Vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor
Foto: https://doxologia.ro/duminica-23-dupa-rusalii-vindecarea-demonizatului-din-tinutul-gherghesenilor
Ev.Luca 8, 26-39:
- Şi au ajuns cu corabia în ţinutul Gerghesenilor, care este în faţa Galileii.
- Şi ieşind pe uscat, L-a întâmpinat un bărbat din cetate, care avea demon şi care de multă vreme nu mai punea haină pe el şi în casă nu mai locuia, ci prin morminte.
- Şi văzând pe Iisus, strigând, a căzut înaintea Lui şi cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Rogu-Te, nu mă chinui.
- Căci poruncea duhului necurat să iasă din om, pentru că de mulţi ani îl stăpânea, şi era legat în lanţuri şi în obezi, păzindu-l, dar el, sfărâmând legăturile, era mânat de demon, în pustie.
- Şi l-a întrebat Iisus, zicând: Care-ţi este numele? Iar el a zis: Legiune. Căci demoni mulţi intraseră în el.
- Şi-L rugau pe El să nu le poruncească să meargă în adânc.
- Şi era acolo o turmă mare de porci, care păşteau pe munte. Şi L-au rugat să le îngăduie să intre în ei; şi le-a îngăduit.
- Şi, ieşind demonii din om, au intrat în porci, iar turma s-a aruncat de pe ţărm în lac şi s-a înecat.
- Iar păzitorii văzând ce s-a întâmplat, au fugit şi au vestit în cetate şi prin sate.
- Şi au ieşit să vadă ce s-a întâmplat şi au venit la Iisus şi au găsit pe omul din care ieşiseră demonii, îmbrăcat şi întreg la minte, şezând jos, la picioarele lui Iisus şi s-au înfricoşat.
- Şi cei ce văzuseră le-au spus cum a fost izbăvit demonizatul.
- Şi L-a rugat pe El toată mulţimea din ţinutul Gerghesenilor să plece de la ei, căci erau cuprinşi de frică mare. Iar El, intrând în corabie, S-a înapoiat.
- Iar bărbatul din care ieşiseră demonii Îl ruga să rămână cu El. Iisus însă i-a dat drumul zicând:
- Întoarce-te în casa ta şi spune cât bine ţi-a făcut ţie Dumnezeu. Şi a plecat, vestind în toată cetatea câte îi făcuse Iisus.
Cititi va rog si:
Vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor. Predica Mitropolitului Augustin de Florina
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
Sfantul Grigorie Palama, fragment din omilia 50, la Evanghelia a 23 a dupa Rusalii:
„Cel care este de la Dumnezeu, asculta cuvintele Lui” (Ioan 8, 47), adica, cel care asculta de poruncile lui Dumnezeu, transpunand poruncile in fapta si traind dupa Hristos, petrecand asemenea Lui, dar si plinind voia Tatalui ceresc, acela se va face mostenitor al lui Dumnezeu si impreuna-mostenitor cu Hristos (Rom. 8, 27).
Iar cel care aude, dar nu face voia lui Dumnezeu si lucreaza pacatul, petrecand in impatimire fara sa se vindece, acela rob este pacatului si nu este de la Dumnezeu, ci este de la cel rau si prin alegerea raului si-a preschimbat firea care era de la Dumnezeu, asemanator facandu-se tatalui pierzaniei (diavolului).
Pentru aceea a si grait Domnul catre iudei „voi sunteti de la tatal vostru diavolul si voia lui doriti sa o faceti” (Ioan 8, 44).
Iar unii ca acestia sunt mau nenorociti decat indraciti, desi trec neobservati pentru perceptia multora, caci cei care se indracesc isi distrug doar trupurile lor, ori de cate ori se intampla sa fie vatamati trupeste, dar acestia prin poftele lor si prin faptele lor se aseamana cu vrajmasul cel incepator al rautatii si isi strica si sufletele lor si sufletele celor care cu nepasare impreuna cu ei ii fac sa pacatuiasca.
Unii dintre acestia, in ceasul mortii, sunt pierduti cu trupul si sunt lasati spre batjocura demonilor, iar ceilalti care pacatuiesc si nu se pocaiesc de pacatele lor pana in clipa mortii, vor avea parte de chin nesfarsit.
