SACCSIV – blog ortodox

SUA: Cum ramai fara casa pentru o datorie de 100 de dolari ca impozit pe proprietate

Posted in impozit by saccsiv on septembrie 10, 2013

Iata ce aflam din articolul LEFT WITH NOTHING.

Acest om datora 134 de dolari ca impozit pe proprietate. Municipalitatea a vândut dreptul de încasare a taxei unui investitor care i-a blocat posibilitatea de a-si rascumpara proprietatea în valoare de 197.000 dolari si a vândut-o. El și multi alti proprietari ca el au rămas fără nimic.

În ziua in care Bennie Coleman si-a pierdut casa, ziua in care serifii înarmati ai Statelor Unite au venit la uşa lui si l-au dat afară de pe proprietatea sa, s-a prabuşit într-un scaun pliant peste drum de locuinţă și a urmărit cum lucrurile sale adunate in 76 de ani de viaţă sunt aruncate pe trotuar.
I-au fost aruncate scaunele, hainele, televizorul. Apoi a venit rândul lucrurilor mai aproape de suflet: medaliile obţinute in Corpul de Marină si fotografiile soţiei sale moarte, Martha. Duplexul din nord-estul orasului Washington, pe care Coleman il cumpărase cu bani-gheaţă in urmă cu două decenii, a fost golit si încuiat. Până la apusul soarelui nu mai avea unde să se ducă.
Toate pentru că nu a plătit 134 dolari, impozitul pe proprietate.
Sergentul marin pensionat şi-a pierdut casa in acea zi de vară pentru că, in urma cu doi ani, municipalitatea a vândut unui investitor privat dreptul de recuperare a taxelor si impozitelor neplătite printr-un program obscur condus de guvernul municipal.
Timp de decenii, Prefectura a cedat dreptul de sechestru pe proprietatile ale caror detinători nu mai reuseau să-si plătească facturile, apoi vindea aceste ipoteci la licitatii publice investitorilor de tip mom-and-pop care au atras un profit prin perceperea de dobânzi la datoria fiscală, până ce suma totala datorată era rambursată .
Dar, sub supravegherea liderilor locali, programul s-a transformat într-un sistem prădător de colectare a datoriilor pentru companii bine-finanțate, din afara oraselor, care transforma o amendă de 500 de dolari intr-o datorie de 5000 de dolari – blocând dreptul de răscumparare a datoriei când familiile nu puteau plăti, a descoperit o investigaţie Washington Post.
Pe măsură ce piața imobiliară a crescut, investitorii au scotocit după astfel de ipoteci în fiecare colț al orașului, apoi au început să încarce mii de proprietari cu taxe legale și alte costuri care depășeau cu mult facturile fiscale originale, cu ajutorul unor avocați platiti cu 450 dolari pe oră.
Familiile au fost nevoite să împrumute sau să semneze eşalonari de plată pentru a-si salva casele.
Alții nu au fost la fel de norocosi. Cumpărătorii de gaj fiscal au pus sechestru pe aproape 200 de case începând din 2005 și fac presiuni pentru a obţine încă 1.200, multe deţinute în acele familii de multe generaţii.
Investitorii au cumpărat, de asemenea, magazine, locuri de parcare si terenuri virane – aproximativ 500 de proprietăți în total, cu o medie de una pe săptămână. În zeci de cazuri, retenţia a fost mai mică de 500 de dolari.
Coleman, luptându-se cu demenţa, a fost printre cei care au pierdut o casă. Datoria lui a fost umflată până la 4.999 dolari – de 37 de ori factura fiscală originală. Nu numai ca şi-a pierdut casa de 197.000 dolari, dar el, de asemenea, a fost deposedat de capitalul propriu deoarece cumpărătorii de gaj fiscal au dreptul sa ia tot , păcălind chiar și companiile ipotecare.
“Acest lucru distruge vieți”, a declarat Christopher Leinberger, un distins savant și profesor de cercetare al catedrei de urbanism imobiliar de la Universitatea George Washington.
Oficialii de la Biroul districtual de fiscalitate a veniturilor au spus că, fără vânzarea dreptului de încasare a taxelor, proprietarii nu se vor simți obligați să își plătească facturile.
“Vânzarea ipotecii este ca ultimă optiune. Este, de asemenea si prima optiune – caci este singura cale posibila de a recupera o datorie “, a declarat deputatul-director financiar, ofiterul de credite Stephen Cordi.
Dar Municipalitatea, un focar al industriei de gaj fiscal, a făcut prea puțin pentru a proteja pe cei mai vulnerabili proprietari de case faţă de operatorii lipsiți de scrupule.
