Video. MITROPOLITUL LAURENTIU STREZA al Ardealului despre DUHUL SFANT la … MARELE SINOD
Asadar, la minutul 1:31 ne face o marturisire:
“Va fac o marturisire. Desi stiam ce responsabilitate atarna pe umerii nostri, am simtit ceea ce se proclama de catre Sfintii Parinti cand luau hotarari mari: <<Parutu-s-a noua si Duhului Sfant>>.”
Cititi va rog si:
Mitropolitul Ardealului la ceremonia de sfinţire a Sfântului Mir în Biserica Armeană
Trist, foarte trist!!!
ApreciazăApreciază
Streza se contrazice cand afirma ca le-a numit biserici pe cele neortodoxe, adica nu pot fi numite biserici, dar sunt biserici pt. ca asa se autointituleaza ele si nu le putem numi confesiuni, desi ele sunt confesiuni.
ApreciazăApreciază
La 3.16 zice si celelalte biserici care s-au departat de Biserica Ortodoxa. Nimic mai gresit, ele nu s-au departat pentru ca fiind eretice s-au rupt de tot si de Biserica si de Dumnezeu. Doar restul pacatelor ne departeaza de Dumnezeu dar erezia ne rupe.
ApreciazăApreciază
ceva ma retinea sa nu ma uit la clip..
ApreciazăApreciază
Așa este, de eretic nu trebuie ascultat. Iar cum ei acum au propovăduit erezia în public nici o secundă nu se merită să fie pierdută pe cuvântările lor.
ApreciazăApreciază
Off topic : Patriarhul Bartolomeu I este acuzat de complicitate cu autorii tentativei de lovitura de stat din Turcia
http://www.fides.org/fr/news/60655-ASIE_TURQUIE_Accusations_de_complicite_avec_les_auteurs_du_coup_d_Etat_manque_de_la_presse_turque_a_l_egard_du_Patriarche_oecumenique_de_Constantinople#.V8kmMmDr3IU
ApreciazăApreciază
Parca formula era invers: ”Părutu-s-a Duhului Sfânt și nouă!”
Cu respect pentru Adevăr, pr. Ciprian Staicu.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Corect ! (Fapte 15,28)
Inca o marturisire eronata a mitropolitului care pune parerea proprie a oamenilor inaintea lucrarii Duhului Sfant.
Tocmai de aceea s-a ajuns astazi la atata confuzie si adaptare a credintei dupa lucrarea mintii arse de patimi si concesii sau sterse de sistem… Minte care parutu-s-a pentru ei, infailibila.
ApreciazăApreciază
https://ayeaye20.wordpress.com/2016/09/03/cum-va-raspunde-varlaam-pseudo-episcop-vicar-la-patriarhia-romana-pentru-marturia-mincinoasa-si-diversiunile-din-30-august-2016-din-fata-credinciosilor-care-cereau-retragerea-semnaturilor-de-la-sinod/
ApreciazăApreciază
la „palmaresul” lui streza se poate adauga si asta:
Comemorare cu parastas și slujbă a Mitropolitului Ardealului la mormântul lui Cioabă
http://www.oradesibiu.ro/2014/08/09/video-foto-comemorare-cu-parastas-si-slujba-a-mitropolitului-ardealului-la-mormantul-lui-cioaba/
ApreciazăApreciază
Asta e din alea „converteste si mortii penticostali „, intetesant
ApreciazăApreciază
Sa analizam putin spusele IPS’lui Laurentiu Streza:
„Si’au dat in scris adeziunea toate Bisericile Ortodoxe” !?
Fals. Patriarhia Antiohiei a respins sinodul de la Creta, iar cea a Rusiei, Bulgariei si Georgiei inca nu s’au pronuntat definitiv.
„Lupta extraordinara” a fost cu acei arhierei pastratori ai dreptei credinte care au refuzat sa semneze si sa se faca partasi acestui sinod talharesc care pentru prima data in istorie a instituit prin atitudine infailibilitatea patriarhala.
