SACCSIV – blog ortodox

Actiune mamut in India: ID digital unic de sănătate pentru 1,3 miliarde de locuitori. Si este pentru orice, nu doar afacerea Covid

Posted in India by saccsiv on septembrie 30, 2021

India nu se prea inghesuie la vaccinare (17%). Ba mai mult:

Un stat din India cu 241 de milioane de locuitori a fost declarat liber de COVID după ce guvernul a promovat Ivermectina

In ceea ce priveste documentele cu cip insa, cu peste 10 ani in urma se straduia sa figureze sus in top:

Din nou despre MEGA ACTIUNEA din India: BULETIN BIOMETRIC CU CIP, amprentare, scanarea irisului, numar unic de identificare pentru o populatie mai numeroasa decat a SUA, UE si Rusiei luate la un loc…

Si continua si acum:

Iata si ce putem citi la India offers digital health identity to 1.3 billion people in major revamp de pe rfi:

Identitate digitală de sănătate pentru 1,3 miliarde de persoane în India, în cadrul unei modernizări majore

De Pratap Chakravarty, 30 Septembrie 2021, rfi

India a lansat un program gigant pentru a oferi identitate digitală de sănătate celor 1,3 miliarde de locuitori ai săi, pentru a insufla eficiență în serviciile sale publice. De asemenea, măsura promite să reducă facturile medicale și să le permită cetățenilor să își acceseze dosarele online.

Primul ministru Narendra Modi a dat startul proiectului denumit Ayushman Bharat Digital Mission (Misiunea Digitală Ayushman Bharat ), și a declarat că acesta vizează extinderea asistenței medicale universale prin intermediul unor numere unice de identificare formate din 14 cifre.

„ANI: Premierul Narendra Modi va anunța pe 27 septembrie implementarea la nivel național a Misiunii Digitale de Sănătate Pradhan Mantri. În cadrul acesteia, oamenilor li se va furniza un ID digital unic de sănătate, care va conține toate dosarele de sănătate ale persoanei: Ministrul Sănătății al Uniunii, Mansukh Mandaviya.”

Misiunea „va conecta între ele soluțiile digitale de sănătate ale spitalelor din întreaga țară (și) conaționalii vor avea acum o identitate digitală de sănătate”, a declarat Modi la ceremonia de lansare de la începutul săptămânii.

„Cu date eficiente și fiabile, tratamentul medical va fi mai bun, iar costurile vor fi reduse”, a spus el, adăugând că va fi garantată confidențialitatea medicală.

Ministrul sănătății, Mansukh Mandaviya, a promis că inițiativa, testată anul trecut în șase teritorii administrate de guvernul federal, va include și alte beneficii.

„Pacienții, chiar dacă nu sunt prezenți fizic, vor putea fi tratați prin intermediul consultului digital, deoarece medicii vor putea accesa dosarele medicale cu acordul pacienților”, a adăugat Mandaviya.

Medicii comunitari și spitalele vor trebui să se conecteze pentru a oferi servicii fără probleme.

În India, mii de clinici de stat oferă servicii de bază, iar noul proiect de urmărire a amprentei medicale a fiecărui cetățean va îmbunătăți serviciile chiar și pentru cei care au pierdut toate înregistrările privind afecțiunile lor.

„BJP: Lucrăm pentru a consolida rețeaua de asistență medicală primară din India cu centre de sănătate și bunăstare în întreaga țară.

Peste 80.000 de astfel de centre sunt deja funcționale, oferind controale de rutină, vaccinări și un prim pronostic pentru afecțiuni grave.”

În India, unde serviciile de ambulanță sunt rare, iar centrele de testare sunt concentrate în special în orașe, oamenii fac adesea kilometri întregi pentru a avea acces la serviciile publice de sănătate.

Acesta „vă permite să primiți fără probleme rapoarte digitale de laborator, rețete și diagnostice de la profesioniști din domeniul sănătății și furnizori de servicii medicale autorizați”, a adăugat un site guvernamental.