Executările silite au transformat comunităţi întregi în cartiere aflate în cea mai mare dificultate. Au fost luate casele unei menajere, a unui funcţionar dintr-un magazin, a unei croitorese şi chiar bunurile unor oameni morţi. Cei mai afectati: proprietarii de case în vârstă, care erau adesea bolnavi sau pe moarte atunci când cumpărătorii de gaj fiscal le confiscau casele.
Un proprietar de magazin de flori de 65 de ani si-a pierdut casa pe care o deţinea de 40 de ani, aflată în nord-vestul Washington-ului, după ce o companie din Florida i-a plătit restanţa la impozite- 1.025 dolari – iar apoi i-a luat casa prin executare silită în timp ce el zăcea în ospiciu, murind de cancer. O bătrână de 95 de ani ce cânta în corul bisericii, a pierdut casa familiei în favoarea unui investitor din Maryland pentru o datorie fiscală de 44.79 dolari în timp ce ea se lupta cu Alzheimer într-un azil.
Alte orașe și state au luat măsuri pentru a reduce abuzurile, cum ar fi plafonarea taxelor, protejarea caselor deținute de cetăţenii în vârstă sau cu dizabilităti, încasând banii de taxe fără intermediari.
“Unde este dreptatea? Ei iau viețile oamenilor “, a declarat Beverly Smalls, a cărei mătușă în vârstă si-a pierdut casa din nord-estul Washington-ului. “Nu este corect.”
În a zecea luna de investigaţie, Washington Post pomeneşte de ani de distrugeri și abuzuri într-un program care pune în pericol unul dintre cele mai fundamentale drepturi din viața americană.
Dintre cei aproape 200 de proprietari de case care şi-au pierdut proprietățile în ultimii ani, unul din trei au avut de plătit mai putin de 1.000 de dolari.
Mai mult de jumătate din executarile silite au avut loc în cele mai sărace două sectoare ale orașului, 7 și 8, caz în care zeci de proprietari au fost forțați să își părăsească locuințele cu câteva luni înainte ca cumpărătorii sa le vândă.
O ipotecă asupra unei case de cărămidă din apropiere de granița cu Maryland având ca drept de gaj 287 dolari s-a vândut mai puțin de opt săptămâni mai târziu, pentru 129.000 dolari.
Mai mult de 40 de case au fost luate de către companii ai căror reprezentanți au fost prinși incălcând legea în alte state pentru a câștiga drept de retenție.
În loc să facă un pas înainte, biroul fiscal municipal a creat si mai multe probleme vânzând aproape 1.900 de drepturi de retenție din greșeală, în ultimii șase ani – chiar și după ce proprietarii si-au plătit impozitele – împingând familiile încrezătoare în bătălii juridice care au durat ani de zile. O femeie de 64 de ani, si-a petrecut doi ani din viaţă luptând pentru a-si salva casa din Nord-Vest
după ce biroul fiscal a incărcat-o în mod eronat la factura cu 8.61 dolari ca dobândă.
În fiecare miercuri, proprietarii de case pledează cazurile lor la Curtea Superioară de Justitie, complet vulnerabili împotriva avocaților specializati, care au depus actele pentru mai mult de 7.000 de cazuri de executari silite doar in ultimii opt ani. Familiile bat holurile în lung şi în lat, așteptând ca numele lor să fie strigat, într-un ultim efort de a-si salva locuintele.
“Acesta este jaf la drumul mare”, a spus Brenda Adjetey, care a apărut în instanță săptămâna trecută pentru a-si proteja casa din sud-estul Washington-ului, după ce o factura fiscală de 1.100 dolari s-a mărit de aproape patru ori din cauza taxelor legale percepute de către investitor.
Cumpărătorii de drept de gaj fiscal apără afacerea, spunând că cei mai mulți oameni care cumpără drept de retenție sunt investitori locali, doritori de a câştiga prin dobândă – nu doresc sa ia casele oamenilor – și că legea oferă proprietarilor un termen de șase luni pentru a-si plăti datoriile înainte să existe executare silită.
“Aceasta este o oportunitate de a face ceva bani, dar este, de asemenea, o oportunitate pentru oraș de a fi plătit pentru a-si ajuta cetățenii”, a declarat Richard Cockerill, un ofertant veteran din Virginia.
Într-o declarație scrisă, administrația fiscală a adăugat, “proprietarilor le sunt oferite mai multe oportunități de a plăti atât înainte cât și după vânzarea dreptului de încasare a taxei.”
Oficialii au declarat de asemenea că administrația fiscală a imbunătăţit programul în ultimii ani, incluzând avertismente suplimentare pentru proprietarii de case înainte ca dreptul de retenție să le fie vândut, iar biroul recent a oprit punerea sub sechestru pe case pentru mai puțin de 1.000 de dolari.
Dar oficialii recunosc că limita a fost stabilită pentru a reduce volumul de lucru și nu este o schimbare de politică permanentă.
