Asociaţiile LGBTQ propun ca toate substantivele de gen feminin sau masculin în limba română să aibă litera „X” la final: i-ar ajuta să se simtă mai bine în societate pe cei care nu se identifică nici cu genul feminin, nici cu cel masculin

Sursa: https://observatornews.ro/eveniment/asociatiile-lgbtq-vor-ca-toate-substantivele-de-gen-feminin-sau-masculin-sa-aiba-litera-x-la-final-un-exercitiu-de-empatie-567419.html

Internetul a luat foc după ce mai multe asociaţii LGBTQ vor să introducă în limba română substantive fără gen. Acestea ar fi formate prin adăugarea literei X la sfârşit – de exemplu colegX. Noile cuvinte i-ar ajuta să se simtă mai bine în societate pe cei care nu se identifică nici cu genul feminin, nici cu cel masculin. Lingviştii spun că modificarea este forţată, greşită şi dau exemplul altor ţări în care asemenea iniţiative au eşuat.

Asociaţia Accept, care sprijină comunitatea LGBT, a propus pe Facebook: toate substantivele de gen feminin sau masculin să devină neutre prin adăugarea literei X la sfârşitul cuvântului. A fost gaz pe focul social-media. Sute de reacţii pro şi contra au început să curgă instant.

„Putem folosi ceva care chiar să se potrivească cu limba noastră? X la finalul cuvintelor este cam greu de pronunţat”, „Vă urmăresc cu drag, dar cu asta aţi sărit calul”, „Chiar nu cred că incluziune şi diversitate înseamnă să mutilezi limba română”, sunt doar câteva dintre comentarii.

Andreea Milea, reporter Observator: Adăugarea literei X ar putea să modifice limba română pe criteriu de gen si să apară astfel variante neutre ale cuvintelor pe care astăzi le folosim cu forme de masculin şi feminin. O propunere care a fost special gândită pentru cei care se identifică în afara genurilor. 

Tinerii cred că s-ar simţi mai confortabil

Tinerii din comunitatea LGBT, care nu se identifică cu niciun gen, spun că transformarea în neutru a unui substantiv masculin sau feminin îi ajută să se simtă mai confortabil în pielea lor şi că nu ar mai simţi o presiune aşa mare asupra lor. Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică, este categorică.

Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică: Din punct de vedere lingvistic mi se pare o glumă pentru că nu putem schimba limba după cum vrea cineva sau altcineva. Nu ar avea cum să se impună în limbă pentru că nu e firească, nu e normală şi din punct de vedere fonetic nici nu e posibil să rosteşti aşa ceva. 

Cum ar suna „Luceafărul” astăzi

„A fost odată ca-n poveștix, 
A fost ca niciodată,
Din rudx mari împărătești,
O prea frumoasx fatx”. A fost odată ca în poveştix ar începe poemul Luceafărul, pe care Eminescu nu l-ar mai recunoaşte. În plus, X-ul cerut de LGBT nici nu ar rezolva problema comunităţii, crede doctorul în lingvistică Dan Ungureanu, care a studiat la Ecole Supérieure din Paris.

Dan Ungureanu, doctor în lingvistică: Este o problemă de natură socială. Simpla îndreptare a literelor cu acest „x” în scris nu rezolvă problema reală care este în societate. 

Tânăr: Adică dacă ei nu se simt ok cu cuvintele care deja există, limba ar trebui să evolueze cum evoluează şi societatea. E mai important să facem oamenii să se simtă bine decât să păstrăm nişte norme total arbitrare şi care au fost decise acum mult timp. 

Reporter: Ai accepta să te exprimi cu X la finalul unor cuvinte?

Tânăr: Sincer, nu ştiu, nu cred. 

Încercări similare au mai fost şi în alte ţări, dar multe au fost respinse în mod natural, spun lingviştii.

Alexandru Nicolae, cercetător la Institutul de Lingvistică: Este destul de cunoscut cazul francezei din Canada unde au fost tentative de a produce substantive şi pronume gender neutral care au eşuat pentru că limbile naturale au o structură destul de coerentă care se formează în istoria lor. 

Reacţia asociaţiei Accept: „Un exerciţiu de empatie”

Asociaţia Accept susţine că modificarea propusă nu obligă pe nimeni să îşi schimbe felul în care se exprimă, ci este doar un exerciţiu de empatie. „Există, după cum știți, identitatea nonbinară, care nu invalidează în niciun fel identitățile feminine și masculine, și care caută metode de a se exprima, la fel cum și societatea, la rândul ei, caută metode de a se raporta la ea. Articolul nu militează, nu obligă și nu forțează pe nimeni să își schimbe modul de exprimare, ci invită cititorii la un exercițiu de empatie”, a transmis Accept într-un răspuns Observator.