Caci celui care in chip vadit este chinuit de diavol cu trupul, vazandu-l, toti ii aratam mila, dar pe cel ucigas, iubitor de argint sau pe cel ingamfat, si nerusinat, nesupus (neascultator) si pe toti care sunt ca unii dintre acestia, nu numai ca nu le aratam mila, dar ne ingretosam de ei.
Caci unii fara voia lor cad in chinuire, insa ceilalti de care ne ingretosam, care sunt indragostiti de impatimirea lor, sunt trasi spre rau prin propria alegere, si de multe ori sunt vatamati si sufera boli.
ApreciazăApreciază
Nu imi amintesc daca in presa orthodoxa si pe bloguri si-a dat cineva cu parerea in legatura cu recentul eveniment evocat de doamna Veronica Ciubotaru.
„A XI-a Adunare a Consiliului Ecumenic al Bisericilor: exercițiul dificil al dialogului” de Veronica Cibotaru
Din 31 august până pe 8 septembrie a avut loc cea de-a 11-a Adunare a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (CEB), Adunare care se ține o dată la opt ani, dar care de această dată a fost amânată cu un an în urma pandemiei. Acest Sinod, fondat în 1948, reunind 352 de biserici reprezentând majoritatea tradițiilor creștine, în afară de tradiția catolică care are doar statut de observator, cu vocația de a lucra pentru unitate muncii în comun a creştinilor. Putem spune astfel că acest Sinod este una dintre cele mai importante întrupări contemporane ale mișcării ecumenice apărute la sfârșitul secolului al XIX-lea.
În ciuda vocației ecumenice primare a CEB, acest Consiliu implică, de asemenea, o dimensiune mai largă, care se referă la dialogul interreligios cu alte religii decât creștinismul, precum iudaismul și islamul, dar și religiile non-abrahame. Astfel, în cadrul acestei a XI-a adunări au fost prezenți și reprezentanți ai iudaismului, musulmanilor (suniți și șiiți), budiștilor, zoroastrienilor și yazidiților. Rabinul David Fox Sandmel, președintele Comitetului Internațional Evreiesc pentru Consultări Interreligioase, a trimis salutările sale Adunării CEB subliniind „reconcilierea comunitară” între evrei și creștini de la sfârșitul Holocaustului. El a amintit, de asemenea, de respingerea totală de către CEB a antisemitismului de la înființare. La această Adunare a fost prezentă și profesorul Azza Karam, Secretar General al organizației internaționale Religii pentru Pace, care, în emotionanta sa pledoarie, rostită cu lacrimi în ochi, a evidențiat universalitatea iubirii lui Hristos. „Cred cu tărie, ca musulman, că dragostea lui Hristos este și pentru mine”, a spus ea. Prezența reprezentanților altor religii în CEB nu este de concepută după Benjamin Simon, director de program al CEB pentru relațiile bisericești, sub perspectiva niciunui prozelitism creștin. Această prezență este, în opinia sa, esențială mai degrabă pentru că nu se poate vorbi de dreptate, pace și reconciliere, termeni care se îmbină și în alte spații religioase, fără prezența reprezentanților altor religii, sau chiar a unor persoane care nu sunt religioase.
Tema reconcilierii a fost una dintre întrebările esențiale ale acestei întâlniri, în conformitate cu tema sa oficială „Hristos conduce lumea spre reconciliere și unitate”. Această temă a căpătat o semnificație deosebit de acută pe parcursul acestor nouă zile, întrucât ceea ce era în joc era reconcilierea între două comunități religioase din aceeași familie confesională, respectiv comunitatea ortodoxă rusă și comunitățile ortodoxe ucrainene, care sunt de asemenea împărțite între ele, și totuşi niciodată atât de unite ca în timpul acestei Adunări. Prezența delegației ruse a fost încă de la început contestată de președintele federal al Germaniei Frank-Walter Steinmeier, care a declarat în discursul său de deschidere că o astfel de prezență „nu era de la sine înțeles”. Participarea delegației ruse la această Adunare a fost contestată și în amonte, întrucât trei biserici membre ale CEB au cerut excluderea acesteia. Confruntat cu astfel de controverse, secretarul general interimar al CEB, pr. Ioan Sauca a reamintit precedente similare din istoria CEB, cum ar fi cea a Bisericii Reformate Olandeze din Africa de Sud, care a sprijinit apartheid-ul si care insa nu a fost exclusa din CEB, ci s-a exclus pe sine. Dar mai presus de toate, Pr. Ioan Sauca a insistat pe vocatia intrinseca a CEB, care este de a fi o platforma de dialog. Cu toate acestea, „dacă îi excludem pe cei cu care nu ne plac sau nu suntem de acord, cu cine vom vorbi? „. Nu ne întâlnim pentru că suntem de acord, ci „ne întâlnim pentru că nu suntem de acord”, a mai spus Pr. Ioan Saucă în discursul său de deschidere.
