este o poveste, pentru că trebuie să deții controlul asupra comercializării. România nu deține controlul asupra comercializării. Acesta e deținut de cinci companii, toți străini. Primii trei sunt americani și elvețieni”, a declarat economistul.
Antreprenorii români acuză că sunt neîndreptățiți. Ce pot face, ce alternative au pentru a schimba această paradigmă?
„Oamenii de afaceri români nu pot face nimic. În primul rând, nu e nimeni care să le facă dreptate. În al doilea rând, statul român dacă ar vrea să le facă dreptate, nu are cum, pentru că nu are pârghii. N-are niciun instrument.
Cel mai bun exemplu este nu doar în retailul alimentar, ci în retailul de carburanți. România e singura țară din regiune care are ceva petrol și singura țară din regiune care nu are o companie națională de distribuție de carburant. Dacă ai doar niște acțiuni, nu ai control, nu tu decizi”, a spus Ilie Șerbănescu.
Cum se explică profiturile anuale de ZERO lei ale marilor companii străine?
„Trebuie să ne luăm după statistică. În mod normal, contribuția prin impozitarea profitului la buget trebuie să fie proporțională cu ponderea grupurilor de companii în cifra de afaceri totală. Ponderea multinaționalelor în cifra de afaceri e între 55-60% din total. Ponderea în contribuția la buget prin taxe e de 30%. Este evident!
Având în vedere faptul că aceste companii multinaționale nu evazionează plata impozitelor pe muncă și TVA-ul, înseamnă că toată gaura e din cauza evazionării impozitului pe profit, care se pune pe profitul declarat. Multinaționalele își aranjează actele contabile astfel încât să nu obțină profit și să declare profit zero. Unele exagerează atât de mult încât declară pierdere.
Operațiunea se numește ‘optimizare fiscală’ și în esență, înseamnă încărcarea notei contabile a lor cu lucruri pe care nu le fac, dar pe care le decontează că le-ar face în România. Atunci, iese că ei își cheltuiesc banii pe niște lucruri pe care nu le cheltuiesc și spun că n-au profit.
Un minim echilibru și dreptate ar fi impozitarea multinaționalelor pe cifra de afaceri. Nu este total corect din punct de vedere economic, dar dacă ele te trag în piept ce faci? Această soluție îți mai rămâne. Pui 1% pe cifra de afaceri și ele nu te mai pot păcăli”, este de părere Ilie Șerbănescu.
Nimeni nu le controlează?
„Sunt controlate, dar li se dă ‘OK-ul’. Controlul este făcut de unul dintre cei patru, din ‘The Big 4′, care spun că ‘e corect’. Deși nu e corect!
Fără niciun fel de exagerare: cel puțin jumătate din exploatarea mondială de multinaționale a diverselor țări ale lumii poate fi pusă în cârca acestor companii din ‘The Big 4′, pentru că validează ceva ce nu ar trebui să fie validat, un șarlatanism”, a răspuns Șerbănescu.
Ce impact bugetar ar putea avea un proiect de lege privind o impozitare adecvată, de 1% pe cifra de afaceri, de exemplu?
„Nu ar mai fi problema impozitării diferențiate. Totul, în fiscalitatea din România este o minciună, fără nicio exagerare. Totul pornește de la faptul că PIB-ul României este împărțit odios între muncă și capital, spre deosebire de PIB-ul țărilor occidentale.
În România, munca ia din PIB 37-38%, iar în toate țările occidentale ia peste 50%, adică salarii mari. Astfel, politica fiscală poate fi echilibrată, să impoziteze rezonabil munca.
La noi, munca este supraimpozitată. Ia puțin și atunci, statul nu are de unde să ia, pentru că nu are voie să impoziteze capitalul. Munca e impozitată cu 47%, iar ceea ce obține capitalul, cu 16%.
Bugetul nu încasează suficienți bani.
Taxele, chipurile, trebuie să fie mici, ca să atragă investitorii străini. Fals! Pentru că pe investitorii străini nu-i interesează asta. Ei oricum își fac ‘optimizarea fiscală’, cu care statul român pierde. Nu din cauza asta vin, ci din motive geo-economico-strategice. Această minciună este impusă pentru ca guvernele, respectiv statele să nu aibă nicio putere asupra multinaționalelor. Este simplu, foarte, foarte clar. Atunci, în România de pildă, care are un profil strict colonial, 27% din taxe reprezintă 27% din PIB. Media la nivelul UE este 44%. Țările nordice au peste 50%. Și atunci, statul e sărac, nu are bani pentru investiții, în infrastructura rutieră de exemplu. Statul român ar trebui să câștige mai mult decât statul occidental, procentual, din taxe”, a declarat economistul.