Cel mai recent proiect este considerat o altă etapă importantă pentru India, care în 2018 a lansat cel mai mare sistem de asigurare de sănătate finanțat de stat din lume, pentru 500 de milioane de săraci lipiți.

Chestiunile legate de confidențialitate

Analiștii în domeniul securității tehnologice au lăudat implementarea, dar au sfătuit guvernul să instaleze mai întâi o lege solidă privind protecția datelor pentru a preveni posibilele utilizări abuzive.

„Trecerea la digital este imperativă, iar rolul său în binele socio-economic nu face decât să se amplifice”, a declarat Faisal Kawoosa, fondatorul companiei de consultanță tech ARC, cu sediul în India.

„Deși în ecosistemul digital sunt deja implementate bune practici recomandate, acum devine extrem de urgentă instituirea unei legislații privind protecția vieții private, pentru a crea acea relație de încredere în lanțul de valori al economiei digitale”, a declarat Kawoosa la RFI.

Un grup parlamentar analizează în prezent un proiect de lege pe această temă, pe fondul îngrijorărilor legate de supravegherea intruzivă.

Misiunea Națională de Sănătate Digitală sau MDHM, care supervizează proiectul guvernamental, a insistat că nu va stoca dosare medicale individuale.

„Dosarele voastre de sănătate sunt stocate la furnizorii de informații medicale,  conform politicilor lor de păstrare, și sunt partajate în rețeaua NDHM cu mecanisme de criptare numai după consimțământul vostru explicit”, a adăugat agenția.

„Dar acest lucru nu este suficient”, a susținut analistul de securitate Prasanto K. Roy în comentariile publicate în Mint, un cotidian de afaceri.

Calamitatea Covid

India a resimțit lipsa unui sprijin bazat pe tehnologie în perioada de vârf a pandemiei de coronavirus, care a infectat până acum 33 de milioane de persoane și a făcut 447 000 de victime, conform numărătorii oficiale.

Experții spun că aproape jumătate dintre decese au avut loc în timpul unei reveniri sălbatice a virusului în această vară, când spitalele au rămas fără paturi sau oxigen.

Centrul pentru Dezvoltare Globală, un grup de reflecție cu sediul la Washington, estimează un bilanț de peste patru milioane de morți în India, unde cazurile zilnice de Covid-19 au scăzut abia pe la jumătatea lunii august.

 

Comentariu saccsiv:

Ultima parte a articolului este pur discurs de indoctrinare. Realitatea este ca la acea vreme India a fost folosita pe post de bau-bau. Mass-media din statele „civilizate” si „democrate” (intre ghilimele, caci taman acolo s-au instaurat cele mai crancene dictaturi in numele luptei anti coronavirus) si-au isterizat telespectatorii cu stiri terifiante despre o varianta indiana, numita astfel deoarece cica facea ravagii in India. Adevarul fiind insa altul:

Despre India, fara isterie Covid-19

Intre timp, si pe hartie panta infectarilor si a mortilor a tot scazut in India din luna mai incoace:

https://www.worldometers.info/coronavirus/country/india/

De aceea in occident i-au si schimbat denumirea din varianta indiana in varianta delta. Caci nu dadea bine la tv sa vorbesti despre o indiana in conditiile in care indiana se potolise in India, fara vaccinare, fara masti, fara distantari sociale si fara lockdown de tip australian.

Altfel spus, isteria din primavara cu catastrofele din India, a avut scopul pregatirii mentalului maselor cu bau baul ce ni se tot arata actualmente: valul 4 al delta.

