The New York Times: Pe 29 august 2021 americanii lansau ultimul atac cu drona din Afganistan. N-au ucis nici un terorist, ci 10 civili nevinovati, inclusiv copii…

Foto: https://nypost.com/2021/09/10/kabul-strike-killed-us-aid-worker-and-family-not-isis-bombers/

Investigație Times: În cazul atacului american cu dronă din Afganistan, dovezile sugerează că nu a fost vorba de vreo bombă ISIS

Oficialii americani au declarat că o dronă Reaper a urmărit o mașină timp de ore întregi și apoi a tras în ea cu rachetă în baza unor dovezi că aceasta transporta explozibili. Însă o analiză video aprofundată și interviurile de la fața locului au pus la îndoială această versiune.

Video: https://nyti.ms/3BYqQis

Descriere video:

The New York Times a obținut în exclusivitate înregistrări ale camerelor de supraveghere și declarații ale martorilor care arată cum armata a lansat un atac cu dronă fără să știe pe cine lovește, în care au fost ucise 10 persoane în Kabul, pe 29 august. Credit: The New York Times. Cadru video: Nutrition & Education International.

Reportaj de Matthieu Aikins, Christoph Koettl, Evan Hill and Eric SchmittWritten by Matthieu Aikins, 10 Septembrie 2021, The New York Times.

KABUL, Afganistan – A fost ultima rachetă cunoscută trasă de Statele Unite în războiul lor de 20 de ani din Afganistan, iar armata a numit asta ‘o lovitură justificată’ – un atac cu dronă după ore de supraveghere pe 29 august împotriva unui vehicul despre care oficialii americani credeau că ar conține o bombă ISIS și că ar reprezenta o amenințare iminentă pentru trupele de pe aeroportul din Kabul.

Dar o investigație a New York Times privind dovezile video, împreună cu interviuri cu mai mult de o duzină de colegi de muncă și membri ai familiei șoferului din Kabul, ridică îndoieli cu privire la versiunea oficială americană a evenimentelor, inclusiv dacă în vehicul erau prezenți explozibili, dacă șoferul avea o legătură cu ISIS și dacă a existat o a doua explozie după ce racheta a lovit mașina.

Oficialii militari au declarat că nu cunoșteau identitatea șoferului mașinii în momentul în care a fost trasă drona, dar l-au considerat suspect din cauza modului în care au interpretat activitățile sale din acea zi, spunând că este posibil ca acesta să fi vizitat o casă conspirativă a ISIS și, la un moment dat, a încărcat în mașină ceea ce au crezut că ar putea fi explozibili.

În raportul Times, șoferul a fost identificat ca fiind Zemari Ahmadi, un lucrător de mult timp pentru un grup de ajutorare din SUA. Dovezile sugerează că, de fapt, călătoriile sale din acea zi au constat în transportarea colegilor la și de la locul de muncă. Iar o analiză a înregistrărilor video a arătat că ceea ce au văzut militarii ar fi putut fi Ahmadi și un coleg care încărcau bidoane de apă în portbagaj pentru a le duce acasă la familia sa.

În timp ce armata americană a declarat că atacul cu dronă ar fi putut ucide trei civili, raportul Times arată că a ucis 10 persoane, inclusiv șapte copii, într-un bloc rezidențial dens populat.

Dl. Ahmadi, în vârstă de 43 de ani, lucra din 2006 ca inginer electrician pentru Nutrition and Education International (N.E.I), un grup de ajutor cu sediul în California. În dimineața loviturii, șeful lui Ahmadi, director local al N.E.I, l-a sunat de la biroul său în jurul orei 8:45 și i-a cerut să își ia laptopul.

„L-am întrebat dacă mai este acasă, iar el a spus că da”, a declarat directorul N.E.I. la un interviu din biroul sau la Kabul. Ca și restul colegilor lui Ahmadi, acesta a vorbit sub rezerva anonimatului, din cauza asocierii sale cu o companie americană din Afganistan.