„A fost o dorinta pentru a proclama ortodoxia pe care noi o traim.” !?
Care ortodoxie ? Cea care se teme de marturisire, adepta la corectitudinea politica si minimalizata de duhul sionist si modernist ? In acest caz IPS Laurentiu sigur face referinta la ortodoxia reeducata in spiritul ecumenist.
„Mari teme care au fost dezbatute cu foarte multa sfintenie” !?
Deja se copie modelul papei care se crede fara pacat. Exact ceea ce ziceam mai sus, despre infailibilitate.
„Se va stabili in ce consta caracterul de biserica al fiecarei confesiuni” !?
Pai nu se stie deja ? Sfintii Parinti au evidentiat deja ratacirile lor cu secole in urma. Iar daca vor sa stabileasca caracterul noilor gasti sau adunaturi religioase contemporane, inseamna ca s’au cam grabit cu acest sinod ducandu’se acolo cu temele nefacute.
Trebuia in unanimitate condamnata masoneria ca pricinuitoare a rautatii moderniste, eutanasia, transplantul de organe unice si vitale, muzica rock si clarificate problemele lumii de astazi in raport cu Biserica lui Hristos.
„Le spunem biserici (confesiunilor si adunaturilor eretice) pentru ca ele se numesc astfel „!?
Daca punem atata respect pentru parerea lor atunci am putea sa’i numim si in adevar pentru ca ei asa se considera. De ce nu se pune pret si sfintenie pe cuvintele Sfintilor Parinti (la care face referire pentru a creea confuzie) cand acestia au evidentiat clar erezia la toate sinoadele.
„Biserica este una singură şi, fiind una singură, nu poate să fie (în acelaşi timp) şi înăuntru şi afară”. Sfântul Ioan Gură de Aur scrie următoarele: „astfel, cum ne învaţă Scriptura şi Sfinţii Părinţi, Biserica adevărată a lui Hristos este una singură din care în diferite timpuri s-au despărţit diverse adunări eretice şi grupări schismatice”.
Iar despre adunăturile de confesiuni care îşi zic creştini, Sf. Ignatie Briancianinov zice:
„Spuneți: «Ereticii sunt tot creștini». De unde ați mai scos-o și pe asta? Numai un om care își dă numele de creștin fără să știe nimic despre Hristos se va socoti, în adâncul neștiinței sale, creștin de același fel ca ereticii și nu va deosebi sfânta credință creștinească de odraslele blestemului – ereziile hulitoare de Dumnezeu! Biserica Sobornicească a socotit dintotdeauna erezia un păcat de moarte, a socotit dintotdeauna că omul molipsit de cumplita boală a ereziei este mort sufletește, străin de har și de mântuire, părtaș al diavolului și al pierzării acestuia”.
Bine i’ar sta IPS Laurentiu sa fie asa hotarat si direct in demascarea lupilor ce sfasie adevaratul sens al Bisericii lui Hristos si sa condamne cu tarie ereziile, cuvant care se pare ca astazi a disparut din vocabularul noului mod de abordare verbala – dupa standardele mai marilor lumii.
Pesemne traim deja intr’o lume perfecta, si noi cei traditionalisti nu stim, o lume fara vicii, fara boli, calamitati si razboaie…
A trecut prea mult timp de cand hristosii mincinosi ai acestor confesiuni au fost tolerati lasand sa se indentifice cu adevaratul Hristos.
Acum, mai mult ca oricand, a venit vremea sa se faca diferenta !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pe ea să n-o primiţi, că este baptistă
(Pentru ce aţi înduplecat şi adus la mine o eretică?)
A venit din satul Sifki o oarecare Elena care a cerut binecuvântare să intre în
mănăstire. Părintele Lavrentie a fost împotrivă, spunând:
– Pe ea să n-o primiţi, că este baptistă şi nu va trăi în sfântul locaş.
