Ce mănâncă greierii care sunt transformați în făină? “Toată lumea ar trebui să afle”

Sursa: https://ziarulromanesc.de/stiri-diaspora/consumul-de-insecte-riscuri-pentru-sanatate-antibiotice-fecale-alergii/

Consumul de insecte și riscuri pentru sănătate – Un expert în creșterea insectelor vorbeşte despre ce tipuri de viruși, bacterii și contaminanți chimici pot fi găsiţi în greierii de casă, care ulterior sunt transformaţi în făină şi ajung în pe farfuriile locuitorilor Uniunii Europene.

Consumul de insecte poate avea riscuri pentru sănătate: ce spune crescătorul de insecte

În ianuarie anul acesta Uniunea Europeană a aprobat făina de greieri de casă pentru circulația alimentelor. Acest lucru duce la trei numărul de insecte care pot fi consumate în UE. Anterior, adică în iunie 2021, Comisia Europeană a permis adăugarea larvelor de viermi de făină în alimente, iar în noiembrie 2021 a adăugat lăcustele migratoare pe lista produselor alimentare. Se crede că insectele comestibile sunt o sursă bună de proteine, acizi grași, vitamine și minerale. Cu toate acestea, trebuie amintit că până acum insectele comestibile au fost recoltate mai ales în mediul natural. Crescătorii de insecte subliniază că mulți consumatori nu știu cum arată reproducerea în masă a insectelor sau ce boli pot avea insectele și ce impurități chimice pot fi găsite în mâncarea obținută din acestea.

Problema posibilelor riscuri pentru sănătate a fost discutată de Marina Brusadelli, psiholog clinician și crescător de insecte amator, într-un articolul din „ilParagone”.

“O parte din fecale și resturi de insecte moarte pot ajunge în produsele finale”

Referindu-se la aprobarea de către Comisia Europeană a greierilor de casă ca hrană potrivită pentru oameni, Brusadelli a explicat că până acum insectele au fost vândute pentru a hrăni anumite specii de animale insectivore sau mamifere. Ea a adăugat că reproducerea acestor insecte este foarte costisitoare.
Insectele se reproduc la temperaturi ridicate (25/30 de grade). Mii de exemplare sunt adunate în fermele de insecte. Aceste insecte mănâncă și excretă în mod constant. După cum explică expertul în creșterea lor, insectele se mănâncă unele pe altele, lăsând pe fundul recipientului, în afară de praful aproape invizibil (fecale), rămășițele rudelor lor. O parte din fecale și resturile de insecte moarte pot ajunge în produsele finale.

Bacterii, viruși și antibiotice pot ajunge în făina de greieri

Specialistul italian subliniază că pentru fermieri, cea mai sigură și mai ușoară cale de a combate contaminarea bacteriană printre insecte este să le dea antibiotice. Potrivit lui Brusadelli, studiile au arătat că zeci de mii de bacterii și viruși diferiţi se găsesc în fecalele greierilor de crescătorie. Datorită temperaturii ridicate a culturii, acești agenți patogeni se înmulțesc rapid. Potrivit expertului, consumul de insecte poate reprezenta o amenințare serioasă pentru oameni și alte specii de animale.
Potrivit Marinei Brusadelli, din cauza costurilor mari de producție, costul făinii de greieri este în jur de 70 de euro pe kilogram. Deoarece este dificil să obțineți un permis de reproducere a insectelor în scopuri alimentare, practic o companie din Vietnam deține monopolul creșterii greierilor de casă. Totuși, această țară nu are prevederi echivalente cu cele din Europa în materie de siguranță alimentară.

„Problema reacțiilor alergice este o problemă fundamentală care ar trebui să ne facă să ne temem de aceste noi reglementări, care de facto perturbă echilibrul (microbiota/microbiom) transmis și menținut de generații. Mai mult, impactul psihologic al noilor reguli asupra vieții persoanelor alergice și a familiilor acestora nu trebuie subestimat. Datorită introducerii pe piața din UE a alimentelor cu făină de insecte, acești oameni vor trăi cu frica de alte probleme de sănătate și vor deveni sclavii citirii etichetelor (unde aditivul pentru insecte este ascuns sub denumiri latine sau acronime greu de descifrat), spune Brusadelli.