La o audiere publică din octombrie trecut, avocații proprietarilor au prezentat o listă de reforme ale Consiliului districtual, inclusiv plafonarea comisioanelor percepute de către cumpărători și oferind eşalonari de plată pentru proprietarii de case. Dar schimbările nu au fost niciodată realizate.
“Acesta este un eșec din partea guvernului”, a declarat Stephen Fuller, director al Centrului pentru Analiză Regională de la Universitatea George Mason. “Acest lucru are consecinţe punitive. Oamenii au avut de suferit. ”
Drepturile de retenție sunt în general vândute, la un an după ce un proprietar nu reușește să plătească o factură fiscală, pentru aceeași sumă ca și datoria. Proprietarii de case primesc mai multe avertismente înainte ca ipotecile acestora sa fie scoase la licitațiile anuale.
Odată ce o ipotecă este vândută, proprietarii au la dispoziție șase luni pentru a rambursa suma investitorilor plus dobanda. În cazul în care nu se plăteste, investitorul poate executa silit.
De ani de zile, licitațiile încep şi se sfârşesc cu zgomot, antrenând investitorii locali care ar pune jos câteva sute de dolari pentru a cumpăra drept de retenție în cartiere pe care le cunosc. Cei mai mulţi caută să câştige din dobandă, iar în cazul în care a existat o executare silită, ea a fost aranjată de către biroul fiscal.
Dar munca în exces a blocat agenția, și în 2001, liderii orașului au făcut o schimbare critică: au trimis investitorii direct la tribunal pentru a depune un caz de executare silită.
Miscarea a împuternicit investitorii pentru a începe încărcarea cu taxe legale și cheltuieli de judecată – o schimbare a jocului care le-a permis să transforme amenzi minore în datorii insurmontabile.
Companiile din Florida, Illinois, Maryland și New York, au venit in oraș, pregătite să cheltuie milioane.
În 2007, mai mult de 150 de cumpărători au petrecut cinci zile în competiție pentru 2.000 de drepturi de retenție, în primul rând pe proprietăți din centrul orașului, în apropierea Capitoliului, apoi Georgetown, urmat de Dupont Circle, Chinatown și în cele din urmă cartierele din apropierea râului Anacostia, de mult timp lovit de sărăcie.
Când înfruntarea a luat sfârşit, doar șase companii au câştigat licitaţia, câştigând două treimi din drepturile de sechestru, care au însumat 5 milioane de dolari, pentru proprietăți în valoare de mai mult de 666 milioane de dolari.
Unul dintre aceşti cumpărători era sub anchetă federală în Maryland în momentul desfăşurării licitaţiilor fiscale, unde a fost suspectat de fraudă pentru a câștiga drepturi de retenție – apoi de a cere taxe supraevaluate de la proprietari. Avocații unei a doua firme erau anchetaţi de asemenea, în acelaşi caz.
Companiile lor, precum şi altele au cumpărat, în fiecare sector al Districtului, în 2007, inclusiv în Deanwood, unul dintre cele mai vechi cartiere cu populaţie afro-americană al oraşului. Pe porţiuni mari din Dix Street, loc în care recesiunea a lovit dur și a persistat, 33 drepturi de retenție au fost vândute între 2005 și 2008, pentru proprietăți împrăștiate printre sucursale de bănci şi case de amanet.
Dintr-o parte în alta a oraşului, rata cazurilor de executare silită aproape s-a dublat în ultimii cinci ani – într-o singură săptămână din ianuarie, companiile deţinătoare de gaj fiscal au îndosariat mai mult de 180 de cazuri. Din cele 13.000 de drepturi de retenție vândute începând cu anul 2005, mai mult de jumătate din ele au ajuns în faţa instanței de judecată.
Fără un plafon privind taxele, familiile au plătit un preț piperat, confruntându-se cu facturi pentru taxe legale și cheltuieli de judecată adesea mai mari decât triplul datoriilor fiscale originale, a descoperit în urma investigaţiei, Washington Post. Tarifele pentru avocații angajați de către companiile de gaj fiscal au ajuns la 450 dolari pe oră.
Chiar și cele mai mici cheltuieli au fost cuprinse – inclusiv hârtia de citaţie a proprietarilor la instanța de judecată apreciată la 25 de cenți pagina. Un avocat remunerat pentru pregătirea facturii în sine – $ 25.
În repetate rânduri, facturile au venit fără chitanţe sau desfăşurător care să detalieze costurile.
“Eu pur și simplu nu știu de ce încearcă să mă acuze,”, a spus Barbara Morgan, 80 ani, activista a comunităţii de mult timp, stând în afara sălii de judecată la începutul acestui an, ţinând în mână o factură legală de 2700 de dolari care dubla impozitul datorat pentru casa sa pe care o avea în proprietate de 50 de ani. “Este ridicol.”