Însă arhiereul şi maica egumenă i-au dat binecuvântare. N-a trecut mult timp şi
ea n-a mai vrut să facă ascultare, nimic nu era după voia ei, nu-i plăcea să meargă la
treabă şi până la urmă a plecat din mănăstire.
După un timp, vine de la Kiev măicuţa Melchisedeca (maica egumenă de la
mănăstirea Sfântul Nicolae) pentru a se închina la Sfintele Moaşte ale Sfântului
Teodosie şi pentru a lua binecuvântare de la Părintele Lavrentie. Ea luase cu sine pe
schimonahia Alexandra şi pe Elena (tot pe acea Elena care părăsise nu demult
mănăstirea unde era Părintele). Când au ajuns toate trei la Părintele, acesta hotărât a
refuzat să le primească şi să le dea binecuvântare. Atunci măicuţele Alexandra şi
Melchisedeca au început să plângă, rugându-se:
– Părinte, măcar binecuvântaţi-ne.
Elena stătea nemişcată, ea neavând nici o dorinţă să meargă la Părintele. Venise
aproape târâtă de măicuţe, iar pe lângă toate acestea încerca să le convingă şi pe ele să
nu meargă la acest „moşneag“, că ce le poate spune el.
Până la urmă, Părintele le-a chemat lângă el pe cele două, pe măicuţele
Alexandra şi Melchisedeca, şi le-a întrebat:
24 Pedeapsă canonică, după rânduiala Sfinţilor Părinţi, pentru păcatele făcute.
Sfântul Lavrentie, Viaţa, învăţăturile şi minunile
73
– Pentru ce aţi înduplecat şi adus la mine o eretică şi pentru ce mai umblaţi voi
cu ea? Căci e mică speranţa ca ea să vină la calea cea dreaptă. Şi îndată le-a condus spre
uşă, apoi s-a întors cu spatele la ele, fără ca să le binecuvânteze.
Măicuţele au început să plângă amarnic şi au spus că nu vor pleca până ce
Părintele nu se va milostivi de ele să le binecuvinteze. Lacrimile lor au înmuiat inima
Părintelui, trimiţând vorbă să intre toate trei la el. Ele au intrat, şi măicuţele au căzut
îndată în genunchi la picioarele Părintelui, cerând iertare pentru insistentele lor, iar
Elena stătea în picioare „umflată“, uitându-se pe sub sprâncene şi spunea încet: „V-am
spus eu vouă să nu mergeţi la el. Aşa vă trebuie, dacă nu m-aţi ascultat“. Părintele s-a
ridicat cu greu şi s-a închinat la icoane, apoi, adresându-se Elenei cu blândeţe şi prietenie
de astă dată, i-a spus:
„– Mare binecuvântare este să vizitezi Kievul cu credinţă, să te închini Sfintelor
Moaşte, şi să te hotărăşti să trăieşti în dreapta credinţă şi cinstit în legea lui Dumnezeu,
iar cu rugăciunea şi cu postul să-i biciuieşti pe duşmanii mântuirii omeneşti. Ţine minte,
pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu n-o uita! Cel care nu o cinsteşte pe Maica
Domnului, pe Sfinţii Îngeri, pe sfinţi, şi dispreţuieşte Crucea de viaţă făcătoare a lui
Hristos, acela va arde în veci în focul iadului şi nu va vedea lumina Domnului“. Şi
ridicând capul şi mâinile către cer a început să se roage pentru întoarcerea celor rătăciţi
şi rupţi de la credinţa ortodoxă şi de Biserică. Iar măicuţei Melchisedeca i-a spus:
– Tu să te întorci înapoi la mănăstirea ta. Spunând acestea, Părintele a căzut în
genunchi şi ridicând privirea şi mâinile în sus a început să se roage pentru cei rătăciţi şi
pierduţi de la credinţa ortodoxă, vărsând lacrimi amare pentru ei. Văzându-l pe Părintele
cum plânge, au început să plângă şi măicuţele, iar Elena stătea de parcă ar fi fost de
piatră. Părintele, uitându-se la ea, i-a spus:
– Ce nenorocire veşnică este pe capul tău, să te lipseşti de bunăvoie de credinţa
cea dreaptă, să te răzvrăteşti şi să te desparţi de Biserica Ortodoxă. Cei ca tine chiar
dacă vor primi coroana (cununa) muceniciei, tot nu se vor bucura de viaţa veşnică.