Ce rezultate credeți că va avea vestita „Ordonanță a Austerității”?
„Nu va rezolva nimic, nu se va schimba nimic. Nu au voie să se atingă de multinaționale. Dacă nu te îndrepți către principalul evazionist fiscal când ai probleme, muți mizeria dintr-o parte-n alta”, a conchis Șerbănescu.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Ilie Serbanescu: ROMANIA a devenit o COLONIE
Ilie Serbanescu: Cele trei basme ale celor trei decenii
Ilie Șerbănescu: DURERE! Scrisoare deschisă către toți românii
Consecinta distrugerii economiei: Romania importa 70% din alimente
De unde are UE banii pentru PNRR?
Gheorghe Piperea:
Planul birocratic al UE de redresare și reziliență a fost conceput pentru combaterea efectelor economice negative ale pandemiei din 2020-2023.
UE s-a împrumutat de pe piața de capital pentru a face rost de cei 750 mld euro necesari. Sursa de rambursare a acestei sume o constituie, desigur, taxele și impozitele plătite de noi (și evitate de giganții economici și tehnologici și de miliardarii europeni). Jumătate din acești bani vor fi dați cu împrumut țărilor membre ale UE. Deci UE s-a împrumutat ca să împrumute statele membre UE, care vor restitui împrumuturile din taxele și impozitele plătite de noi (și evitate, desigur, de sus-numiții). Băncile și investitorii în obligațiuni câștigă de două ori, fără niciun risc. Mai mult chiar, aceste entități mult prea mari ca să fie lăsate să falimenteze (too big to let fail) se finanțează cu costuri aproape de zero din programele de relaxare cantitativă ale BCE – adică, din “tipărirea” de bani suplimentari față de masa de bunuri aflate în circulație, cu consecința scăderii puterii de cumpărare a banilor. Salariile europenilor s-au diluat în numai 15 ani de astfel de politici înțelepte cu 60%, chiar dacă, nominal, au rămas la fel sau au crescut nesemnificativ. Sărăcirea celor peste 110 mil europeni UE vine mai ales de aici.
Cu toată severitatea acestei destinații fixe originare a celor 750 mld euro din PNRR, UE a reușit să reorienteze 250 mld euro către RePowerEU, adică spre eco green shit – ul noilor energii și al mașinilor electrice care se descarcă rapid, ca bateriile chinezești, și costă la încărcare ca vinul grand cru franțuzesc sau ca gențile “vuiton”.
Asta se numește, în limbaj penal, deturnare de fonduri.
Ironic, din lipsă de bani, UE pregătește un alt artificiu legal, cu iz de deturnare de fonduri: reorientarea unor “mici” fracțiuni din PNRR pentru finanțarea de către țările membre a fabricării de muniție și armament pentru susținerea eforturilor de război. Care război? Războiul SUA versus Rusia & China, via Ucraina, desigur.
Lipsă de bani la nivel de birocrație UE?
În condițiile în care o mare parte din banii din PNRR nu se pot mobiliza întrucât statele membre ale UE nu pot sau nu vor să pună în practică agenda hiper-ideologizată a birocrației UE impusă prin PNRR?
În condițiile în care politicile energetice iresponsabile ale acestei birocrații sărăcesc populația UE și distrug industriile clasice și locurile de muncă?
În condițiile în care UE finanțează fără voia cetățenilor UE războiul altora?
În condițiile în care s-au aruncat pe fereastră 70 mld euro pentru seruri experimentale inutile și nocive?
Bani împrumutați pe seama noastră?
Împrumuturi de restituit în 25 de ani sau mai mult?
Cât mai rezistă această butaforie?
Cât mai acceptăm noi această farsă?
Henry David Thoreau: „Nesupunerea civica”
Henry David Thoreau (1817 – 1862):
Ceea ce trebuie să fac eu este să mă asigur că oricum nu devin unealta nedreptăţii pe care o condamn.
Dacă ar fi ca o mie de oameni să nu-şi plătească impozitele din acest an, aceasta nu ar fi o măsură violentă sau sangeroasă aşa cum s-ar intampla dacă ar fi să le plătească şi astfel să dea statului putinţa de a comite violenţe şi de a vărsa sange nevinovat. De fapt, aceasta este definiţia revoluţiei paşnice, dacă aşa ceva este posibil să existe. Dar perceptorul sau oricare alt funcţionar public vine să mă intrebe, aşa cum s-a intimplat o dată, „Şi eu ce pot să fac?“, răspunsul meu este „Dacă vrei intr-adevăr să faci ceva, dă-ţi demisia“. Cand supusul refuză să se supună şi funcţionarul demisionează din funcţie, atunci revoluţia şi-a atins scopul. Dar gandiţi-vă numai că ar curge sange: Oare nu tot un fel de vărsare de sange este şi cand cea rănită este conştiinţa? Printr-o rană ca aceasta se scurg omenescul şi nemurirea, iar omul sangerează fără incetare către o moarte fără sfarşit. O astfel de sangerare văd acum.
Dar, cel bogat – ca să nu fac nici o comparaţie invidioasă – este intotdeauna vindut acelei instituţii care il face să fie bogat. Vorbind in absolut, cu cat
sunt mai mulţi bani, cu atat este ‘virtute mai puţină, fiindcă banul se aşază intre om şi dorinţele sale şi le obţine in numele lui; iar in a obţine banul nu este cine ştie ce virtute.
Cum nu se putea ajunge la mine, cel real, se hotărase să mi se pedepsească trupul, tot aşa cum fac copiii care, nefiind in stare să se apropie de cel căruia ii poartă pică, ii iau la cotonogit cainele.
Astfel, statul nu se ciocneşte niciodată, in chip intenţionat, cu fiinţa intelectuală sau morală a omului, ci numai cu fiinţa sa fizică. El nu este inarmat cu o inteligenţă superioară sau cu onestitate, ci numai cu o forţă fizică superioară.
Nu am refuzat niciodată să plătesc taxa de drum, pentru că sunt la fel de doritor a fi un bun vecin pe cat sunt de a fi un rău supus, iar in ceea ce priveşte intreţinerea şcolilor, imi dau contribuţia educandu-mi acum concetăţenii. Impozitul nu are nimic in sine care să mă facă să refuz a-l plăti. Pur şi simplu nu vreau să mă supun statului, vreau să mă trag la o parte şi să răman in fapt mai presus de el. Nu ţin să iau urma dolarului meu, nici dacă aş putea, pană cand ajunge să cumpere un om sau o muschetă cu care să fie impuşcat un altul – dolarul nu are nici o vină – dar ceea ce imi stă in grijă este să iau urma consecinţelor supunerii mele.
Mai jos un video:
Iata si ce scrie cel ce l-a postat pe facebook:
Un dialog despre volumul „Nesupunerea civica și alte scrieri” de Henry David Thoreau, alături de traducătorul cărții, Ovidiu Morar (Prof. Univ. Dr) și Sorin Lucaci (PR Herald).
Mai actuale decât oricând, scrierile lui Thoreau susțin asumarea responsabilității fiecărui individ în societate, dovedind prin fapte că refuzul cetățenilor de a încuraja instituțiile nedrepte poate duce la transformări radicale și de durată.
Cel mai renumit eseu al autorului este, fără îndoială, „Nesupunerea civică”, eseu care a fost publicat pentru prima oară în 1849. Aflăm că cea mai bună guvernare este „cea care guvernează cel mai puțin”, ba chiar „deloc”. Deoarece votul națiunii nu are cum să nu reflecte interesele unei majorități, lăsându-le inevitabil neacoperite pe cele ale minorităților, este de preferat ca oamenii să respecte mai degrabă ce le dictează conștiința decât ce spun legile. Autorul însuși a preferat să meargă la închisoare decât să plătească niște taxe în care nu credea. Ideile lui au influențat mișcarea de revoltă nonviolentă inițiată de Mahatma Gandhi, care a dus la dobândirea independenței Indiei. Tolstoi îl citează adesea pe Thoreau, iar Martin Luther King Jr. îi datorează acestuia o parte din „visul” său.
La https://ro.wikipedia.org/wiki/Henry_David_Thoreau mai aflam ca a fost printre primii susținători nord-americani ai teoriei lui Darwin.
Asadar, a si ratacit. Adica nu putem lua de bun tot ceea ce a scris.
Insa, cele din citatul de mai sus cum le considerati? Multi considera ca ar putea avea dreptate, precum cel ce a postat citatul de pe facebook.
Cititi va rog si:
Platesti coletul ramburs, ANAF este cu ochii pe tine
Firmele de curierat vor da la ANAF date despre clienții care plătesc ramburs pentru comenzile online
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, afirmă că prevederea conform căreia firmele de curierat ar urma să raporteze la ANAF detalii referitoare la persoanele care au plătit ramburs pentru produsele comandate online vizează o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor.
Prevederea se află în ordonanţa de urgenţă aprobată, miercuri, de Guvern cu privire la facilitatea temporară a scutirii de la plata impozitului şi a taxelor pentru majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei.
„Avem în România, după cum aţi văzut, o creştere economică importantă, dar rămâne această provocare a colectării de taxe şi impozite şi aici, din păcate, nu stăm la fel de bine, ca atare eforturile pe care Guvernul trebuie să le facă şi în conformitate cu obligaţiile pe care le are la nivel european şi în conformitate cu potenţialul pe care România îl deţine în acest sens să facă toate demersurile legale astfel încât taxele şi impozitele să fie plătite de toată lumea”, a explicat Cărbunaru, la finalul şedinţei de guvern.
„Practic, putem să privim acest mod de a gestiona această chestiune într-un mod similar cu ceea ce se întâmplă cu Radarul Mărfurilor. Practic, reglementarea în această zonă nu face decât să ajute statul român să poată colecta taxele şi impozitele de care este nevoie ca bugetul naţional să poată furniza serviciile pe care cetăţenii români le aşteaptă”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Cărbunaru s-a declarat convins că normele de aplicare vor detalia procedura în acest caz: „O astfel de măsură, alături de alte măsuri care deja de la 1 aprilie se aplică în relaţia business to business şi care de la 1 iulie vor deveni obligatorii în România, mă refer aici la factura electronică, va contribui alături de alte măsuri, inclusiv digitalizarea ANAF, la posibilitatea ca statul român să poată colecta taxele inclusiv din zona comerţului care se efectuează, aşa cum se întâmplă în orice ţară civilizată.”
El a fost întrebat dacă a fost solicitată o opinie de la protecţia datelor. „Ca fiecare act normativ pe care îl discutăm în Guvernul României, toate avizele necesare sunt luate de la iniţiatorii care fac acest demers. Din câte cunosc, nu sunt observaţii pe acest proiect nici de la Ministerul Muncii, nici de la Ministerul Justiţiei, nici de la Consiliul Legislativ.
Avem de asemenea avize de la Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Autoritatea Naţională de Supraveghere a prelucrării Datelor cu Caracter Personal, inclusiv Consiliul Economic şi Social”, a arătat Cărbunaru.
Purtătorul de cuvânt al Executivului a indicat că, după publicarea în Monitorul Oficial a ordonanţei care cuprinde şi reglementarea în zona comerţului electronic, intrarea în vigoare se va face la data menţionată în actul normativ.
El a mai afirmat că există o diferenţă destul de mare între taxele pe care Guvernul ar urma să le încaseze şi cele încasate.
Sursa: https://www.androidro.ro/platesti-coletul-ramburs-anaf-este-cu-ochii-pe-tine/
Platesti coletul ramburs, ANAF este cu ochii pe tine
Platesti coletul ramburs, ANAF este cu ochii pe tine, asa s-ar traduce un proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern si dezbatut chiar astazi, 18.05.2022. Pare destul de ciudat si ne-am putea intreba de ce sau ce mai vor de la noi.
Firmele de curierat ar urma sa puna la dispozitie catre ANAF anumite date despre persoanele care au comanat anumite online si au platit ramurs. Probabil pentru a-i descoperi pe cei cu venituri nedeclarate sau pe cei platiti la negru. Mai exact, o persoana care isi cumpara produse scumpe dar alege plata ramburs, va putea fi declarata “suspecta”.
De unde are bani si de ce nu a platit cu cardul? La prima vedere, asa am putea traduce. Iata ce precizari mai sunt facute in document, conform sursei:
“În scopul asigurării conformării fiscale, furnizorul de servicii poștale de trimitere contra ramburs este obligat, sub rezerva respectării inviolabilității secretului corespondenței, să furnizeze lunar, organului fiscal central informații referitoare la trimiterile poștale care au ca și particularitate achitarea de către destinatar expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, a contravalorii bunului care face obiectul trimiterii poștale înregistrate”.
Teoretic, firmele de curierat ar urma sa puna la dispozitie urmatoarele date: Adresa de livrare si contravaloarea bunului, datele de identificare ale celui care a facut expedierea, numarul de inregistrare si data trimiterii, numele si prenumele persoanei fizice.
Presupunem ca se aplica nu numai in cazul comenzilor online, putem trimite colete cu plata ramburs si daca achizitionam diverse bunuri prin intermediul platformelor de anunturi. Asteptam sa vedem cum si daca acest proiect se va materializa, cum se va aplica si toate detaliile.
Miliardarii care nu plătesc impozite
Jeff Bezos, patronul-fondator al firmei Amazon, face parte din miliardarii care au reusit sà scape de impozite în anumiti ani
rfi: Miliardarii care nu plătesc impozite
In plină dezbatere despre noile taxe impuse multinaţionalelor, site-ul independent de investigaţii ProPublica arată cum o serie de miliardari americani au reuşit să scape de impozite mai mulţi ani de zile. Jeff Bezos, Elon Musk şi George Soros figurează, printre alţii, pe lista celor arătaţi cu degetul.
Obiectivul ProPublica este de «a denunţa abuzurile de putere şi trădarea încrederii publicului». Cea mai recentă anchetă a site-ului de investigaţii bazat la New York se înscrie în acest demers. In perioada 2014-2018, cei mai bogaţi 25 de americani nu au vărsat fiscului american nici măcar 14 miliarde de dolari de impozite. Asta în timp ce averea lor cumulată a crescut cu peste 400 de miliarde de dolari!
Plecând de la mii de declaraţii fiscale ale unor bogătaşi americani pe care le-au consultat în amănunt cu toate că, teoretic, e vorba de documente confidenţiale, ProPublica anunţă astfel că Jeff Bezos, patronul-fondator al lui Amazon şi cel mai bogat om din lume, nu a plătit impozit federal în 2007 şi 2011. Elon Musk, în fruntea firmei Tesla, a scăpat şi el de impozite în 2018. Iată doar două nume – ambele în topul celor mai bogaţi 3 oameni din lume – citate în acheta confraţilor noştri. «Puse cap la cap, documentele pe care le-am consultat demolează mitul fiscal american care spune că fiecare îşi plăteşte partea şi cei mai bogaţi plătesc cel mai mult» scrie site-ul de investigaţii.
ProPublica mai citează însă şi alţi miliardari care au scăpat de impozite. Michael Bloomberg, Carl Icahn şi speculatorul filantrop George Soros figurează şi ei pe lista celor care au scăpat de impozite în anumiţi ani.
Cum se explică însă faptul că unii au reuşit să scape de impozite? ProPublica îl dă drept exemplu pe Jeff Bezos care a cerut – şi obţinut – în 2011 un credit de impozite de 4.000 dolari pentru copii săi. In acel an, patronul Amazon afirma că pierderile sale în investiţii sunt mai mari decât veniturile sale anuale.
E adevărat că averea miliardarilor creşte graţie progresiei înregistrate în bursă de firmele lor respective. Câtă vreme însă aceşti miliardari nu îşi vând acţiunile, ei nu plătesc impozite. A-ţi minimaliza veniturile, a nu plăti dividende, a plăti impozite în străinătate sau a dona bani unor fundaţii sunt tot atâtea «şmecherii» fiscale destinate să reducă drastic socoteala finală. O altă tehnică este aceea de a te îndatora în continuu pentru a investi, precum Carl Icahn.
In ciuda demersului său, acelaşi Jeff Bezos îşi afişase luna trecută sprijinul în favoarea măririi impozitelor dorită de preşedintele SUA. Joe Biden plănuieşte acest lucru ca să-şi poată finanţa uriaşul plan de investiţii în infrastructuri. Warren Buffett, campionul reducerii de impozite, a denunţat şi el în trecut felul injust în care se calculează şi plătesc impozitele în ţara sa.