Dialogul presupune astfel neapărat alteritate, potrivit secretarului general interimar al CEB, ceea ce justifică prezența delegației Bisericii Ortodoxe Ruse, al cărei patriarh a justificat războiul din Ucraina ca fiind o luptă metafizică împotriva unui occidental decadent moral. Pe de o parte, acest dialog pare să fi dat roade, întrucât această Adunare s-a soldat cu o declarație care denunță fără echivoc invazia rusă a Ucrainei ca fiind „ilegală și nejustificată”. Pe de altă parte, Mitropolitul Antonie de Volokolamsk, Președintele Departamentului Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei a dezavuat imediat sprijinul delegației ruse pentru această declarație, afirmând pe site-ul Departamentului său că „delegația Bisericii Ortodoxe Ruse nu putea susține acest document cu votul său. Cu toate acestea, potrivit teologului belarus și delegat al Patriarhiei Ecumenice Natallia Vassilevich, prezentă la adoptarea acestui document și care a participat la elaborarea acestuia, adoptarea unor astfel de documente se bazează pe o formă de consens care nu implică nicio aderare. vot, ci doar posibilitatea de a se opune acestuia, posibilitate care însă nu a fost preluată de delegația rusă. De asemenea, trebuie amintit că cele două Biserici ale Ucrainei, și anume Biserica Ortodoxă Ucraineană (Mitropolitul Onuphrius) și Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Metropolitan Epiphanes), nu au aceeași putere de decizie în cadrul CEB ca Biserica Ortodoxă Rusă, întrucât nu au încă statutul de membru, ci au luat parte la această Adunare pur și simplu în calitate de observator. Acest lucru creează un dezechilibru semnificativ de putere care nu poate garanta posibilitatea dialogului între interlocutori egali.
Doi tineri participanți din delegația Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Oleksandra Kovalenko și Roman Sigov, fii ai celebrului filozof ucrainean și intelectual devotat Constantin Sigov, și-au exprimat și ei îndoielile cu privire la succesul absolut al acestui proiect de dialog. Astfel, unii membri ai delegației ruse nu ar fi respectat regulile de vorbire conform Oleksandrei Kovalenko, în timp ce Roman Sigov a spus că nu simte o dorință reală de dialog din partea delegației ruse. „Dacă căutăm un dialog real, trebuie să ne asigurăm că îndeplinim condițiile pentru un dialog”, a spus el.
Serghei Bortnyk, delegatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a afirmat, la rândul său, că are bune relații personale cu delegații Bisericii Ortodoxe din Ucraina, precum și cu delegații Bisericii Ortodoxe Ruse. A fost proiectul de dialog inițial al acestei a 11-a Adunări a Consiliului Mondial al Bisericilor cu adevărat de succes? Este greu de dat un răspuns impecabil la această întrebare, dar nu se poate nega că această Adunare și-a asumat un „risc mare”, pentru a folosi expresia lui Emmanuel Levinas. Într-adevăr, „prima comunicare nu este limbajul certitudinii, ci limbajul riscului”, argumentează filozoful francez de origine lituaniană. Să sperăm, așadar, că această întâlnire riscantă va avea efecte transformatoare pe termen lung, care vor contribui la vindecarea rănilor adânci care marchează comunitatea creștină de astăzi”.
Preluare de pe Orthodoxie.com
ApreciazăApreciază