Părintele le-a binecuvântat cu Sfânta Cruce, iar Când Elena a sărutat-o, Părintele
i-a spus:
– Să păzeşti Crucea lui Hristos, drapelul Mântuitorului lumii.
Le-a dat la toate câte o cruciuliţă, iar lui Elena i-a spus:
– Să fii atentă să nu pierzi crucea!
Apoi le-a dat la fiecare câte o prescură mică iar lui Elena una mare. Şi de data
aceasta, când a ajuns rândul Elenei să ia prescură, i-a spus din nou:
– Vezi să nu-ţi mănânce porcul prescura ta!
Elena, neavând smerenie şi fiind mândră, considera o jignire ceea ce-i spunea
Părintele, şi îl contrazicea de fiecare dată:
– Vai Părinte, cum să-mi pierd cruciuliţa, vai Părinte, cum să-mi mănânce porcul
prescura? Niciodată şi în nici un caz nu se va întâmpla aşa!
Părintele le-a binecuvântat pe toate şi le-a spus:
– Să vă rugaţi la Sfintele moaşte din Kiev şi pentru mine!
S-au pornit toate trei pe jos, fiind însă obosite s-au aşezat să se odihnească şi să
mănânce. Au întins şerveţelul şi au început să guste întâi din prescura sfinţită. Elena a
luat prescura sa şi punând-o pe şerveţel a spus râzând:
– Haideţi să mâncăm întâi prescura mea, ca să fiu sigură că n-o s-o mănânce
porcul!
Dar nu a terminat bine de spus aceste cuvinte, că din desişul de lângă ele a ieşit o
scroafă mare ce s-a năpustit asupra lor şi a înşfăcat prescura. Măicuţele s-au îngrozit iar
Elena, speriată şi ea, s-a uitat sa vadă dacă nu şi-a pierdut şi cruciuliţa. Spre slava lui
Dumnezeu, cruciuliţa încă mai era.
Ajungând la Lavră, în soborul Sfântului Vladimir, s-au oprit acolo la mănăstirea
de măicuţe şi se gândeau să se întoarcă la Părintele Lavrentie. Măicuţa Melchisedeca,
Sfântul Lavrentie, Viaţa, învăţăturile şi minunile
74
îngrozită de cele întâmplate cu prescura, a rămas acasă. Spre Cernigov, hotărâse să le
însoţească schimonahia Tecla, dar când a aflat ce s-a întâmplat s-a răzgândit. Până la
urmă, măicuţa Alexandra a rugat-o pe schimonahia Maria să le însoţească pe ele. În
drum spre Cernigov, când lipsea Elena, măicuţa Alexandra i-a povestit întâmplarea cu
prescura. Măicuţa Maria s-a mirat şi s-a înspăimântat de cele întâmplate, în apropiere de
Cernigov ele s-au oprit să se odihnească, în acest moment. Elena încă mai avea
cruciuliţa, dar dimineaţa când s-a trezit, n-a mai găsit-o. Au căutat-o peste tot. însă ea
dispăruse fără urmă. Elena era speriată şi îngrozită, dar în acelaşi timp nemulţumită şi
revoltată pe Părintele Lavrentie. Măicuţa Maria a spus:
– Minuni minunate întru Hristos sunt cuvintele Părintelui Lavrentie.
