Ni se spune ca fara banci se alege praful. Concluzie nespusa: cand vor bancile, se alege praful / Romania vrea să împrumute în ianuarie 5,3 miliarde de lei pentru refinanțarea datoriei publice şi finanțarea deficitului bugetului de stat

Foto: http://stiri.tvr.ro/91-de-ani-de-la-joia-neagra-cand-a-avut-loc-cel-mai-mare-crah-din-sua-a-urmat-cea-mai-mare-criza-mondiala_872252.html#view

Aflam ca Romania vrea să împrumute în ianuarie 5,3 miliarde de lei pentru refinanțarea datoriei publice şi finanțarea deficitului bugetului de stat, conform articolului din 17 ianuarie 2023 https://economedia.ro/ministerul-finantelor-a-atras-marti-75-de-milioane-de-lei-de-la-banci-suplimentar-la-licitatia-de-luni-statul-vrea-sa-imprumute-in-ianuarie-53-miliarde-de-lei-pentru-refinantarea-datoriei-public.html#.Y8mBV1ZBzX4

Ministerul Finanţelor a atras, marţi, 75 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de luni, când a împrumutat 2,2 miliarde de lei, la o dobândă de 7,67% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat benchmark, cu maturitatea reziduală la 109 de luni, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în valoare de 405 milioane de lei.

Ministerul Finanţelor a planificat, în luna ianuarie 2023, împrumuturi 4,7 miliarde de lei de la băncile comerciale. La acestea  se poate adăuga suma de 645 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,345 de miliarde de lei, este cu 315 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în decembrie, de 5,03 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

 

Comentariu saccsiv:

Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_public%C4%83 prin datorie publică se înțelege datoria pe care o are statul față de terți, precum persoane private, persoane juridice, bănci, intreprinderi, din țară sau din străinătate, care au cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale statului.

Iar conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Deficit_bugetar un deficit bugetar apare atunci când cheltuielile unei entități (un guvern) depășesc încasările.

Asadar, Romania se tot imprumuta. Apoi, din ce colecteaza de la populatie, da datoria la banci, dupa care iar se imprumuta. Des si la dobanzi cat mai mari.

Dar lucrurile nu stau stralucit nici in restul lumii:

STAPANII BANILOR: Datoria statelor este de peste 300 000 de miliarde dolari

Ni se tot repeta ca finantarea bancara este sistemul circulator al economiei. Ba mai mult, Mugur Isarescu declara ca:

Sistemul bancar este sistemul circulator nu doar al economiei, ci al intregii societati. 

Cititi va rog mai multe la:

https://www.agendaconstructiilor.ro/files/afaceri-juridic-finante-impozite/isarescu-bnr-multi-accepta-reformele-insa-nu-vor-sa-plateasca-costul-lor.html

Asadar, fara banci se alege praful.

Cum s-a ajuns aici? Cum de un stat nu mai poate functiona fara banci? Deci cum s-a ajuns ca stapanii bancilor sa fie, de fapt, stapanii statelor? Si cand a inceput nebunia?

In traducere libera, zicerea lui Mugur Isarescu inseamna insa si altceva, anume, ca praful se alege atunci cand vor bancile. In acelasi articol, Guvernatorul Bancii Nationale a recunoscut aceasta, insa foarte voalat:

Analizele au evidentiat ca in 1929, in celebra „vinere neagra” in care s-au prabusit bancile de pe Wall Street, situatia financiara reala nu era chiar atat de rea.

A intervenit insa panica si asta a dus la manifestari ale populatiei care au declansat Marea criza mondiala. Din situatia creata, lumea a iesit cu adevarat numai prin al Doilea Razboi Mondial. Care, sa nu uitam, s-a prelungit cu Razboiul Rece. 

Intr-adevar, din acea criza s-a iesit doar dupa un razboi mondial. Dar joia neagra s-a produs caci asa au dorit stapanii banilor. Iar panica a urmat tot prin grija acelorasi.

Cine sunt stapanii banilor, ai bancilor si ai burselor? Cititi va rog:

Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant

Stapanii banilor: Creatura din Jekyll Island

In concluzie

Asadar, stapanii banilor stapanesc statele. Direct sau indirect, nici nu mai conteaza.

Ei au declansat absolut toate marile crize si tot ei au au declansat-o si pe aceasta:

Armaghedonul energiei din Europa este provocat de stapanii burselor. Restul sunt basme

Aceasta criza va continua tot cu un razboi mondial? Sau doar cu un razboi mondial? Sau cu ce?

În 11 luni, guvernul României a făcut datorie publică mai mare decât în primii 19 ani de după Revoluție.

Sursa: https://soviani.com/2020/11/01/in-11-luni-guvernul-romaniei-a-facut-datorie-publica-mai-mare-decat-in-primii-19-ani-de-dupa-revolutie/?fbclid=IwAR2Zn5SBe05s6zd0PFSWbn81XbHnH5euV7lLA1L_Ryg_ukxPaNMH8C3YzjQ

Cifrele sunt clare și nu suferă loc de interpretare: datoria publică în primele 9 luni ale acestui an (măsurată prin deficitul bugetar) este de 67,27 miliarde lei (14 miliarde de Euro).