2 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Cristian Daniel said, on septembrie 30, 2021 at 9:12 pm

    off topic

    comentariu gasit pe AN

    „România e o glumă. Proastă. Glumă proastă. Cât de proastă e, de fapt, România, constatăm pe pielea noastră în fiecare zi. Înainte de a vă inflama: România nu e singura proastă. Ca România sunt cam toate țările „civilizate”. Unii dărâmă statui (Amerika, draga de ea), alții ard cărți (Canada, Găgăuzia Americii), alții îi interzic pe Haydn și Beethoven în universități (Ză UK)… măcar în România nu se ard cărți (că lumea nu mai citește decât croll-ul cu morții și manualul mașinii de spălat), nu se interzic cursuri în facultăți (că și-așa sunt vai de mama lor, au ajuns studenți de la Medicină să fie incluși în categoria analfabeților funcțional iar noțiunile de fiziologie elementară tre’ căutate pe net), se ridică statui, nu se dărâmă (baronu’ Bruckenthal ot Turcan, de pildă, ce om! CE OM!)…
    … și:
    – părinții nu au o problemă în a-și trimite la școală copiii cu botnița pe față, ignorând autist pericolele reprezentate de lipsa oxigenului pentru capacitățile cognitive și, în ultimă instanță, pentru sănătatea și, uneori, viața copiilor lor
    – protestele românești se rezumă la lozinci versificate, lălăieli patetice gen „noi de-aicea nu plecăm…” exprimate dezlânat, plictisit, parcă în abia-așteptarea momentului în care autorizația de protest va expira iar ei vor putea, în sfârșit, să plece acasă, cu conștiința împăcată că „am făcut-o și pe asta”
    – nu există nici urmă de inițiativă civică concertată ca protest efectiv și cu urmări cuantificabile, de tipul „asociația românilor ne(mai)plătitori de impozite”
    – românii sunt mai degrabă dispuși să-și sară unul altuia la beregată întru apărarea convingerilor proprii decât să caute sursa disensiunilor și s-o elimine
    Politica făcută pe carourile alb-roșii ale feței de masă din cârciumă e ceea ce definește civismul românesc al ultimilor 30 de ani, iar micul și berea, acești Barna și Arafat ai aparatului digestiv național, reprezintă stimulentul intelectual autohton generator de politici cavernicole, întâmpinate de cetățeni fie cu resemnare, fie cu hăhăituri groase, mustoase, fie cu dezinteresul manifestat față de gândacul care se strivește de parbriz.
    S-a ajuns în situația paradoxală ca presa „nemiluită” (apud maestrul Ion Cristoiu) să fie citită cu pasiune de cei care, oricum, sunt convinși de adevărurile enunțate acolo și să fie ignorată de cei care ar trebui să învețe că adevărul emis de Stat este întotdeauna relativ și volatil, adaptându-se contextului favorabil „lor”, iar rezultanta unor asemenea situații este întotdeauna zero. Noi citim ceea ce deja știm că e adevărat, „ceilalți” citesc (mă rog…) sau urmăresc posturi TV care le confirmă convingerile inoculate de Stat și toată lumea e mulțumită pentru că deține propriul Adevăr.
    În ultimii 30 de ani au dispărut repere și modele, unul din ele fiind identitatea națională, apartenența la comunitate, fără a fi înlocuite iar consecințele asupra societății sunt dramatice – o anomie socială, cum a definit-o Durkheim, o instabilitate rezultată din prăbușirea valorilor și standardelor societății în ansamblul ei.