Judecătorii locali au fost puşi la grea încercare. Unul dintre ei a fost atât de critic la adresa taxelor taxelor percepute de firma Aeon Financial din Chicago, încât le-a redus la jumătate anul trecut. Aeon dorea 6.300 de dolari taxe pentru un drept de gaj fiscal de 1680 dolari.
Un avocat senior era facturat cu 450 dolari o oră, un avocat începător plătit cu 325 dolari. Asistenții juridici angajaţi pe 110 dolari ora. În plus, au mai apărut 800 de dolari cheltuieli, inclusiv 27.60 dolari pentru “costurile de concediere.”
“Nerezonabil!”, a spus judecătorul Joseph E. Beshouri în hotărârea sa.
În 2009, Procurorul General Peter J. Nickles, de asemenea, a intervenit, cautând o restricţie împotriva Aeon cu privire la taxele pe care el le-a numit “ilegale” și “de jaf”.
“Cererile in exces ale avocatului firmei Aeon în privinţa taxelor sunt susceptibile de a conduce, cel puţin în cazul unor proprietari, la situatia de a nu mai putea să-şi răscumpere casele”, specifică motiunea.
Într-un singur caz, Steve Segears, care locuiește în casa tatălui său cumpărată după al doilea război mondial, a fost facturat cu 5.500 dolari taxe de Aeon, aproape dublu fata de 2900 de dolari pe care îi datora.
“Destul, este destul!” a scris la instanța de judecată Michael J. Wilson, avocatul lui Segears,. “Aeon tot continuă să pretindă plată pentru avocaţi nerezonabili şi şantajişti și alte cheltuieli presupuse, inclusiv cele care nu au fost de fapt suportate.
Aeon nu a raspuns la apelurile repetate şi la scrisorile cu confirmare de primire.
Alte locuri supuse unor astfel de abuzuri recunoscute cu ani în urmă, și-au luat măsuri de protecţie împotriva lor. New York City nu va permite ca gajurile fiscale sa fie vândute în ceea ce priveşte casele deținute de seniori cu venituri mici și persoane cu handicap, precum și de veterani. Unele județe din Michigan au renuntat la vânzările de gaj fiscal cu totul și colectează banii ei înșiși. Maryland, temându-se ca contribuabilii sa nu fie excrocaţi, au limitat taxele legale la 1.500 dolari.
Cei mai mulţi proprietari de case nu sunt în măsură să lupte și să se bazeze pe faptul că guvernul îi protejează de practicile neloiale, a declarat Howard Liggett, fostul director Asociaţiei Nationate de Taxe, care a luat atitudine la nivel național împotriva taxelor excesive.
Dar liderii DC nu au oferit metode de protecţie, inclusiv plafonarea taxelor.
“Este jenant”, a spus Liggett, care este familiarizat cu licitațiile și cumpărătorii de gaj fiscal din județ. “Mereu vom avea investitori fără scrupule. Trebuie să se ne auto protejăm ”
Amenințate cu taxele supraevaluate, unele familii pur și simplu renunţă. În dosarele din instanţă și în interviuri, ei au povestit despre facturi imense și bătălii îndelungate cu avocații în timp ce dobânda creştea pe datoriile lor fiscale.
“Noi pur și simplu nu avem bani pentru a lupta împotriva acestor oameni”, a declarat Michael McRae, care a încercat fără succes să salveze casa fratelui său de o firmă de gaj fiscal din Florida.
În ultimii opt ani, investitorii au pus sechestru pe un condominiu la doar câteva blocuri de Capitol SUA și pe altul chiar din josul străzii pe care e situată Ambasada Peru, pe o casă a unei singure familii de lângă Rock Creek Park și pe zeci de case din cartierele sărace aflate de-a lungul râului Anacostia.
Washington Post a descoperit că investitorii au luat astfel aproape 200 de case începând din anul 2005, evaluate la 39 de milioane de dolari. Ei au vândut cele mai multe dintre ele, uneori în câteva săptămâni, după ce au achitat toate taxele restante sau amenzile fiscale.
Unul dintre cei mai agresivi investitori a fost Heartwood, ai cărui avocați au fost anchetaţi și excluşi din barou, ca urmare a cazului de înşelăciune criminală din Maryland . Fostă filială a Florida BankAtlantic Bancorp, Heartwood a luat mai mult de 20 de case prin punere sub sechestru și le-a vândut pe toate, inclusiv un duplex de cărămidă din nord-estul Washington-ului, cu un gaj fiscal de 535 dolari, pentru 169.610 dolari.
Una dintre case a fost deținută de fratele lui Michael McRae, Thomas, proprietarul unui magazin de flori, care a intrat şi a ieşit din comă si s-a aflat apoi în îngrijire la un ospiciu în timp ce Heartwood a facut presiuni asupra lui pentru a-i lua casa în urma unui impozit restant datorat de 1025 de dolari. Thomas McRae a murit in iunie 2006 – trei luni după ce un judecător a aprobat punerea sub sechestru.