Potrivit rudelor sale, în acea dimineață, Ahmadi a plecat la serviciu în jurul orei 9.00 într-o Corolla albă din 1996 care aparținea N.E.I, plecând de la casa sa, unde locuia împreună cu cei trei frați ai săi și familiile lor, la câțiva kilometri vest de aeroport.

Oficiali americani au declarat pentru The Times că în jurul acestei ore, ținta lor, un sedan alb, a intrat pentru prima dată sub supraveghere, după ce a fost văzut părăsind o incintă identificată ca fiind o presupusă casă sigură a ISIS, la aproximativ cinci kilometri nord-vest de aeroport.

Nu este clar dacă oficialii se refereau la una dintre cele trei opriri pe care Ahmadi le-a făcut pentru a lua doi pasageri și laptopul în drum spre serviciu: Această din urmă locație, casa directorului N.E.I, era aproape de locul de unde urma să fie lansat un atac cu rachete în dimineața următoare, revendicat de ISIS, împotriva aeroportului, de la un lansator improvizat ascuns în portbagajul unei Toyota Corolla, un model similar cu mașina lui Ahmadi.

Un reporter al Times l-a vizitat pe director la domiciliul său și s-a întâlnit cu membrii familiei sale, care au declarat că locuiesc acolo de 40 de ani. „Nu avem nimic de-a face cu terorismul sau cu ISIS”, a declarat directorul, care are, de asemenea, un dosar de strămutare în Statele Unite. „Noi iubim America. Vrem să mergem acolo”.

Pe tot parcursul zilei, o dronă MQ-9 Reaper a continuat să urmărească mașina lui Ahmadi în timp ce acesta se deplasa prin Kabul, iar oficialii americani au afirmat că au interceptat comunicații între sedan și presupusa casă sigură a ISIS, dându-i instrucțiuni să facă mai multe opriri.

Dar persoanele care au călătorit cu Ahmadi în acea zi au declarat că ceea ce armata a interpretat ca o serie de mișcări suspecte a fost pur și simplu o zi normală de lucru.

După ce s-au oprit pentru a lua micul dejun, Ahmadi și cei doi pasageri au ajuns la biroul N.E.I, unde imaginile camerelor de supraveghere obținute de The Times au înregistrat sosirea lor la ora 9:35. Mai târziu, în acea dimineață, Ahmadi a condus câțiva colegi de serviciu la o secție de poliție ocupată de talibani în centrul orașului, unde au spus că au cerut permisiunea de a distribui alimente refugiaților într-un parc din apropiere. Ahmadi și cei trei pasageri s-au întors la birou în jurul orei 14.00.

După cum se vede în imaginile de pe camerele de luat vederi, Ahmadi a ieșit o jumătate de oră mai târziu cu un furtun din care curgea apă. Cu ajutorul unui paznic, el a umplut mai multe recipiente de plastic goale. Potrivit colegilor săi, livrările de apă se opriseră în cartierul său după prăbușirea guvernului, iar domnul Ahmadi aducea apă acasă de la birou.

La ora 15:38, paznicul și un alt coleg de serviciu au mutat mașina mai departe pe alee. Imaginile filmate de cameră se încheie la scurt timp după aceea, când oficiul și-a oprit generatorul la sfârșitul zilei de lucru, iar Ahmadi și cei trei pasageri au plecat spre casă.

În jurul acestui moment, oficialii americani au declarat că drona l-a urmărit pe Ahmadi până la un complex situat la 8-12 kilometri sud-vest de aeroport, locație care corespundea cu cea a biroului N.E.I. Acolo, aceștia au spus că drona l-a observat pe domnul Ahmadi și alte trei persoane încărcând pachete grele în mașină, despre care au crezut că ar putea conține explozibili.

Însă pasagerii au declarat că aveau cu ei doar două laptopuri, pe care le-au pus în interiorul vehiculului, și că în portbagaj nu se aflau alte încărcături în afară de recipientele de plastic pline cu apă care fuseseră plasate acolo mai devreme. În interviuri separate, toți cei trei pasageri au negat că au încărcat explozibili în vehiculul cu care urmau să facă naveta spre casă.