    Școala românească e praf și pulbere. Faptul că școala românească, statistic vorbind, e o fabrică de ratați sau emigranți nu mai e un secret pentru nimeni. Copiilor li se bagă în cap, în continuare, cu forța, date și noțiuni pe care nu știu să le aplice în viața de zi cu zi iar învățatul pe de rost a rămas singura metodă prin care se poate trece cu oarecare ușurință prin școală. Rezultatele se văd cu ochiul liber: rata abandonului școlar a crescut catastrofic, România are cei mai mulți analfabeți din Europa iar cei care termină un liceu sunt complet debusolați și se orientează – cei care o fac – spre cariere mai curând bănoase în perspectivă decât potrivite propriilor aptitudini. La sate, situația e și mai dramatică: școli insalubre, friguroase, cu latrine în curte, cu profesori care, dacă au fost pasionați odată, acum s-au blazat și au cedat presiunilor sistemului, cu copii provenind din familii sărace pentru care ceea ce primesc la școală, din milă, drept pomană (dacă primesc) reprezintă una din cele două mese pe zi (vorbim de COPII!) și lista ar putea continua dar finalul ei va rămâne același: cu indivizi grași, prosperi, cu ceafa dublă și gușa triplă, golani și derbedei supraponderali care decid, cu o suficiență grețoasă, câți bani vor primi școlile respective și care așteaptă să fie pupați în cur de tot corpul profesoral pentru că au catadiscsit să semneze aprobarea pentru două căruțe cu lemne de foc – ca să nu înghețe, chipurile, copiii în clase, dar nu și-ar trimite propriii copii, progenituri malformate hidos după chipul și asemănarea tatălui, să învețe în școlile respective.
    Abia aștept să văd, în școlile de la țară, activiști de-ai lui Cioloș ori Barna, parțial eclozații (cum îi numește Razvan Ioan Boanchiș) argumentând, cu mișcări elegante din încheietura mâinii, că vaca poate fi și bou sau că, de fapt, cocoșul poate deveni găină dacă doar vrea asta suficient de tare – și asta în fața unei clase de copii care-i vor privi cu gura căscată, întrebându-se ce naiba mulg ei, de fapt, în fiecare dimineață? Epic.
    România a căzut pradă unor adolescenți cretini, al căror mental se situează undeva la nivelul tânărului corporatist îndoctrinat, „aitist” prin (lipsa de) gândire, neo-marxist-ecologist adept al Gretei Thunberg, ea însăși un exemplu autist al unei specii ce degenerează implacabil atât fizic cât și intelectual, incapabil de a emite idei proprii, semidoct, necitit, cu un bagaj cultural aproape inexistent, desprins din producțiile TV de mâna a șaptea ce promovează ascensiunea pe scara socio-profesională prin scurtimea (sic!) fustei, adâncimea decolteului și atitudinea libidinos-detașată, asociată cu o frazeologie-tip compusă din sloganuri plate, fără conținut, de un snobism având o intensitate înspăimântătoare, cu lacune grave de limbaj și de cultură care duc la manelizarea și țiganizarea comportamentului prin afișarea, mai degrabă, a aspectelor ce țin de „bling-bling” întru ademenirea partenerului de sex, toate învelite într-o pojghiță mâzgoasă de corporatism stereotip de o idioțenie ce virează spre patologic iar toate acestea reprezintă, în fapt, realitatea