Membrii de familie au aflat și au ripostat, spunând că nimeni nu le-a spus despre gajul fiscal sau despre punerea sub sechestru.
Heartwood a plătit în cele din urmă familiei 80.000 dolari pentru a închide cazul și a vândut repede casa de cărămidă aflată pe un colț înverzit din Sherman Avenue NW pentru 175.000 dolari. Mult timp vecinii obişnuiau sa-si amintească cum Thomas McRae umplea trotuarul cu flori.
“Suntem oameni obisnuiti, si nu avem 200.000 dolari pentru a lupta cu o organizație mare din Florida,” a spus fratele lui.
Într-o declarație oficială scrisă, biroul fiscal a susţinut că factura fiscală de 1,025 dolari nu era o datorie mică . Un purtător de cuvânt de la Heartwood a refuzat să discute despre cazurile de executare silită, dar a declarat că firma nu mai cumpără drepturi de gaj fiscal în DC și în Maryland.
Bennie Coleman a fost izgonit din casa lui acum doi ani într-un val de puneri sub sechestru care a cuprins cartierele sărace ale sectorului 7.
Pensionarul veteran al războiului din Vietnam, a cumpărat cochetul duplex de cărămidă din nord-est cu 57.500 dolari, cu banii de pe asigurarea de viață primiţi atunci când soția sa a murit de cancer la sân in 1988.
Cunoscut în cartierul lui de oameni muncitori ca “Tops”, el a petrecut două decenii în casă fără niciun credit ipotecar. Dar, în ultimii ani, Coleman a început să dea semne de demenţă – el uita să-şi plătească facturile sau să cumpere alimente. Vecinul său de alături obişnuia ades să-i aducă farfurii cu măncare de morcovi cu pui.
În 2006, el a uitat să plătească un impozit de 134 dolari, fapt care a determinat municipalitatea sa pună o ipotecă pe casă și să adauge 183 dolari în dobânzi și penalități. Fiul său a plătit factura de 317 dolari, în 2009, arată înregistrările, dar nu a fost suficient.
Compania Maryland, care a cumpărat dreptul de gaj fiscal s-a înfăţişat deja la tribunal pentru a pune în mişcare executarea silită. Pentru a ridica ipoteca, avocatul companiei cerea taxe legale imense și cheltuieli în valoare de 4.999 dolari.
Fiul lui Coleman nu a putut plăti și s-a adresat instanţei de judecată cerând ajutorul: “L-aş urî dacă la vârsta lui şi-ar pierde casa.” O plată de 700 dolari a fost făcută în 2009, dar atunci când nu au urmat alte plăţi, Curtea a aprobat executarea silită în iunie 2010.
Fiul său nu a putut fi contactat pentru declaraţii. În vara anului 2011, şerifii federali au apărut la ușă atunci când Coleman a refuzat să plece.
“El n-a avut nicio idee despre ceea ce se întâmplă”, a spus vecina sa Patricia Johnson. “M-am dus și am spus mamei mele:,” Se pare că îl aruncă pe Tops afară din casă. ”
În acea noapte, el a dormit într-un scaun în faţa verandei.
Curtea a declarat mai târziu către Washington Post că Bennie Coleman a fost incapabil să rezolve situațiile de urgență apărute în viața lui, inclusiv să se prezinte în instanță pentru a lupta pentru propria casă.
“El n-a avut nici o șansă”, a declarat avocatul Robert Bunn. “Suferea de demenţă. El nu înțelegea ceea ce se va întâmpla cu el. ”
Compania Maryland, care a luat casa lui Coleman a vândut-o pentru 71.000 dolari la două luni după evacuarea lui. Compania era deţinută de către Steven Berman, care a fost condamnat în 2008 în Maryland în cazul de fraudare a unei licitatii. El a refuzat sa comenteze. Firma de avocatură care a lucrat pentru compania Berman a declarat că acesta era dispus să reducă factura lui Coleman la 3.500 dolari, dar nu a putut să-l gasească.
Oficiul fiscal nu a dorit sa comenteze cu privire la caz, spunând doar că dreptul de gaj fiscal nu ar fi fost vândut dacă taxa restantă ar fi fost în prezent, pentru că valoarea ei era mai mica de 1000 de dolari, pragul actual al agenției.
Coleman spunea că el a crezut că va sta în casa lui pentru mulți ani, sorbind băuturi reci pe verandă și vorbind cu vecinii de peste gard. Acum, el locuieşte într-o casă cu mai multe persoane, la o milă distanţă de fostul domiciliu, care nu mai e al lui.
Într-o dimineaţă noroasă de la începutul acestui an, el a trecut pe lângă vechea casă în drum spre magazinul din colţ pentru a cumpăra margarină și un sac cu zahăr. El a privit înapoi pentru scurt timp, apoi s-a întors.
“Nu mai am nimic”, a spus el.