Elena era foarte tulburată. Ajungând la Cernigov au mers direct la Părintele
Lavrentie. După ce le-a binecuvântat, Părintele i-a spus Elenei:
– Ei, Elena, Elena, ţi-am dat eu ţie o cruciuliţă spre viaţa veşnică şi te-am rugat
să n-o pierzi, dar tu ai pierdut-o. Ţi-am dat şi prescura, avertizându-te să n-o mănânce
porcul, dar tu ce-ai făcut cu ea? Doamne, Dumnezeule, unde ai ajuns tu Elena? Să ştii şi
ţine minte că fără Dumnezeu nu poţi face nimic! Lasă încăpăţânarea ta şi în toate lasă-te
în voia lui Dumnezeu. Şi iarăşi ţine minte: fii credincioasă până la moarte Ortodoxiei,
Bisericii! Îmi pare rău, nespus de rău îmi pare de tine. Şi-ţi mai spun un lucru: Când eu
am să mor, tu nu vei veni la îngroparea mea.
Ea a sărit însă cu vorba, încrezându-se în sine:
– Ba da, am să vin, am să vin!
Iar Părintele, făcându-i un semn cu mâna, i-a spus că nu. Atunci ea a întrebat:
– De ce?
Iar Părintele i-a răspuns:
– Vei adormi şi vei scăpa momentul.
I-a mai spus să se ţină de credinţa ortodoxă şi de Biserica lui Hristos. Părintele a
început să plângă, şi printre lacrimi spunea:
– Nu vei păstra şi nu te vei salva.
Ea însă a promis că se va îndrepta. La moartea Părintelui, Elena a fost la
priveghere, dar când a fost scos sicriul din biserică şi îngropat, ea a dormit şi a pierdut,
motivând apoi aceasta prin oboseala ei.
Până la urmă ea a început să asculte de propovăduitorii mincinoşi şi nebăgând în
seamă sfatul Părintelui s-a lepădat de Sfânta Ortodoxie şi de Biserica lui Hristos.
Clevetea cu dispreţ împotriva Crucii lui Hristos şi a Împărătesei Cereşti, judeca arhiereii
şi preoţii, cârtea împotriva Ortodoxiei, a negat rugăciunea şi postul, a necinstit Sfintele
Moaşte şi icoane, s-a dat cu baptiştii şi a murit în mare păcat.
Toate cele petrecute cu Elena să ne fie ca o lecţie şi să ne slujească drept
povăţuire ca să fim foarte atenţi şi prudenţi cum mergem prin pocăinţă pe calea vieţii
duhovniceşti şi a mântuirii. Să nu fim orbi şi surzi la cuvintele lui Hristos. Doamne, dăne
nouă auz să te auzim pe Tine şi sfintele Tale porunci. Deschide, Doamne, ochii
inimii noastre să vedem minunile tale!
Schimonahia Alexandra, Schimonahia Maria şi măicuţa Melchisedeca
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Extraordinara intamplarea cu baptista! Daca nu vom sta departe de slujbele ereticilor, asa vom pati si noi !
ApreciazăApreciază
Sfântul Lavrentie, Viaţa, învăţăturile şi minunile
Ţara noastră e veşnic ortodoxă! Cuvântul „Biserica e liberă“ e o denumire dată
de eretici. La noi Biserica e Ortodoxă. Se dezbină şi intră în erezie cei ce nu cred în Una
Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică! Biserica Ortodoxă este trupul
Mântuitorului (oare se poate rupe trupul lui Hristos?). Şi ei (ereticii) nu ţin minte că
unul este Dumnezeu, una este Credinţa şi unul este Sfântul Botez. Iisus Hristos a creat o
singură Biserică (şi nu biserici) ce nu va fi învinsă nici de porţile iadului. Una este,
doar Biserica Ortodoxă Sobornicească şi Apostolească, celelalte, ce se numesc
„biserici“, nu sunt biserici ci sămânţă stearpă a diavolului în lanul de grâu al lui
Hristos“.