Potrivit unuia dintre pasagerii lui Ahmadi, un coleg care făcea naveta în mod regulat cu el, drumul spre casă a fost plin de râsetele și glumele lor obișnuite, dar cu o diferență: Ahmadi a ținut radioul în surdină, deoarece se temea să nu aibă probleme cu talibanii. „Îi plăcea muzica veselă”, a spus colegul. „În acea zi, nu am putut pune muzică în mașină”.

Domnul Ahmadi și-a lăsat cei trei pasageri, apoi s-a îndreptat spre casa sa de lângă aeroport. „L-am rugat să intre puțin, dar a spus că era obosit”, a spus ultimul pasager.

Deși oficialii americani au declarat că, la acel moment, știau încă puține lucruri despre identitatea lui Ahmadi, ei au devenit convinși că sedanul alb pe care îl conducea reprezenta o amenințare iminentă pentru trupele de la aeroport.

Când Ahmadi a intrat în curtea casei sale – despre care oficialii au spus că era diferită de presupusa casă sigură a ISIS – comandantul tactic a luat decizia de a-i lovi mașina, lansând o rachetă Hellfire (Focul iadului) în jurul orei 16:50.

Deși ținta se afla acum în interiorul unei zone rezidențiale dens populate, operatorul dronei a scanat rapid și a văzut doar un singur bărbat adult care întâmpina vehiculul și, prin urmare, a evaluat cu ‘certitudine rezonabilă’ că nu vor fi ucise femei, copii sau necombatanți, au declarat oficialii americani.

Dar, potrivit rudelor sale, când Ahmadi a intrat în curtea sa, mai mulți copii ai săi și nepoți au ieșit, încântați să-l vadă, și s-au așezat în mașină în timp ce acesta dădea cu spatele înăuntru. Fratele lui Ahmadi, Romal, stătea la parter cu soția sa când a auzit sunetul deschiderii porții și intrarea mașinii lui Ahmadi. Vărul său adult, Naser, l-a salutat și s-a dus să aducă apă pentru a-i turna să se spele.

Motorul mașinii era încă în funcțiune când s-a produs o explozie bruscă, iar camera a fost stropită cu cioburi de sticlă spartă de la fereastră, și-a amintit Romal. El s-a ridicat în picioare clătinându-se. „Unde sunt copiii?”, a întrebat-o pe soția sa.

„Sunt afară”, a răspuns ea.

Romal a ieșit în fugă în curte; a văzut că nepotul său Faysal, în vârstă de 16 ani, căzuse de pe scara exterioară, cu bustul și capul grav rănite de schije. „Nu mai respira”.

În mijlocul fumului și al focului, a văzut un alt nepot mort, înainte ca vecinii să ajungă și să-l scoată, a spus el.

De când a avut loc atacul, oficialii militari americani și-au justificat acțiunile citând o explozie și mai mare care a avut loc ulterior.

„Deoarece au existat explozii secundare, se poate trage o concluzie rezonabilă că în acel vehicul se aflau explozibili”, a declarat săptămâna trecută președintele Statului Major Întrunit, generalul Mark A. Milley.

Dar o examinare a locului loviturii, efectuată de echipa de investigații la fata locului a Times, și de un reporter al Times în dimineața următoare, urmată de o a doua vizită patru zile mai târziu, nu s-a găsit nicio dovadă a unei a doua explozii, mai puternice.

Experții care au examinat fotografiile și înregistrările video au subliniat că, deși existau dovezi clare ale unei lovituri de rachetă și ale unui incendiu ulterior al vehiculelor, nu existau ziduri prăbușite sau aruncate în aer, nici vegetație distrusă și doar o singură adâncitură în poarta de intrare, ceea ce indica o singură undă de șoc.

„Se pune serios sub semnul întrebării credibilitatea serviciilor de informații sau a tehnologiei utilizate pentru a determina că aceasta a fost o țintă legitimă”, a declarat Chris Cobb-Smith, un veteran al armatei britanice și consultant în domeniul securității.

În timp ce armata americană a recunoscut până în prezent doar trei victime civile, rudele domnului Ahmadi au declarat că 10 membri ai familiei lor, inclusiv șapte copii, au fost uciși în atac: domnul Ahmadi și trei dintre copiii săi, Zamir, 20 de ani, Faisal, 16 ani, și Farzad, 10 ani; vărul domnului Ahmadi, Naser, 30 de ani; trei dintre copiii lui Romal, Arwin, 7 ani, Benyamin, 6 ani, și Hayat, 2 ani; și două fetițe de 3 ani, Malika și Somaya.

Vecinii și un oficial afgan din domeniul sănătății au confirmat că trupurile copiilor au fost scoase de la fața locului. Aceștia au declarat că explozia a făcut bucăți majoritatea victimelor; fragmente de rămășițe umane au fost văzute în interiorul și în jurul complexului a doua zi de către un reporter, inclusiv sânge și carne împrăștiate pe pereții interiori și pe tavane. Rudele domnului Ahmadi au furnizat fotografii ale mai multor corpuri puternic arse aparținând unor copii.

Membrii familiei s-au întrebat de ce ar avea dl. Ahmadi o motivație pentru a ataca americani, în condițiile în care acesta solicitase deja relocarea sa ca refugiat în Statele Unite. Vărul său Naser, un fost contractor pentru armata americană, a depus, de asemenea, o cerere de relocare. El plănuise să se căsătorească cu logodnica sa, Samia, vineri, înaintea atacului, astfel încât aceasta să poată fi inclusă în dosarul său de emigrare.

„Toți erau nevinovați”, a declarat Emal, fratele lui Ahmadi. „Voi spuneți că a fost membru ISIS, dar el a lucrat pentru americani”.

 

Comentariul traducatorului:

Transcriptul video:

‘Amenințare iminentă’ sau lucrător umanitar:  O dronă americană a ucis în Afganistan pe cine nu trebuia?

New York Times a obținut în exclusivitate înregistrări ale camerelor de supraveghere și declarații ale martorilor care arată cum armata a lansat un atac cu dronă care a ucis 10 persoane în Kabul pe 29 august, fără să știe pe cine lovește.

[explozie] Într-unul dintre actele finale ale războiului său de 20 de ani în Afganistan, Statele Unite au tras o rachetă de la o dronă asupra unei mașini în Kabul. Aceasta era parcată în curtea unei case, iar explozia a ucis 10 persoane, inclusiv pe Zemari Ahmadi, în vârstă de 43 de ani, și șapte copii, potrivit familiei acestuia. Pentagonul a susținut că Ahmadi era un intermediar al Statului Islamic și că mașina sa era plină de explozibili, reprezentând o amenințare iminentă la adresa trupelor americane care păzeau evacuarea de la aeroportul din Kabul. „Procedurile au fost urmate corect și a fost o lovitură justificată”. Ceea ce se pare că militarii nu știau era că Ahmadi era un lucrător umanitar de lungă durată, despre care colegii și membrii familiei au spus că și-a petrecut orele dinaintea morții făcând comisioane la birou și că și-a încheiat ziua oprindu-se la casa sa. La scurt timp după aceea, Toyota sa a fost lovită de o rachetă Hellfire de 20 de kilograme. Ceea ce a fost interpretat ca fiind mișcările suspecte ale unui terorist s-ar putea să fi fost doar o zi obișnuită din viața sa. Și este posibil ca ceea ce au văzut militarii că Ahmadi a încărcat în mașina sa să fi fost canistre de apă pe care le aducea acasă la familia sa – nu explozibili. Folosind imagini inedite ale lui Ahmadi surprinse de camerele de supraveghere, interviuri cu familia sa, cu colegii de muncă și cu martorii, vom reconstitui pentru prima dată mișcările sale în orele de dinaintea uciderii sale. Zemari Ahmadi era inginer electrician calificat. Timp de 14 ani, lucrase pentru biroul din Kabul al organizației Nutritionand Education International (N.E.I).