Jennifer Jenkins, Ted Mellnik și Timothy R. Smith au contribuit la acest articol.

Reclame
Tagged with: , ,

15 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. crestin said, on septembrie 11, 2013 at 3:18 am

    Ce ti-au facut in inchisoare frate Vasile de te-ai intors atat de schimbat? De ce mi-ai sters postarile? Bagi pumnul in gura cand nu-ti mai convine sa scriu oamenii care nu au aceeasi parere cu tine? Cu ce te deosebesti de comunistii si globalistii pe care ii critici pe blogul tau? Atata timp cat folosesti aceleasi metode, cu nimic. Esti exact ca cei de la ric. Am crezut in tine, am crezut ca esti altfel. M-am inselat. Incep sa cred ca esti om de paie ca si toti ceilalti naimiti ai sistemului. Opozitie controlata, nimic mai mult.
    Ramai cu bine, tu si cainii tai.

    Apreciază

    • saccsiv said, on septembrie 11, 2013 at 11:16 am

      crestin

      Nu le-am sters. O sa ma uit la spam. Blogul e cu moderare, adica postarile nu apar direct, trebuie ca eu sa le dau drumul. Unele insa ajung la spam, unde nu prea ma uit si de unde platforma oricum le sterge definitiv dupa o vreme.

      Dar si mai bine, mai posteaza o data.

      Apreciază

      • Vasilica said, on septembrie 11, 2013 at 4:33 pm

        crestin

        Care caini????…

        Apreciază

    • Alex said, on septembrie 11, 2013 at 1:28 pm

      „tu si cainii tai”
      ____________

      Ce fel de crestin esti?

      Apreciază

  2. Raul Basarabeanu said, on septembrie 11, 2013 at 4:16 am

    Obama tocmai a avut discurs azi la ora 4:00 a Romaniei. De fapt continua, pe Antena 3. In momentul in care a rostit primele cuvinte, s-a pornit o ploaie. Vrea o interventie.