Poluarea, o altă mare problemă

Expertul avertizează împotriva introducerii alimentelor pe bază de insecte în meniul zilnic al europenilor. Pe lângă riscurile pentru sănătate menționate anterior, ea mai subliniază că fermele de insecte generează multă poluare pentru mediu, legată nu doar de emisia de cantități mari de Co2, ci și de antibioticele folosite pentru reproducere.
„Suntem dispuși să sacrificăm tradiția noastră, bucătăria italiană de renume mondial și modul nostru de a mânca și de a trăi pentru un mod presupus mai ecologic de a mânca? Ni se spune că nutriția trebuie promovată în țările lumii a treia… la 70 de euro pe kg? Încă o dată, nu ni s-a cerut nimic, ni s-a impus”, cu aceste cuvinte își încheie articolul crescătorul de insecte italian.

Sursa: ilParagone, ZiarulRomanesc.de

Brânza fără lapte și salamul fără carne sunt majoritare pe piață

Sursa: https://agropress.ro/crescatorii-de-bovine-cer-masuri-urgente/

Crescătorii de bovine de la noi din țară condamnă situația în care românii sunt nevoiți să mânânce brânză fără lapte și salam fără carne, ori, mai rău, să-și asigure hrana cu viermi de făină și gândaci.

În acest sens, Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR) a adresat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Camerei Deputaților și Senatul României, precum și Guvernului României o scrisoare deschisă prin care se cer o serie de măsuri care, în opinia membrilor organizației, pot stopa declinul sectorului de creștere a bovinelor și pot reduce dependența tot mai mare de importuri sau schimb intracomunitar pe piața laptelui și a cărnii de vită.

Documentul, întocmit în urma Conferinței „A fi sau a nu fi – Prezent și perspective pentru creșterea vacilor în România”, organizată de ACBCR pe 15-16 septembrie, la care au participat fermieri din toată țara, precum și autorități locale și central, cuprinde o serie de măsuri financiare, administrative și legislative pe care crescătorii de bovine le consideră absolut necesare pentru continuarea activității în acest sector.

Printre măsurile financiare pe care le cer crescătorii de bovine, se impune acordarea unui sprijin pentru susținerea activității din acest sector în condiții similare și la un cuantum egal cu cel acordat în anul 2020, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, accentuată atât de războiul și criza umanitară din Ucraina, cât și de seceta din acest an. Potrivit reprezentanților ACBCR, o astfel de măsură este absolut necesară pentru a menține în activitate cât mai multe ferme de bovine, atât vaci de carne, cât și vaci de lapte.

O altă măsură financiară cerută de crescătorii de bovine vizează reluarea ajutorului de minimis pentru achiziția de vițele, junici și tauri pentru reproducție este o măsură așteptată/solicitată de foarte mulți fermieri.

„Considerăm că această măsură trebuie instituită pe termen lung, să fie una multianuală pentru minimum 5 ani, cu scopul de a stimula dexvoltarea și eficientizarea fermelor mici și totodată în sprijinul fermelor mari, care au capacitatea de a furniza material genetic de calitate”, se arată în document.

Potrivit membrilor ACBCR, lipsa capitalului de lucru este o problemă tot mai acută a fermierilor din sectorul zootehnic.

„Din păcate, în România, politica de finanțare de către bănci este total «neprietenoasă» cu fermierii. Doar implicarea statului în această problemă ar putea rezolva acest impas, prin găsirea unor soluții de creditare pe termen lung și cu dobânzi subvenționate acordate fermelor de bovine”, mai cer crescătorii de bovine în scrisoarea adresată autorităților.

O altă măsură de ordin financiar cerută de ACBCR este suplimentarea sumei pentru acordarea sprijinului cuplat pentru venit – carne vită până la 30 de milioane de euro.

„Dacă sprijinul pentru «zootehnizarea» României va rămâne doar declarative sau cu măsuri luate pe jumătate sau cu sume simbolice (ANT) rezultatele vor fi pe măsură, cel puțin în sectorul bovine, unde scăderea efectivelor este în continuare dramatică, mai ales la fermele mici și mijlocii, așa-zisele «gospodării ale populației»”, se mai spune în documentul înaintat de ACBCR.

Printre măsurile administrative cerute de crescătorii de bovine se numără încurajarea consumului de produse agroalimentare românești de calitate, care „trebuie să devină o prioritate pentru Guvernul României, MADR și formele asociative”.

„Acest lucru se poate rezolva prin proiecte comune pe termen lung, cu respectarea de către producători a unor standarde minime de calitate, pentru a ne asigura că beneficiarii acestor produse, respectiv consumatorii, primesc hrană de calitate”, explică membrii ACBCR.

În opinia acestora se impune, de asemenea, găsirea unor soluții de instituire a unor forme de sprijin pentru crescătorii de bovine, altele decât cele din Planul Național Strategic, măsuri directe și indirecte, care să încurajeze această activitate deosebit de dificilă. Riscul de abandon al fermelor mici și mijlocii este foarte crescut, iar lipsa de implicare urgentă a autorităților poate duce la distrugerea ireversibilă a sectorului.

O altă măsură de ordin administrativ este legată de modul în care funcționarii din instituțiile statului se raportează la problemele fermierilor.

„Au existat și, din păcate, încă mai există situații în care instituții ale statului au o atitudine nepotrivită față de cei pentru care ar trebui să lucreze. Propunem o evaluare a personalului din toate instituțiile subordinate MADR, eficientizarea activității acestor instituții și mai ales instruirea în scopul conștientizării că trebuie să fie în slujba fermierilor, nu împotriva acestora”, se menționează în documentul ACBCR.

În ceea ce privește măsurile legislative, organizația care reunește o bună parte din crescătorii de bovine din România precizează că „«Legea Zootehniei», nr. 32/16.01.2019 a fost depusă în Parlament în 2013 și adoptată în decembrie 2018 fără consultarea fermierilor și cu prevederi care nu sunt conforme cu realitatea din fermele românești sau, mai grav, în contradicție cu legislația europeană, respective Reg. 1012/2016 «Regulamentul privind ameliorarea animalelor»”.

De asemenea, Ordinul MADR nr. 180/29.07.2020 a fost emis în ciuda intervențiilor repetate ale tuturor asociațiilor reprezentative ale crescătorilor de bovine și ovine, fapt care a dus la contestarea acestuia în instanță, unde au fost anulate/suspendate anumite articole, situație care a dus la imposibilitatea respectării acestuia de către fermieri și Societățile de Ameliorare.

„Modificarea acestui Ordin se impune în regim de urgență, după consultarea cu toate asociațiile reprezentative și autoritatea competentă, tocmai pentru a nu îngreuna activitatea tuturor părților implicate în procesul de ameliorare a animalelor, respectiv fermierii, Societățile de Ameliorare și Agenția Națională pentru Zootehnie”, se precizează în scrisoare.

Crescătorii de bovine atrag atenția căpProdusele contrafăcute, incorect etichetate, cu origine/proveniență necunoscută ori cu ingrediente la limita legislației și uneori improprii sau dăunătoare consumului uman au acaparat piața și influențează în mod negativ cererea de materii prime de calitate.

„Brânza fără lapte și salamul fără carne sunt majoritare pe piață, dar fără a regăsi informații clare despre ingredientele acestor produse. Intervenția organelor cu atribuții de control trebuie să fie urgentă, fermă și la scară națională, pentru a contracara aceste practice comerciale neloiale”, mai spun reprezentanții ACBCR.

Aceștia consideră că, așa cum arată în acest moment Planul Național strategic transmis la Bruxelles, sectorul de creștere a bovinelor pentru carne este total dezavantajat față de alte sectoare.

„Considerăm că «în ceasul al 12-lea» se pot face anumite corecții cu scopul de a ne asigura că sprijinul pentru această activitate se menține la un nivel care să asigure dacă nu dezvoltarea, măcar menținerea în limite decente a veniturilor, adică asigurarea continuității acestei activități. NU credem că soluția pentru asigurarea hranei poporului român este utilizarea viermilor de făină, a gândacilor sau carnea artificială, așa cum ni se sugerează în ultimul timp, întâmplător sau poate nu, în paralel cu o campanie de «denigrare» a vacii, care a devenit brusc un mare poluator”, atrag atenția crescătorii de bovine în scrisoarea deschisă adresată autorităților.

Școlarii ar putea fi hrăniți cu lăcuste și viermi de făină pentru a face Marea Britanie mai ecologică

Sursa: https://ziarulromanesc.net/stiri-uk/marea-britanie-scolar-hraniti-lacuste-viermi/

Copiilor din patru școli primare din Țara Galilor li se va oferi insecte de mâncare, cum ar fi greieri, lăcuste, viermi de mătase și viermi de făină, în încercarea de a introduce niște „proteine ​​alternative”.

Acest lucru va deschide ochii copiilor și adulților asupra beneficiilor insectelor comestibile și va oferi indicii despre cum să educeți cel mai bine copiii despre mediu.

Fermele de insecte emit puțin carbon

Un studiu din Journal of Cleaner Production a constatat că fermele de insecte emit cu 75% mai puțin carbon decât fermele de păsări.

Pe măsură ce oamenii din Marea Britanie caută diete mai durabile, cei care se îndoiesc de o dietă bazată pe insecte vor fi încântați să afle că insectele comestibile sunt bogate în proteine, antioxidanți, vitamine și alți nutrienți, scrie Metro.co.uk.

Școlari hrăniți cu lăcuste și viermi

Proiectul începe săptămâna aceasta și își propune să înțeleagă mai bine înțelegerea copiilor despre „proteinele alternative”. Se vor folosi sondaje, ateliere de lucru, interviuri și focus grupuri pentru a explora acest lucru.

Cercetătorii au făcut echipă cu profesorii și speră că acești copii cu vârste între patru și 11 ani vor fi dispuși să încerce unele dintre alimentele mai exotice.

9 milioane de europeni mănâncă deja insecte

Școlari hrăniți cu lăcuste și viermi – În toată Europa, consumul de surse alternative de proteine, cum ar fi insectele, este deja norma.

Un studiu din 2020 al Platformei Internaționale de Insecte pentru Alimente și Furaje (IPIFF) a constatat că 9 milioane de consumatori europeni au mâncat insecte în 2019, iar aceasta se așteaptă să crească la 390 de milioane până în 2030.

Toată lumea mănâncă insecte

„Deși insectele comestibile nu sunt – deocamdată – vândute pe scară largă în Marea Britanie, ele fac parte din dieta a aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume”, a spus Christopher Bear, de la Universitatea Cardiff..

Verity Jones, de la Universitatea de Vest a Angliei din Bristol, a spus: „Toată lumea mănâncă insecte în fiecare zi – există peste 30 de părți de insecte în fiecare 100 g de ciocolată… pâine, sucuri de fructe, hamei… mâncăm insecte”, a spus ea.

Viermii de făină au devenit aliment în UE. Statele membre au aprobat, în premieră, o insectă pentru consum uman

Comisia Europeană a anunțat că utilizarea viermilor de făină galbeni uscați ca aliment a fost aprobată de statele membre.

„Astăzi, 4 mai, statele membre au aprobat o propunere a Comisiei Europene care permite utilizarea viermilor de făină galbeni uscați ca aliment nou”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Conform documentului, această primă autorizare de introducere a insectelor pe piața UE ca alimente noi are loc în urma unei evaluări științifice riguroase efectuate de EFSA.

Noul aliment se poate consuma ca gustare, sub formă de insecte uscate întregi, sau ca ingredient al unor produse alimentare, de exemplu sub formă de pudră în produse proteice, biscuiți sau produse pe bază de aluat, susțin reprezentanții CE.

„Această primă autorizare de introducere a insectelor pe piața UE ca alimente noi are loc în urma unei evaluări științifice riguroase efectuate de EFSA. Noul aliment se poate consuma ca gustare, sub formă de insecte uscate întregi, sau ca ingredient al unor produse alimentare, de exemplu sub formă de pudră în produse proteice, biscuiți sau produse pe bază de aluat.

Strategia „De la fermă la consumator” identifică insectele ca sursă alternativă de proteine care poate sprijini tranziția UE către un sistem alimentar mai durabil. Milioane de oameni consumă deja zilnic insecte. În plus, conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), insectele sunt o sursă alimentară sănătoasă și foarte nutritivă, cu un conținut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre și minerale”, se mai spune în comunicatul CE.

Decizia oficială a Comisiei va fi adoptată în săptămânile următoare.

Viermele de făină, prima insectă declarată sigură pentru consum uman

Viermele de făină a devenit prima insectă declarată sigură pentru a fi mâncată de om, a anunțat în luna ianuarie Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor. Totuși, cei care au alergii la creveți și la acarieni ar putea reacționa și la această insectă, mai precizează sursa citată.

Europa ar putea produce burgeri, paste, biscuiți, smoothie sau degețele (fingers) din viermi de făină în stadiu de larvă. Tenebrio molitor a devenit prima insectă declarată sigură pentru consum uman la nivel european după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (AESA) a luat această decizie în urma unui studiu, la cererea companiei franceze Micronutris, care are ca obiect de activitate producția de insecte pentru consum.

Componentele principale ale acestei insecte sunt proteinele, grăsimile și fibrele, oferind pentru viitor o potențială sursă de mâncare sustenabilă și cu un nivel scăzut de emisii de carbon.

Până acum, marii jucători din industria hranei din insecte nu au putut să-și valorifice potențialul din cauza lipsei unei aprobări unitare la nivel european. Astfel de produse sunt interzise la vânzare în Franța, Germania, Italia, Spania și în alte țări europene. Fără aprobarea AESA, ele nu pot fi vândute nicăieri pe continent, însă decizia de azi poate schimba cu totul lucrurile.

Hrana pe bază de insecte este privită de mult timp ca soluție pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în industria alimentară.

Editor : D.C.