La această sumă se adaugă datoria publică nouă din noiembrie și decembrie 2019, luni gestionate de același guvern: încă 19,5 miliarde de lei (4 miliarde de Euro).

Astfel, în cele 11 luni ale guvernării #nimicpentrupopulație, prin complicitaea ,,putere” – ,,opoziție”, datoria publică s-a majorat cu 18 miliarde de Euro. Ele se adaugă stocului de datorie publică care, dacă va urca la 45% din PIB anul acesta, se îndreaptă spre 90 de miliarde de Euro.

Cele 18 miliarde de Euro datorie publică nouă în ultimele 11 luni (noiembrie 2019 – septembrie 2020) reprezintă mai mult decât toată datoria publică acumulată în primii 19 ani de la revoluție (1990-2008).

Datoria publică acumulată în cei mai tumultoși ani ai economiei României (1990-2008) a fost de numai 17,2 miliarde de Euro. Țineți cont că aceia au fost ani de criză perpetuă (Revoluția, mișcările de stradă,mineriadele, prăbușirea sistemului bancar, falimentarea Bancorex pentru furutul resurselor acesteia, la scutul BNR, jocurile piramidale). Chiar și așa, datoria publică a României în primii 19 ani de la revoluție a însumat mai puțin decât datoria publică nouă din ultimele 11 luni.

Din estimările mele, în ultimele 3 luni ale anului (octombrie-decembrie 2020) guvernul nu va găsi resursele interne și se va împrumuta din nou, majorând datoria publică, cu încă 8 miliarde de Euro, spre un total în 14 luni de 26 de miliarde de Euro, ceea ce va conduce deficitul bugetar în 2020, în mod real, spre 13% din PIB (având în vedere că PIB-ul prognozat în România este în mod constant falsificat).

Datoria nouă (și cea veche) este finanțată la cele mai scumpe dobânzi din toată Uniunea Europeană. Ratele de dobândă pe termen lung în România sunt de 3,49% pe an, de 3 ori și jumătate mai mari decât în Grecia – țară aflată în categoria ,,junk” (1,08%), aproape triple față de Polonia (1,35%), mai mult decât triple față de Cehia (0,98%), de 17 ori mai mari decât Bulgaria (0,2%) și o dată și jumătate față de cele din Ungaria (2,39%). Dobânzile la care se împrumută România sunt de 13 ori mai mari decât în Spania și de 3 ori și jumătate mai mari decât în Italia. Cu excepția Bulgariei (care se împrumută de 17 ori mai ieftin) toate aceste economii au de finanțat datorii publice (ca pondere în PIB) inferioare ponderii datoriei publice a României (care va urca peste 45% în acest an).

Eu am atras atenția încă din martie că primul lucru pe care trebuia să îl facă România în această criză de sănătate publică era ca BNR să reducă semnificativ ratele de dobândă, spre 1%.

Ei au continut să facă #nimicpentrupopulație. Nicio presiune nu s-a manifestat pe fostul turnător la Securitate, Manole, pentru reducerea semnificativă i) a ratelor de dobândă – cu efecte semnificative pentru populație, companii și buget; ii) a marjelor de rate de dobândă (adaosul cămătăresc al băncilor, de până la 10 ori mai mare în România decât în zona Euro). Acțiunile și inacțiunile Guvernului și BNR au asigurat acționarilor băncilor (austriece sau de aiurea) profituri record în pandemie, în timp ce cheltuielile cu dobânzile plătite până acum de statul român s-au majorat, în pandemie, în primele 9 luni ale anului, cu peste 20%. PSD este complice, prin conducerea sa, prin acțiuni și inacțiuni și prin premierul său – Ludovic Orban, de această degradere fără precedent.

În loc de concluzie:

România se împrumută la cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană;
11 economiii din zona Euro (19 state) se împrumută la dobânzi negative;
Alte 2 economii non-Euro se împrumută la dobânzi negative
Estimarea mea este că, dacă politicile nu se schimbă (și nu dau semne de schimbare), până în 2025 România va avea datorie publică de 108% din PIB (față de 45% în prezent și față de 13,2% din PIB acumulat în primii 19 ani de la revoluție (1990-2008).

De asemenea, estimarea mea este că, dacă politicile nu se schimbă, România va intra în incapacitate de plată, Guvernul și BNR nereușind să obțină finanțare de pe piața externă de capital în ritmul în care se degradează bugetul.

Șeful Guvernului, Ludovic Orban, premier votat de PSD, vrea alegeri pentru ca PSD să nu ducă România spre faliment. În mod evident, el este cel care vrea să o ducă, sprijinit de PSD, indiferent de rezultatul alegerilor din 6 decembrie.

Dacă puterea politică s-ar schimba după alegerile din 6 decembrie, am avea doar o altă marionetă ,,dă la PSD”, care să consemneze intrarea în incapacitate de plată a României, pe fondul degradării puternice a finanțelor publice, fără precedent în România, arată complicitatea transpartinică a clasei politice pentru propășirea lor și pentru împovărarea financiară fără precedent și fără eficiență pe care o vedem în această perioadă.

De Soviani