    Apreciază

  3. PG said, on septembrie 11, 2013 at 8:38 am

    „Tărâmul făgăduinței ”
    Astăzi se împlinesc 12 ani de la marele atentat .
    http://www.frontpress.ro/2013/09/coincidente-ale-atacurilor-din-11-septembrie-2001-2.html

    Apreciază

  4. Vali said, on septembrie 11, 2013 at 9:46 am

    Asa apara statul drepturile, desi dreptul la proprietatea e garantat prin constitutie. Dar cum ar fi ca statul sa se dizolve/falimenteze cu totul ? Fara politie, armata, primarii, justitie, am ramane singuri impotriva sacalilor. Doamne fereste !

    Apreciază

  5. oarecare said, on septembrie 11, 2013 at 10:13 am

    la noi pentru datorii mult mai mici au fost scosi oameni in strada executati fiind de companiile de telefonie mobila…. chiar aici la stirile zilei cred ca a fost link… Doamne Fereste… de asta se vrea privatizarea generala a serviciilor…

    Apreciază

    • ROmanul said, on septembrie 11, 2013 at 11:35 am

      Daca n-ai bani de telefon atunci nu vorbi sau vorbeste de cati bani ai.
      Nu-ti ia nimeni casa asa din prima. Daca ai datorie la cineva si te executa silit atunci intai iti blocheaza conturile, apoi iti pune poprire pe o parte din venituri (nu are voie pe tot venitul) si apoi pe bunurile mobile ori imobile.
      Tie ti-ar placea sa-i muncesti cuiva ceva si apoi sa nu mai primesti banii conveniti? Sa te duci la patron ala sa te munceasca o luna si apoi sa te lase cu ochii in soare. Sau sa-i zugravesti cuiva casa si ala sa nu-ti mai dea nici un ban. Asa si companiile de orice. Iti presteaza ceva, dar vor sa fie platite pentru ce ti-au prestat ori pentru ce bunuri ti-au livrat.

      A primi ceva fara sa vrei sa platesti este un furt. Stiu si eu o gramada care au crezut ca daca nu platesc facturile, aia vor uita de ele. Gresit. Vin cu penalitati care cresc ca Fat Frumos…. si lor le convine sa incaseze si penalitati.

      Din pacate in cazurile prezentate in articol au fost abuzuri bazandu-se pe incapacitatea oamenilor din diverse motive sa-si rezolve datoriile. Ori au fost bolnavi ori n-au avut bani de procese.

      De aceea spuneam ca solutia nu este sa ai un petec de pamant pe care sa-ti cultivi hrana.
      Pentru ca daca ai pamant ori casa trebuie sa platesti impozit de parca ai fi chirias nu proprietar. Iar asta nu se plateste in produse ci in bani. Si cum in vremea sfarsitului nu va putea nimeni cumpara sau vinde fara pecete nu-ti vei putea plati impozitele pentru ca n-ai de unde sa faci bani daca n-ai pecetea si apoi vei fi dat afara ca nu ti-ai platit impozitele.

      Apreciază

  6. o oarecare said, on septembrie 11, 2013 at 10:35 am

    Cateva tepe romanesti acum:

    1. Teparul spune ca numarul tau de telefon a participat la o extragere in urma careia ai fost premiat cu 5000 de euro. Insa premiul figureaza pe numar, nu pe nume. Pentru a face formalitatile, sunt necesari 250 de euro! De fapt, aceia sunt banii pe care tepuitorul ti-i ia si nici vorba de premiu!

    2. Suna un miorlait la telefon si pretinde ca e fiul tau care tocmai a accidentat o persoana. Iti face legatura cu un ,,avocat” care intermediaza intre persoana lovita si sofer pentru ca acestuia sa nu-i fie luat permisul. Si spune ca persoana lovita cere o anumita suma de bani pentru a nu inainta plangere penala. Iti spune la ce banca s-o virezi: “Western Union”. Acesta este un serviciu la care nu e nevoie de un cont bancar, ci doar de nume.