«Persoanele cele mai bogate din ţară care au realizat profituri enorme în timpul pandemiei, nu şi-au plătit partea justă de impozite» a reacţionat Ron Wyden, preşedintele democrat al comisiei de finanţe din senatul american. De partea sa, un purtător de cuvânt al lui George Soros a evocat pierderi în investiţii – altfel spus, afaceri proaste – în perioada 2016-2018 pentru a-şi justofica absenţa impozitului federal. In fine, Bloomberg şi Icahn au declarat site-ului de investigaţii că s-ar fi achitat de taxele pe care trebuiau să le plătească.
Cum notează ziarul Le Monde, pe fond, totul este legal dar deloc echitabil. Iar Joe Biden care a propus recent să mărească procentul impozitului marginal pe venit, tot nu plănuieşte să introducă un impozit pe avere.
SUA: Cum ramai fara casa pentru o datorie de 100 de dolari ca impozit pe proprietate
Iata ce aflam din articolul LEFT WITH NOTHING.
Acest om datora 134 de dolari ca impozit pe proprietate. Municipalitatea a vândut dreptul de încasare a taxei unui investitor care i-a blocat posibilitatea de a-si rascumpara proprietatea în valoare de 197.000 dolari si a vândut-o. El și multi alti proprietari ca el au rămas fără nimic.
Refuzul acceptarii cipurilor si a platilor electronice va insemna neplata impozitelor si piata neagra … Adica vom fi pasibili de puscarie
Iata ce putem citi in articolul Soluție împotriva economiei negre: plata cu cardul:
România ar trebui să dea un semnal clar că sprijină plăţile electronice în economie, pentru a reduce economia subterană, şi să urmeze exemplul Bulgariei, care a interzis plăţile în numerar mai mari de 1.500 de euro, a declarat directorul general al VISA România, Cătălin Creţu, astăzi, în cadrul unui forum despre piaţa cardurilor.
Anul trecut, în România, valoarea tranzacţionată pe cele peste 13 milioane de carduri în circulaţie a fost de 27-28 miliarde euro, în timp ce consumul intern personal este de 80 de miliarde euro.
„Mai avem mult (…) 50 de miliarde de euro se tranzacţionează în numerar. Numerarul este aliatul cel mai important al economiei subterane, iar industria plăţilor electronice este aliatul oricărei entităţi care luptă cu economia subterană şi pentru transparentizarea circuitului banilor. În Bulgaria există o lege – nicio plată peste 1.500 euro nu se face în numerar, ca să fie considerată validă”, a spus Creţu.
125.000 de POS-uri în România
Oficialul VISA a menţionat un studiu care arată că o creştere cu 10% a plăţilor electronice conduce la o scădere a economiei subterane cu 6%.
Creţu a afirmat că piaţa cardurilor în România se va dezvolta într-un ritm alert, iar priorităţile sunt extinderea reţelei acceptatoare de carduri, cu accent pe IMM -uri şi autorităţi publice locale, şi schimbarea comportamentului de plată al consumatorilor.
El a arătat că în România există 500.000 de case de marcat la comercianţi, dar numai 125.000 de terminale de plăţi POS, potenţialul fiind ca numărul de POS-uri să ajungă la 250.000.
Comentariu saccsiv:
(more…)
A murit in inchisoare deoarece a refuzat sa retina impozitele pe veniturile angajatilor sai …
Citez din articolul Jailed Tax Protester Richard Simkanin, Dead in Prison:
Ieri (28 decembrie) la ora 12.43, încarceratul Richard Simkanin, protestatar împotriva taxelor, a murit în închisoare. Am discutat cu prietenul său, Daniel Schinzing din oraşul Keene, statul american Texas, care a spus că Simkanin s-a simţit slăbit, a avut dureri de piept şi a simţit un mare nod în piept. Vestea morţii lui Simkanin nu a fost o surpriză, având în vedere situaţia sa. Avea vârsta de 67 ani la momentul decesului.
Simkanin a fost eliberat din închisoare la începutul acestui an, dar încarcerat din nou după acuzaţia că ar fi violat termenii eliberării sale. A ispăşit 7 ani într-o închisoare federală, ca urmare a faptului că a refuzat să reţină impozitele de la angajaţii săi, în cadrul întreprinderii sale din localitatea Bedford, Texas. A fost condamnat la încă 7 ani închisoare, după ce a fost acuzat că ar fi încălcat termenii eliberării sale condiţionate.
(more…)
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
29 comments