unei societăți care și-a pierdut puținele valori și se lasă condusă de un neo-marxism visceral, cu colaterale penian-vaginale, compusă din indivizi decerebrați în ale căror caverne craniene golite de conținut se răsfrâng ecourile vagi ale Creației. Cu siguranță, Creatorul nu asta a avut în minte dar individul uman, cu apetența sa irezistibilă spre autodistrugere, a reușit, de-a lungul secolelor, să-și nege propria natură, sfidându-și Părintele, reducându-se pe sine la un organism pluricelular condus de cele mai elementare instincte: al foamei și al reproducerii.
    Și al fricii.
    Privind reclamele TV, preponderența o au medicamentele (oare nu există undeva o lege care interzice publicitatea la medicamente?) urmate de mâncare. Zeci și zeci de medicamente „noi”, în fapt aceleași dintotdeauna cu ambalajul colorat altfel, al căror statut mai are puțin și îl egalează pe cel al condimentelor (dați gust ciorbei dvs. cu câteva picături de gel antihemoroidal, medicamentul inteligent care intră pe gură și ajunge singur la ieșirea care, pentru alde Cioloș ori Cherecheș, e și intrare!).
    „Vrei să mănânci ca un porc, până îți explodează stomacul? Nici o problemă, pastila noastră te ajută să ai, chiar și așa, o digestie perfectă!”
    „Ficatul tău e franjuri din cauza exceselor? Nu te îngrijora! Pastila noastră, luată de trei ori pe zi, îți pune ficatul la muncă silnică, chiar dacă amărâtul e deja negru și funcționează în regim de avarie!”
    „Simți că arterele tale arată ca țevile de termoficare instalate acum 100 de ani? Colesterolul tău sare din scală? Avem soluția! Cumpără medicamentul nostru care îți garantează că poți să bagi în tine ca un nesimțit și după aia să te trântești pe canapea; colesterolul tău va scădea cu fiecare râgâit!”
    “Stai prea mult la birou și îți scârțâie toate articulațiile când mergi și tu pe jos 50 de metri până la pâine? Freacă-te cu crema noastră și vei putea să înțepenești în scaunul ăla până în Ziua Judecății de Apoi!”
    Singura obligație pe care o ai tu, cel care bagi pastile ca pe bomboane, este să „acesta este un medicament; citiți cu atenție prospectul”. Potrivit normelor în vigoare, producătorul trebuie să treacă acolo și posibilele reacții adverse și când vezi pomelnicul ăla chiar că nu-ți mai vine să bagi în tine mizeria aia. Dar oamenii bagă la greu pastile, cu sau fără motiv și dovada stă în numărul indecent de mare de farmacii care se deschid într-un ritm care îi face pe ăia de la Megaimage să pălească de invidie.
    Farmaciile au ajuns să facă promoții la medicamente – asta e deja boală curată. Se induce ideea absolut imbecilă că faci un gheșeft dacă iei prostia aia la 5 lei cutia în loc de 6,50 lei și, astfel, farmaciile s-au transformat într-un soi de supermarket, unde cauți super-oferte, nu produse de care, în mod normal, te-ai feri ca de-o gaură-n cap. Iar producătorii profită la greu de starea generală de anxietate, de depresia socială în care ne aflăm, de frica de moarte și aruncă pe piață valuri de porcării colorate atât de frumos încât, dacă aș avea un copil mic, n-aș avea curaj să intru cu el într-o farmacie, de teama ca ăla să nu creadă că a ajuns la magazinul de bomboane.

    Revenind.
    Vasilică Câțu. Definiția idiotului, prezentată în material, a fost inventată pentru el. Omul e un microb. Nu un virus, ci un microb. E zero. E nimic. Contează la fel de mult ca țiganul care-ți cere cinci lei când parchezi „ca să vă păzăsc mașîna, șăfu’…” E idiotul cu pix care semnează orice i se bagă sub nas de către Șeful-Lui-Marele-Om-Și-Bărbat-De-Stat…
    … Klaus Iohannis. Omul ăsta reprezintă Răul. La ora actuală, lăsând la o parte caracterul de libarcă al celor autointitulați „politicieni”, Iohannis este creatura care roade la temelia României, în tăcere, cu ură. Klaus Iohannis urăște și disprețuiește România și pe români și o face visceral, din tot sufletul său negru. I se citește pe chip, în grimasele scârbite, în încleștarea fălcilor, în privirea fixă care te duce cu gândul la camere cu pereți albi capitonați. Klaus Iohannis este o mașină care știe să urască, condusă de… de cine? Soroș, Trilaterala, Bilderberg, prin slugile lor mai mari care se ocupă de slugile mărunte?
    Nu știu câtă lume realizează amploarea catastrofei declanșată la conferința de la Geneva, dar România este, în momentul ăsta, a nimănui. România este un „no man’s land”, o clădire dărăpănată în ale cărei ziduri, Klaus Iohannis, prin slugoii lui, lovește cu barosul pentru a o preface în ruine. România nu mai este nici măcar a românilor. Concepția cretină că „o să vadă ei la vot!” e apă de ploaie. Așa-zisele partide sau formațiuni „naționale” se mulțumesc să-și umfle subvențiile și să semneze ștatele de plată la parlament. Nimeni nu are curajul să spună lucrurilor pe nume, să recunoască deschis că, în halul în care a ajuns, România are nevoie de un regim naționalist care să protejeze ce-a mai rămas din ea chiar cu prețul exproprierilor forțate, a reinstaurării legii 18 cu confiscarea averilor ilicite și a reînvierii sentimentului de apartenență la o națiune.
    Iar noi…
    – nu mai avem industrie
    – nu mai avem cercetare
    – nu mai avem agricultură
    – nu mai avem școală
    – nu mai avem modele
    – nu mai avem demnitate
    – nu mai avem cultură
    Nu mai avem nimic. Armata a devenit o glumă proastă, preocupată să-și scuture pușcoacele pe la Untold și să facă achiziții aberante pe mâna unor generali făcuți, parcă, la apelul bișnițarilor cu ciungă și țigări de la Gara de Nord. Militarii români au dat chiar și șpagă pentru a fi trimiși în Afganistan – diurna era bună și dacă mureau pe-acolo, familia se alegea cu o pensie de urmaș bunicică. Acolo s-a ajuns: să dai șpagă pentru a fi trimis la război.
    Poliția a devenit organ de represiune pentru oamenii cărora nici măcar nu le-ar trece prin cap să încalce legea ci ar vrea doar să trăiască normal. Aceeași poliție a devenit mamă și tată pentru țiganii cu bicepșii cât conducta de 12 țoli, care fac legea în orașe. Bine că, la trei polițiști, una e blondă, mare realizare!
    Sănătatea, coordonată acum de același infect care, cu câțiva ani în urmă, a închis 72 (șaptezeci și două!) de spitale, a ajuns sinonim cu bătaia de joc și moartea. Urmașul femeii a cărei calificare se limita la epilarea inghinală definitivă, și ea un prototip al generației de trotinetiști cretini, a ajuns să coordoneze un sistem care mai are puțin și devine echivalentul unui lagăr de exterminare.
    Au ajuns să ne dea lecții niște puberi cu priviri demente și fețe de fanatici, cu Ana Pauker și Che Guevara pe tricou. Zero-ul României, Vasilică Câțu, cu tricoul lui pe care scria „nu luăm prizonieri”… așa e. Ei nu iau prizonieri. Regele Ridicolului, Nimicul Național, face agape „ca băieții” la Vama Veche și dă declarațiii cretine în timp ce Țara moare! Șeful lui, Klaus Iohannis, dușmanul României, se gudură ca o cotarlă sleită pe lângă escroaca von der Leyen, această cârpă bruxelleză care, cât a fost ministru al apărării în Germania, a pus pe butuci armata de-au fost nevoiți soldații germani să folosească cozi de mătură la un exercițiu militar comun cu Danemarca. Lipsă de dotări… Ăștia sunt oamenii care țin în gheare destinul României. Amărâtă țară, uituc popor, jefuit și batjocorit de toți.
    Cine-și aduce aminte de Vadim Tudor? „Nebunul”, „dezaxatul”, „micul führer”, cum i se spunea. Nici măcar unul din toți prăpădiții din clasa politică de azi nu-i ajung, ca nivel de cultură, nici la înălțimea gleznei… Omul ăla a avut dreptate de la un capăt la altul, în tot ceea ce a spus. România a ajuns exact așa cum se temea el că va ajunge, râsul lumii, batjocura tuturor, copilul tâmpit cu bale la gură care-și dă pantalonii jos pentru o acadea. Și cine e de vină? „Ei”? Nu. Noi suntem de vină. Eu, tu, tu și tu. Și nici măcar acum, în ultima secundă a ultimului minut al celui de-al doisprezecelea ceas nu ieșim din starea de prostrație și de depresie colectivă pentru a ne afirma identitatea.
    E prea mult de așteptat încă trei ani. În trei ani, România va deveni o umbră, o amprentă, la fel ca umbrele de pe ziduri ale celor vaporizați la Hiroshima și Nagasaki.
    Ne vor lua totul. Copiii, tradițiile, limba, identitatea, pământul, pe toate ni le vor lua. Vor rânji bucuroși, cu bale, atunci când ne vor sfâșia irevocabil iar noi, odată un popor, ne vom ploconi umili în fața lor, așteptând să ne miluiască cu câteva firimituri.
    Nu mai e timp. Suntem în urma vremurilor. Ne aflăm în ultima secundă înaintea distrugerii definitive. Ar trebui să dăm măștile jos”

    Apreciat de 5 persoane


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.