    3. Un barbat cu un pachet se da drept curier care la „recomandarea” administratorului blocului trebuie sa lase pachetul la cineva din bloc – de obicei acest individ merge la femeie batrane. Respectivul avea inclusiv nr de telefon al administratorului si ca sa fie credibil il suna apoi inchidea repede prefacandu-se ca defapt nu ii raspunde nimeni. Suma ceruta este de cateva sute de lei, asa ca femeile pun mana de la mana ca sa plateasca omului pachetul . Administratorul NU era implicat dar este curios de unde o fi facut rost de nr lui de telefon, ceea ce este sigur e ca acesti oameni stiu zona, stiu si pe cei care locuiesc inclusiv orele la care sunt acasa si merg la tina fixa: batranii.

    4. O fata povesteste: ,,Parintii mei au patit-o cu un tigan ungur,din aceia care vand seturi de oale si cutite.
    S-a luat dupa tatal meu spunandu-i ca are o „promotie”pt pensionari,mare reducere pt oameni in varsta si alte minciuni.
    Tatal meu a fost incantat de „oferta” miraculoasa de oale si cratite si l-a adus in casa pe individul negricios ca sa-i plateasca. Retineti ca l-a incancat cu un pret de nimic-care putea ridica unele semne de suspiciune unor oameni mai prudenti(insa parintii mei sunt foarte naivi si creduli).
    Asadar,in apartament odata intrat individul isi schimba brusc carerea asupra pretului si pretinde mai mult;mama pana la urma accepta pretul si se indreapta in alta camera sa aduca banii din locul stiut numai de ei.
    Individul care era pe hol cu tatal meu il trimite repede sa aduca un pahar de apa din bucatarie,spunand ca vremea calduroasa de afara i-a provocat o durere de cap,si in timp ce tatal meu se indreapta spre bucatarie lasandu-l de unul singur,acesta se duce s-o urmareasca pe mama de unde scoate banii-a surprins-o chiar cand scotea banii din sertar si a venit cu tupeu peste ea,moment in care mama s-a socat si i-a tipat sa iasa afara de acolo.
    Individul nu avea nici o intentie sa iasa norocul lor ca au scapat cu cainele pe care il aveau pe balcon-mama l-a amenintat ca da drumul la caine peste el si asa a iesit nervos din casa,blestemandu-i si injurandu-i ca nu a putut sa-i fure!
    Doamne fereste putea sa-i si omoare in casa lor pt cateva milioane! ”

    Apreciază

  7. o oarecare said, on septembrie 11, 2013 at 10:44 am

    Alte exemple de tepe mai puteti gasi in link-ul urmator:
    http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=16770

    Sa avem grija de bani, deoarece metodele de furt s-au perfectionat.

    Apreciază

  8. ROmanul said, on septembrie 11, 2013 at 11:20 am

    Pentru o oarecare: Tot lacomia si chilipirul ii face pe acei oameni sa cada in plasa.
    E la mintea cocosului daca ai castigat o suma de bani chipurile ca premiu atunci sa-ti ia din premiu cati bani vor si sa-ti dea daca mai ramane ceva. Dar cel mai bine daca n-ai participat la nici un concurs ori tombola ori altceva sigur n-ai castigat nimic.

    Cineva de la o emisiune la Discovery zicea: „Daca ceva e prea frumos ca sa fie adevarat atunci asa este” si mare dreptate avea.

    Apreciază

  9. DOREL said, on septembrie 11, 2013 at 11:01 pm

    Da, e dureros ce s-a intimplat in U.S.A., cea mai democrata si libera tara din lume; iata ca au ajuns si aici la noi tepele cu imobiliare, semn ca si la noi este demo(no)cratie si libertate (de a tepui pe altul).
    Romanul, ai dreptate cu citatul de pe Discovery, insa cei care au cotizat la firme de dezvoltatori imobiliari (adica dezvoltatori de tepe) nu s-au uitat la emisiunea aceea, erau ocupati sa faca bani sau se uitau la telenovele sau la las fierbinti. chestia este masoara de sapte ori si taie odata, adica foarte mare chibzuinta, nu luati de bun tot ce vi se prezinta in culori vii si stralucitoare, ginditi inainte de a actiona, de a face ceva.

    Apreciază

  10. mihai said, on septembrie 11, 2013 at 11:07 pm

    dar astfel de indivizi care trag tepe la greu si cumpara drepturi litigioase a aparut si pe la noi, ex. acel personaj numit si regele imobiliarelor care a murit spulberat de tren, costica constanda s.a.

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: