Urgent, RASPUNDERE PENALA si sub varsta de 14 ani si SCOLI DE CORECTIE! Un baietel cu nevoi speciale in varsta de 8 ani a fost violat intr-o scoala de mase de catre un elev de 11 ani. Violatorul nu pateste nimic, pe motiv ca e minor

Sursa: https://romania.europalibera.org/a/caz-viol-baiat-scoala-titulescu/32847312.html

În ianuarie 2024, Andreea și-a mutat băiețelul de la Școala „Nicolae Titulescu” din Capitală, după ce copilul i-a spus că a fost violat de un coleg mai mare, în toaleta de la etajul 3 al clădirii.

În decembrie 2023, când a venit într-o zi de la școală, copilul Andreei, un elev în clasa a III-a, i-a povestit mamei cum un copil mai mare l-a agresat sexual în toaletă.

Băiatul nu era atacat pentru prima oară.

Cu un an înainte, în iunie 2022, băiatul – care avea atunci 8 ani – i-a spus mamei că un coleg de 11 ani l-a agresat în toaletă. La aceeași școală.

Atunci, Andreea a mers la școală și la poliție, iar dosarul a fost până la urmă închis. Din cauza „minorității” agresorului, spun pentru Europa Liberă surse din Poliția Capitalei.

„Există un dosar în 2022, a fost o plângere făcută de mama băiatului, cu privire la faptul că băiatul ei ar fi fost agresat sexual de un alt coleg. Au fost făcute toate demersurile în cauză, audieri de ambele părți, expertiza la Institutul de Medicină Legală (INML), iar ulterior s-a clasat dosarul pe minoritatea făptuitorului, pentru că autorul avea 11 ani și nu răspundea penal”, au spus surse din Poliția Capitalei.

Băiatul de 11 ani – presupusul agresor – a fost mutat la o altă școală, spun Andreea și părinții altor elevi de la școala Titulescu.

Andreea spune că, în decembrie 2023, după ce copilul a reclamat noua agresiune, a mers din nou la școală, dar nu a fost băgată în seamă.

A mers și la poliție. „Există un nou dosar, deschis în decembrie 2023, când mama copilului agresat a depus plângere, dosar care este instrumentat de Parchetul Tribunalului București împreună cu polițiștii de la biroul de agresiuni sexuale din cadrul Serviciului Omorări. Acest dosar este în curs”, declară pentru Europa Liberă surse din Poliția Capitalei.

Singura opțiune a Andreei a fost să își mute copilul la altă școală.

„Am reușit din 10 ianuarie să îl mut de la școală. Dar până atunci am fost peste tot, la multe școli mi l-au refuzat că are CES (copil cu nevoi speciale), că sunt clasele ocupate. Au fost invocate motive că sunt destui copii la clasă, că sunt destui copii cu CES și nu mai au locuri. Nu au vrut să îl primească. Până la urmă, am reușit prin inspectorat”, spune Andreea pentru Europa Liberă.

„În ianuarie m-am dus la inspectorat, i-am arătat hârtiile de la dosarul pe care le-am depus la poliție, dânsa (inspectoarea – n.r.) avea o altă versiune. Și așa mi l-a transferat”.

Mama băiatului agresat mai spune că, în decembrie, atunci când s-a făcut reconstituirea, băiatul ei a arătat și clasa de unde provenea elevul agresor.

„A doua oară s-a întâmplat la toaletele de la etajul 3. Doamna directoare trebuia să se intereseze. Dar agresorul e și acum în școală”, spune Andreea.

Mama băiatului susține că directoarea liceului știa de caz, pentru că a fost la ea de multe ori.

„A știut să pună zăvoare la closete după ce a venit presa azi (luni, 4 martie – n.r.). Dar știa din decembrie. N-a avut timp până acum? Acum zice că nu am dus eu hârtii. Dar am dus toate actele. Am și înregistrare cu ea când zice că n-are ce anchetă să facă”, a mai spus Andreea.

În replică, școala a dat un comunicat în care spune că „punem întotdeauna interesul elevilor noștri pe prim-plan”.

Inspectoratul Școlar al Municipiului București a aflat de caz din presă, după ce Antena 3 a difuzat în weekend un reportaj despre problemele de la Școala Nicolae Titulescu.

Luni dimineață, mai mulți părinți au protestat în fața școlii unde învață copiii lor și au vrut să afle informații.

Alexandru, părintele unei fetițe din clasa zero, spune că a aflat de caz sâmbătă seară, când i-a trimis cineva un link.

„Știu de la un fost coleg – că și eu și el am fost elevi ai acestei școli – coleg care are și el copilul aici și îmi povestea că fata lui a fost în clasă cu primul agresor, cel din 2022. Și din clasa zero, copilul agresor făcea probleme. A venit directorul, fostul director, din prima zi să îl potolească. Părinții lui au fost la școală, învățătoarea a încercat să îl mute, apoi nici învățătoarea nu a mai zis nimic. Până la urmă, copilul agresor a fost mutat la altă școală, dar tot mai vine pe aici”, spune Alexandru.

Mai multe bunici care vin să își ia nepoții de la școală spun că ele nu au auzit de asemenea cazuri.

„Eu am un nepot în clasa a VII-a. Școala asta a avut un renume și nu s-a întâmplat nimic. Copiii mei amândoi au fost aici, nepoții mei la fel. Sunt niște copii dubioși dacă s-a întâmplat așa ceva. Nepoții mei nu ar face așa ceva. Dar nora mea le vorbește despre ceea ce trebuie, vorbește deschis cu ei”, spune o bunică, fără să își decline identitatea.

Mama unei eleve din clasa a VII-a spune că e o problemă cu paznicii, pentru că sunt puțini.

„Ar trebui minim trei paznici. Sunt 35 de clase cu câte 25 de elevi. Și este un singur paznic. Ce să facă un singur om la atâția copii? Plus, mai e și Secția 4 de Poliție pe aceeași stradă. Ar trebui întrebați câte acțiuni de prevenție au făcut măcar la clasele 5-8”, se întreabă mama elevei din clasa a VII-a care preferă să nu își spună numele.

Niciun părinte de la Școala Nicolae Titulescu nu a sesizat Federația Națională a Asociațiilor de Părinți de la nivel național, spune Iulian Cristache, președintele acestei asociații.

Luni dimineață, o echipă a Ministerului Educației și Inspectoratului Școlar au mers în control la Școala „Nicolae Titulescu”.

Reprezentanții celor două instituții susțin că nu au fost sesizați până acum. O sesizare a fost depusă la inspectorat abia luni dimineață, pe 4 martie.

Sorin Ion, secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, declară pentru Europa Liberă că „ISMB a numit acolo o comisie”.

Ministrul Educației spune că verifică modul în care conducerea Şcolii „Nicolae Titulescu” a gestionat cazul elevului care ar fi fost violat, de două ori, în incinta instituţiei şi măsurile dispuse.

„Am solicitat Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti să transmită Ministerului Educaţiei concluziile cercetării. În aceeaşi măsură, reiterez obligaţia şcolilor de a întreprinde demersurile prevăzute în Procedura privind gestionarea cazurilor de violenţă”, transmite ministrul Ligia Deca.

Tot luni, conducerea școlii a dat un comunicat în care arată că a desfășurat anchete interne:

• „Când ne-a fost sesizată posibilitatea comiterii de abuz asupra unui elev, de către un alt elev al școlii, am pus la dispoziția organelor abilitate, din prima clipă, absolut toate informațiile necesare clarificării situației. Din perspectiva instituției noastre si a prerogativelor legale ce ne revin, am desfășurat, în egală măsură, anchete interne, în spiritul unei maxime transparențe si dorinței sincere de a clarifica toate aspectele”.
• „În cadrul procedurii judiciare, primul dosar a fost clasat, în anul 2022. Ulterior, o altă plângere la organele abilitate, cu privire la același elev, a condus la deschiderea unui alt dosar, care este in curs de desfășurare”.
• „Menționăm că din considerente legale și procedurale, cât și pentru a proteja intimitatea elevilor potențial implicați, până la concluziile oficiale ale unei anchete, am considerat oportun să existe discreție cu privire la caz, neasumând riscul traumatizării psiho-emoționale sau excluziunii pentru vreun copil înscris la școala noastră”.
• „În lumina celor de mai sus, coroborate cu întreaga disponibilitate a conducerii Școlii Gimnaziale Nicolae Titulescu, de a depune absolut toate diligențele pentru clarificarea situației, cu dorința de a îndeplini responsabilitatea ce ne revine, punem întotdeauna interesul elevilor noștri pe prim-plan”.
• „Pentru orice alte aspecte de clarificat, rămânem permanent la dispoziția părinților și celor interesați, asigurându-i că am acționat permanent cu profesionalism și corectitudine, în spiritul imperativelor morale și legale”.

Specialistul criminolog, Dan Antonescu, spune pentru Europa Liberă că părinții nu au prea multe pârghii la dispoziție în cazul în care copilul lor pățește ceva la școală.

„Părinții spun mai departe autorităților, dar autoritățile sunt cumva legate de mâini și de picioare. Legislația pentru pedepsirea minorului este învechită. În unele situații sancțiunile sunt penibile”, spune Dan Antonescu.

„Copilul sub 14 ani nu răspunde sub nicio formă penal pentru faptele lui. Am avut autor de omor în vârstă de 12 ani care a omorât o fetiță de 7 ani și nu am avut ce să îi facem. Legislația trebuie schimbată, pentru că acum este bazată pe prevederile Codului Penal vechi”, adaugă expertul.

Școala gimnazială „Nicolae Titulescu” din București, la care învață aproape 900 de elevi din clasele O-VIII, este situată în apropiere de Piața Victoriei și are 50 de profesori.

Instituția a fost înființată în 1868, ca școală de băieți, iar după Primul Război Mondial a devenit mixtă. E în clădirea actuală din 1940, iar în anii ’60 i-au fost adăugate noi corpuri de clădire.

 

Comentariu saccsiv:

Sunt de acord cu concluzia de final: legislatia trebuie schimbata.

Iata si ce putem citi in articolul Amenzi, eliminări temporare și școli de corecție, pentru oprirea violenței împotriva profesorilor de pe Jurnalul din 2023:

ESTIMARE: 6 500 de morti in Bucuresti, in cazul unui cutremur ca cel din 1977

Gandul: Cutremurul din 1977: au trecut 47 de ani. Cum s-ar comporta Bucureștiul la un seism atât de mare: „Va fi catastrofă, cu peste 6.500 de morți”

Luni, 4 martie, se împlinesc 47 de ani de la cutremurul devastator din 1977, în urma căruia au murit peste 1500 de persoane, printre care și mari artiști, precum Toma Caragiu sau Doina Badea. Din nefericire, Bucureștiul este în prezent și mai vulnerabil în fața unui seism de magnitudine mare, precum cel din 1977, iar autoritățile nu făcut nimic în ultimii 34 de ani pentru a pune în siguranță clădirile vulnerabile. Fostul senator Marius Marinescu, inginer constructor de profesie, este de părere că în cazul unui seism precum cel de acum 47 de ani, se vor înregistra peste 6.500 de morți și alte zeci de mii de răniți. Potrivit lui Marinescu, nu doar clădirile vechi, construite înainte de 1977 au probleme, ci și multe blocuri ridicate după 1990 sunt vulnerabile.

„Dacă Bucureștiul va mai trece printr-un cutremur ca cel din 1977, va fi o tragedie, o catastrofă. Nu spun eu asta, o spun experții. O spune chiar și Nicușor Dan, primarul Capitalei: în cazul unui cutremur vor fi 6.500 de morți și sute de blocuri prăbușite. Vor fi zeci de mii de oameni vor fi răniți. Poate va fi și mai rău de atât”, explică Marius Marinescu.

Fostul senator, inginer constructor de profesie, spune că aceste clădiri cu bulină roșie sunt „cimitire pe verticală”.

Marius Marinescu: „Blocurile care sunt construite în perioada interbelică au cea mai mare problemă”

„Blocurile care sunt construite în perioada interbelică au cea mai mare problemă.  Au structura de rezistență extrem de precară. Mai ales că betonul armat, cam prin anii `30 a început să fie folosit. Sunt blocuri cu bulină roșie, în jur de 400. Au fost constatate pe timpul ministrului Nicolae Noica. Mai sunt și clădirile înscrise în gradul doi de risc seismic. Nu doar în București, și în alte orașe sunt probleme cu clădirile vechi. Din nefericire, aceste blocuri sunt cimitire pe verticală”, spune Marius Marinescu.

Cutremurul din 1977: Au căzut blocurile Dunărea, Casata, sau Continental – unde a murit Toma Caragiu

Fostul senator explică ce s-a întâmplat în București în timpul seismului din 1977.

„Multe clădiri s-au prăbușit în București. Unda seismică a pătruns pe undeva pe la spitalul Fundeni, pe care l-a pus la pământ în mare parte. Pe Lizeanu, s-a dărâmat o construcție nu foarte veche. A creat haos în centrul Capitalei. Au căzut blocurile Dunărea, Casata, sau Continental – unde a murit Toma Caragiu. Unda a ieșit prin Militari, unde a pus la pământ și o scară de bloc, OD 16. Eram militar în termen la cutremurul din 1977. Am fost dus la salvarea sinistraților de la blocul OD 16. A fost ceva dramatic acolo.

La operațiunea de salvare au participat atunci și doi câini, iar generalul de armată ne spunea să facem liniște. Și făceam o liniște de mormânt, deși era foarte multă lume adunată acolo. Era o solidaritate cum nu am văzut niciodată. Câinii mergeau prin dărâmături, și cum simțeau o urmă de viață, începeau să latre, iar noi începeam să dăm molozul la o parte. Am reușit să salvăm câteva persoane, dar atenție: doar de la ultimul nivel am reușit să salvăm. Printre ei, era și băiatul groparului din Cimitirul Militari”, își aduce aminte inginerul constructor.

Marius Marinescu: „Este sub orice critică atitudinea autorităților”

Revenind la Bucureștiul de azi, Marius Marinescu trage un semnal de alarmă și spune că sunt clădiri ridicate după Revoluție care ar avea probleme în ceea ce privește structura de rezistență.

„Este sub orice critică atitudinea autorităților. Sunt atâtea blocuri care stau să cadă. În 34 de ani s-au reabilitat cred că în jur de 30. Este extrem de puțin, iar pericolul de dezastru este imens. O problemă foarte mare au și unele blocuri construite după 1990. Unii constructori, în goana lor de îmbogățire, nu au ținut cont de proiectul de rezistență. Vorbim  de o gravitate extraordinară. Am văzut blocuri la Chiajna care stau înclinate, pentru că au fost ridicate pe o mlaștină”, mai spune Marius Marinescu.

Fostul senator este de părere că problema clădirilor cu risc seismic ar trebuit introdusă în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Date generale despre marele cutremur din 1977:

• Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4.
• Seismul s-a produs la o adâncime de 94 km;
• Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti);
• Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.

Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky se numără printre cei care au murit în cutremurul din 1977.

Maicutelor, va rog din suflet, dati-l dracu’ de card bancar! Rugaminte catre maicutele de la revista Atitudini

Daniel Vla a postat articolul Trădându-l pe Părintele Iustin, site-ul „ATITUDINI” de la Mânăstirea Paltin – Petru Vodă cere bani pentru pentru donații și pomelnice CU CARDUL bancar…

A pus acolo si fotografii.

Ma uit acum pe site-ul Atitudini la:

https://atitudini.com/donatii/

Unde scrie:

„Dacă doriți să contribuiți în sprijinul activităților mănăstirii noastre, ctitorie a vrednicului de pomenire Arhimandrit Justin Pârvu, o puteți face folosind formularul de plată de mai jos…

Amintim faptul că mănăstirea noastră deservește activitățile caritabile ale Fundației Justin Pârvu, care deține Azilul pentru bătrâne – ”Sf. Spiridon”, precum și căminul pentru copii – „Acoperământul Maicii Domnului”, unde maicile se silesc să-i îngrijească cu dragoste și rugăciune ca pe Însuși Hristos Domnul.”

Continua cu formularul, inclusiv pentru card.

Dupa care scrie:

„Dacă nu aveți card de debit/credit sau nu doriți să-l folosiți, alegeți din opțiunile de mai jos:”

Iar si mai jos:

„Revista a fost înființată de către Părintele Arhim. Justin Pârvu, în anul 2008.”

Maicutelor, va rog din suflet, dati-l dracu’ de card bancar!