„N.E.I a înființat un total de 11 fabrici de prelucrare a soiei în Afganistan.” Este un ONG cu sediul în California care luptă împotriva malnutriției. În cele mai multe zile, el conducea unul dintre Toyota Corolla albe ale companiei, ducându-și colegii la și de la serviciu și distribuind alimentele ONG-ului către afganii alungați de război. Cu doar trei zile înainte ca Ahmadi să fie ucis, 13 soldați americani și peste 170 de civili afgani au murit într-un atac sinucigaș al Statului Islamic la aeroport. Armata le acordase comandanților de nivel inferior autoritatea de a ordona lovituri aeriene mai devreme în timpul evacuării, iar aceștia se pregăteau pentru ceea ce se temeau că este un alt atac iminent. Pentru a reconstitui mișcările lui Ahmadi pe 29 august, în orele dinaintea uciderii sale, The Times a pus cap la cap înregistrările camerelor de supraveghere din biroul său, cu interviuri luate la mai mult de o duzină de colegi ai lui Ahmadi și membri ai familiei sale. Se pare că Ahmadi a plecat de acasă în jurul orei 9. Apoi a luat un coleg și laptopul șefului său în apropierea casei sale. În jurul acestei ore, armata americană a afirmat că a observat un sedan alb părăsind un presupus adăpost al Statului Islamic, la aproximativ cinci kilometri nord-vest de aeroport. Din acest motiv, armata americană a declarat că a urmărit Corolla lui Ahmadi în acea zi. De asemenea, au declarat că au interceptat comunicații de la o casă conspirativă, prin care i s-a ordonat mașinii să facă mai multe opriri. Dar fiecare coleg care a mers cu Ahmadi în acea zi a spus că ceea ce armata a interpretat ca o serie de mișcări suspecte a fost doar o zi obișnuită din viața sa. După ce Ahmadi a luat un alt coleg, cei trei s-au oprit pentru a lua micul dejun, iar la ora 9:35 au ajuns la biroul O.N.G.-ului. Mai târziu, în acea dimineață, Ahmadi i-a condus pe unii dintre colegii săi la o secție de poliție ocupată de talibani pentru a obține permisiunea pentru viitoarea distribuție de alimente într-o nouă tabără de refugiați. În jurul orei 14.00, Ahmadi și colegii săi s-au întors la birou. Înregistrarea camerei de securitate pe care am obținut-o de la birou este crucială pentru a înțelege ce s-a întâmplat în continuare. Cronometrul camerei este oprit, dar am mers la birou și am verificat ora.De asemenea, am comparat o scenă exactă din filmare cu o imagine din satelit cu marcaj temporal pentru a confirma că este exactă. La ora 14:35, Ahmadi scoate un furtun, iar apoi el și un coleg de muncă umplu recipiente goale cu apă. Mai devreme în acea dimineață, l-am văzut pe Ahmadi aducând aceleași recipiente goale de plastic la birou. În cartierul său a existat o penurie de apă, a spus familia sa, așa că el aducea în mod regulat apă acasă de la birou. În jurul orei 15:38, un coleg mută mașina lui Ahmadi mai departe pe alee. Un oficial american de rang înalt ne-a declarat că, aproximativ în același timp, militarii au văzut mașina lui Ahmadi intrând într-un complex necunoscut la 8-12 kilometri sud-vest de aeroport. Acest lucru se suprapune cu locația biroului ONG-ului, care credem că este ceea ce militarii au numit un complex necunoscut. Odată cu încheierea zilei de lucru, un angajat a oprit generatorul de la birou, iar transmisia de la camera de luat vederi s-a încheiat. Nu avem imagini ale momentelor care au urmat. Dar în acest moment, armata a declarat că transmisia dronei sale a arătat patru bărbați care încărcau cu grijă în mașină pachete înfășurate . Oficialii au spus că nu au putut spune ce se afla în ele. Această înregistrare de la începutul zilei arată ceea ce bărbații au spus că transportau – laptopurile lor unul într-o pungă de plastic pentru cumpărături. Iar singurele lucruri din portbagaj, au spus colegii lui Ahmadi, erau recipientele cu apă. Ahmadi i-a lăsat pe fiecare dintre ei, apoi a condus până la locuința sa dintr-un cartier dens din apropierea aeroportului. A intrat cu spatele în curtea mică a casei. Copiii au înconjurat mașina, potrivit fratelui său. Un oficial american a declarat că armata se temea că mașina va pleca din nou și va intra pe o stradă și mai aglomerată sau chiar la aeroport.Operatorii dronei, care nu supravegheaseră deloc casa lui Ahmadi în acea zi, au scanat rapid curtea și au spus că au văzut doar un bărbat adult vorbind cu șoferul și niciun copil. Au decis că acesta era momentul să lovească. Un oficial american ne-a declarat că lovitura asupra mașinii lui Ahmadi a fost efectuată de o dronă MQ-9 Reaper care a tras o singură rachetă Hellfire cu un focos de 20 de kilograme. La locul atacului am găsit rămășițe ale rachetei, despre care experții au spus că se potrivesc cu o rachetă Hellfire. În zilele de după atac, Pentagonul a susținut în mod repetat că lovitura de rachetă a declanșat alte explozii și că acestea au ucis probabil civilii din curte. „Exploziile secundare semnificative de la vehiculul vizat au indicat prezența unei cantități substanțiale de material exploziv”. „Pentru că au existat explozii secundare, se poate trage concluzia rezonabilă că în acel vehicul se aflau explozibili.” Dar un oficial militar de rang înalt ne-a declarat ulterior că era doar posibil să fie probabil ca explozibilii din mașină să fi provocat o altă explozie. Am adunat fotografii și înregistrări video de la fața locului realizate de jurnaliști și am vizitat curtea de mai multe ori. Am împărtășit dovezile cu trei experți în armament, care au spus că pagubele erau compatibile cu impactul unei rachete Hellfire. Aceștia au indicat micul crater de sub mașina lui Ahmadi și daunele provocate de fragmentele metalice ale focosului. Acest plastic s-a topit ca urmare a incendiului provocat în mașină de lovitura rachetei. Toți cei trei experți au subliniat, de asemenea, ceea ce lipsește: orice dovadă a marilor explozii secundare descrise de Pentagon. Niciun perete prăbușit sau aruncat în aer, inclusiv lângă portbagajul cu presupușii explozibili. Niciun semn că o a doua mașină parcată în curte ar fi fost răsturnată de o explozie mare. Nu există vegetație distrusă. Toate acestea se potrivesc cu ceea ce ne-au spus martorii oculari, și anume că o singură rachetă a explodat și a declanșat un incendiu de proporții. Există un ultim detaliu vizibil în rămășițe: recipiente identice cu cele pe care Ahmadi și colegul său le-au umplut cu apă și le-au încărcat în portbagaj înainte de a se îndrepta spre casă. Chiar dacă armata a declarat că echipa dronei a supravegheat mașina timp de opt ore în acea zi, un oficial de rang înalt a mai spus că nu aveau cunoștință de existența vreunui recipient cu apă. Pentagonul nu a furnizat celor de la The Times dovezi ale existenței unor explozibili în vehiculul lui Ahmadi și nici nu a împărtășit ceea ce ei spun a fi informațiile care îl leagă pe acesta de Statul Islamic. Dar în dimineața de după ce SUA l-au ucis pe Ahmadi, Statul Islamic a lansat rachete asupra aeroportului dintr-o zonă rezidențială prin care Ahmadi trecuse cu mașina în ziua precedentă. Iar vehiculul pe care l-au folosit … … era o Toyota albă. Armata americană a recunoscut până acum doar trei morți civili în urma atacului său și spune că există o anchetă în curs de desfășurare. De asemenea, au recunoscut că nu știau nimic despre Ahmadi înainte de a-l ucide, ceea ce i-a determinat să interpreteze munca unui inginer de la un ONG american ca fiind cea a unui terorist al Statului Islamic. Cu patru zile înainte ca Ahmadi să fie ucis, angajatorul său a depus o cerere pentru ca familia sa să primească relocarea ca refugiat în Statele Unite. La momentul loviturii, ei încă așteptau aprobarea. Căutând protecție în SUA, ei au devenit, în schimb, unele dintre ultimele victime ale celui mai lung război din America.