Henry David Thoreau: „Nesupunerea civica”

Foto: https://www.libris.ro/nesupunerea-civica-si-alte-scrieri-henry-david-HER978-973-111-872-7–p21873138.html?gclid=EAIaIQobChMIstebhPDJ_QIVz-h3Ch30ZgyaEAQYASABEgIAuPD_BwE

Henry David Thoreau (1817 – 1862):

Ceea ce trebuie să fac eu este să mă asigur că oricum nu devin unealta nedreptăţii pe care o condamn.

Dacă ar fi ca o mie de oameni să nu-şi plătească impozitele din acest an, aceasta nu ar fi o măsură violentă sau sangeroasă aşa cum s-ar intampla dacă ar fi să le plătească şi astfel să dea statului putinţa de a comite violenţe şi de a vărsa sange nevinovat. De fapt, aceasta este definiţia revoluţiei paşnice, dacă aşa ceva este posibil să existe. Dar perceptorul sau oricare alt funcţionar public vine să mă intrebe, aşa cum s-a intimplat o dată, „Şi eu ce pot să fac?“, răspunsul meu este „Dacă vrei intr-adevăr să faci ceva, dă-ţi demisia“. Cand supusul refuză să se supună şi funcţionarul demisionează din funcţie, atunci revoluţia şi-a atins scopul. Dar gandiţi-vă numai că ar curge sange: Oare nu tot un fel de vărsare de sange este şi cand cea rănită este conştiinţa? Printr-o rană ca aceasta se scurg omenescul şi nemurirea, iar omul sangerează fără incetare către o moarte fără sfarşit. O astfel de sangerare văd acum.

Dar, cel bogat – ca să nu fac nici o comparaţie invidioasă – este intotdeauna vindut acelei instituţii care il face să fie bogat. Vorbind in absolut, cu cat

sunt mai mulţi bani, cu atat este ‘virtute mai puţină, fiindcă banul se aşază intre om şi dorinţele sale şi le obţine in numele lui; iar in a obţine banul nu este cine ştie ce virtute.

Cum nu se putea ajunge la mine, cel real, se hotărase să mi se pedepsească trupul, tot aşa cum fac copiii care, nefiind in stare să se apropie de cel căruia ii poartă pică, ii iau la cotonogit cainele.

Astfel, statul nu se ciocneşte niciodată, in chip intenţionat, cu fiinţa intelectuală sau morală a omului, ci numai cu fiinţa sa fizică. El nu este inarmat cu o inteligenţă superioară sau cu onestitate, ci numai cu o forţă fizică superioară.

Nu am refuzat niciodată să plătesc taxa de drum, pentru că sunt la fel de doritor a fi un bun vecin pe cat sunt de a fi un rău supus, iar in ceea ce priveşte intreţinerea şcolilor, imi dau contribuţia educandu-mi acum concetăţenii. Impozitul nu are nimic in sine care să mă facă să refuz a-l plăti. Pur şi simplu nu vreau să mă supun statului, vreau să mă trag la o parte şi să răman in fapt mai presus de el. Nu ţin să iau urma dolarului meu, nici dacă aş putea, pană cand ajunge să cumpere un om sau o muschetă cu care să fie impuşcat un altul – dolarul nu are nici o vină – dar ceea ce imi stă in grijă este să iau urma consecinţelor supunerii mele.

Mai jos un video:

Iata si ce scrie cel ce l-a postat pe facebook:

Un dialog despre volumul „Nesupunerea civica și alte scrieri” de Henry David Thoreau, alături de traducătorul cărții, Ovidiu Morar (Prof. Univ. Dr) și Sorin Lucaci (PR Herald).

Mai actuale decât oricând, scrierile lui Thoreau susțin asumarea responsabilității fiecărui individ în societate, dovedind prin fapte că refuzul cetățenilor de a încuraja instituțiile nedrepte poate duce la transformări radicale și de durată.

Cel mai renumit eseu al autorului este, fără îndoială, „Nesupunerea civică”, eseu care a fost publicat pentru prima oară în 1849. Aflăm că cea mai bună guvernare este „cea care guvernează cel mai puțin”, ba chiar „deloc”. Deoarece votul națiunii nu are cum să nu reflecte interesele unei majorități, lăsându-le inevitabil neacoperite pe cele ale minorităților, este de preferat ca oamenii să respecte mai degrabă ce le dictează conștiința decât ce spun legile. Autorul însuși a preferat să meargă la închisoare decât să plătească niște taxe în care nu credea. Ideile lui au influențat mișcarea de revoltă nonviolentă inițiată de Mahatma Gandhi, care a dus la dobândirea independenței Indiei. Tolstoi îl citează adesea pe Thoreau, iar Martin Luther King Jr. îi datorează acestuia o parte din „visul” său.

La https://ro.wikipedia.org/wiki/Henry_David_Thoreau mai aflam ca a fost printre primii susținători nord-americani ai teoriei lui Darwin.

Asadar, a si ratacit. Adica nu putem lua de bun tot ceea ce a scris.

Insa, cele din citatul de mai sus cum le considerati? Multi considera ca ar putea avea dreptate, precum cel ce a postat citatul de pe facebook.

Cititi va rog si:

DE CE TAXE? Sa ne amintim de celebrul documentar realizat de Aaron Russo – „AMERICA: FROM FREEDOM TO FASCISM“