Părintele, după ce a spus acestea, a început să plângă şi să se roage pentru toţi
cei rătăciţi. Apoi a spus:
– Nu, nu-i va chema pe ei Dumnezeu la pocăinţă, şi nu-i va dezlega, căci nu iartă
Dumnezeu acest păcat. Acest lucru mi-a fost arătat mie de către Împărăteasa Cerească şi
de Sfântul Înger păzitor.
Părintele mărturisea:
– Maica Domnului mi s-a arătat de câteva ori, atât singură, cât şi însoţită de
arhanghelii Mihail şi Gavriil.
Părintele îi spunea arhimandritului Varlaam:
– În ei (cei ce singuri s-au abătut de la dreapta credinţă) nu se sălăşluieşte
Sfântul Duh – mântuirea şi câştigarea Împărăţiei Cereşti. Noi, ortodocşii, nu urmărim
decât salvarea sufletului şi câştigarea Împărăţiei Cereşti şi acest lucru ni-l poate da
Maica noastră, Biserica Ortodoxă. Slavă lui Dumnezeu! Lepădarea de Biserică este
un păcat de neiertat, atât în viaţa asta, cât şi în viaţa cealaltă. Asta-i hulă împotriva
Duhului Sfânt.
Terminând această discuţie, Părintele s-a luminat cu o lumină nepământească,
apoi a adăugat:
„– Cei ce au urechi, să audă şi cei ce au ochi, să vadă!“ Iar apoi, a adăugat cu
tristeţe: „dar vor fi mulţi surzi şi mulţi orbi“.
Schiarhimandriţii Teofan, Nichifor şi Varlaam
ApreciazăApreciat de 1 persoană
eu ma gandesc asa ,cum de ia ierarhul hotarari in locul meu ,ce mi-a cerut ,parerea?aceasta intrebare o pun ierarhului locului irineu de alba ca inainte de sinod era ips a dezbatut el public hotararile din creta ? au votat pr din arhiepiscopie aceste hotarari? pai ierarhul este reprezentantul meu la acel sinod si ia hotarari de capul lui conform carei legi ca eu nu am votat ca el sa ne fie ierarh deci pt mine el nu e ips irineu iar pr care au fost sau vor fi hirotoniti dupa 29 iun ac nu au har sunt simpli oameni +cei care tac si accepta hotararile ierarhului ,unde democratia aceea care da libertate oare sa transformat in DEMONOcratie eu cred ca da ,apoi sa-i vedeti pe pr di tg mures cat de farisei sunt cu capete plecate saracii ,duhovnicul mi-a zis lasa-te de teologie ca nu merge si a avut dreptate in aceste vremuri nu se mai poate
ApreciazăApreciază
Mitropolitul e disperat. Asta se justifica fara a aduce argumente.
„Parutu-sa noua si masoneriei”
ApreciazăApreciază
E groaznic,ei sant comvinsi ca nu au tradat nimic,le-a luat Satana mintile cu adevarat,ati observat cu cata mandrie si aroganta,vorbeste despre ;razvratiti;,In curand conform art 22 politia religioasa se va apuca de treaba!
ApreciazăApreciază
Omul tanjeste după infailibilitate. Întâi el și apoi Duhul Sfânt! Doamne, fereste-ne de înșelarea diavolească și ajută-ne să ne vedem greșelile!
ApreciazăApreciază
[…] Video. MITROPOLITUL LAURENTIU STREZA al Ardealului despre DUHUL SFANT la … MARELE SINOD […]
ApreciazăApreciază
Ce minciuni gogonate. IPS ești apostat. Preafericitul Irineu Patriarhul canonic al Ierusalimului spune: sinodul tîlhăresc din Creta, este „lipsit de har şi scîrbos în faţa lui Dumnezeu” pentru „revizuirea perfidă a teologiei şi antropologiei ortodoxe”
ApreciazăApreciază