SACCSIV – blog ortodox

Florin Stuparu despre FII LUI DUMNEZEU, despre FIICELE OAMENILOR, despre URIASI si … despre ANTIHRIST

Posted in antihrist, APOCALIPSA, FLORIN STUPARU, NOE, POTOP, URIASI by saccsiv on Noiembrie 7, 2014

Multi vad aici extraterestrii:

«Au văzut fiii lui Dumnezeu pe fiicele oamenilor că sînt frumoase şi şi-au luat loru-şi dintr-însele femei de care şi-au ales» (Facerea 6:2)

Sau si mai rau, niste draci impreunandu-se cu femei … Caci iata ce zic masonii:

Tradiția completă a gradului al III-lea menționează că îngerul luminii Evlis, Duhul Focului, s-a îndrăgostit de Eva, care s-a supus iubirii lui și astfel s-a născut Cain, întru totul superior lui Abel. Că Dumnezeu Adonai, invidiindu-l pe Cain pentru duhul pe care i l-a transmis îngerul luminii Evlis, l-a izgonit pe Adam și pe Eva din rai. Că acest dumnezeu invidios a frământat materie pentru a-l crea pe Adam și i-a dat un suflet supus (slugarnic). Și i-a fost frică de sufletul liber și autonom al lui Cain.

Cain, alungat pe nedrept de Adonai, l-a omorât pe Abel, iar Adonai, dumnezeul care a vrut să înnece atâtea mii de oameni în apele potopului, a caracterizat uciderea lui Abel ca fiind un păcat de neiertat. Că nerăzbunătorul urmaș al lui Cain, pe nume Hiram, fiu al Duhului Focului, și-a pus tot talentul și energia lui pentru construirea templului pe care mândria lui Solomon l-a ridicat în cinstea necruțătorului dumnezeu Adonai, a cărui ură persecută de secole neamul lui Cain. Că după distrugerea mării de aramă, Hiram s-a dus la strămoșul lui Tuvalcain, în mijlocul focului, în centrul pământului, în sufletul lumii, în împărăția lui Evlis și a lui Cain, acolo unde încetează să mai existe tirania invidiosului Adonai și unde se hrănesc din roadele pomului cunoașterii. Hiram intră acolo în altarul focului și Tuvalcain îi explică neputințele și patimile josnice ale zeului Adonai, care își urăște creația și o condamnă să moară, după ce o va judeca pentru binefacerile pe care duhurile focului le-au dăruit ei. În fine, Tuvalcain profețește dominația urmașilor lui Hiram, care vor impune pe întreg pământul cultul Focului, punând capăt tiraniei lui Adonai.

Cititi va rog mai multe in articolul:

MARELE ARHITECT al Universului = LUCIFER. Demonstratia Mitropolitului Serafim de Pireu. Fratilor, MASONERIE = SATANISM

Cine au fost insa fii lui Dumnezeu, fiicele oamenilor si uriasii? De ce potopul? Si care ar fi legatura cu antihristul?

Iata ce putem citi la Biserica și problemele vremii:

Sub acest titlu – la fel de acoperitor precum „OMUL ŞI…”, „FEMEIA ŞI…”, „BANII ŞI…”, „MOARTEA ŞI…” – se poate scrie orice, dar faptele arată învederat că „problemele”, adică nenorocirile de nevindecat şi jalnice ale vremii noastre sînt întocmai acelea dinaintea potopului a toată lumea de acum vreo 5500 de ani şi acelea de mai tîrziu, dinaintea arderii cu foc ceresc a Sodomei şi Gomorei: şi anume lepădarea de credinţă a „fiilor lui Dumnezeu” şi împătimirea lor către cele trupeşti. Şi să vedem cum a fost atunci, ca să le înţelegem pe cele de acum.

Necredinţa căderii în trup: pricina potopului a toată lumea

Aşadar, după alungarea strămoşilor Adam şi Eva din Rai, neamul omenesc s-a împărţit în două ramuri: una, aceea a răzvrătiţilor următori ai diavolului cel mare, coborîtori din răul Cain; a doua, cea a următorilor lui Dumnezeu, a căror începătură a fost dreptul Avel. Dar, murind Avel fără urmaşi, Domnul Dumnezeu dăruieşte lui Adam şi Evei un alt fiu bun, anume pe Sith: „Şi a cunoscut-o – zice Scriptura – Adam pe Eva, femeia lui; şi, zămislind, a născut fiu şi i-a pus numele «Sith», zicînd: Mi-a ridicat mie Dumnezeu altă sămînţă în locul lui Avel, pe care l-a omorît Cain. Şi lui Sith i s-a născut fiu şi i-a pus numele «Enos». Acesta a nădăjduit a chema numele Domnului Dumnezeu” (Facerea 4:26).

Deci Sith a fost strămoşul „fiilor lui Dumnezeu”, de care se pomeneşte la Facerea 6:2, pentru care Sfîntul Ioan Hrisostomul zice aşa:

„V-am mai spus că este obiceiul Scripturii să-i numească şi pe oameni «fii ai lui Dumnezeu». Aceştia se coborau din Sith şi din fiul lui, din Enos – «acesta a nădăjduit a chema numele Domnului Dumnezeu» – de aceea urmaşii aceluia au fost numiţi de Dumnezeiasca Scriptură «fii ai lui Dumnezeu», pentru că au mers pe urmele faptei bune a strămoşilor lor, pe cînd urmaşii lui Cain şi ai fiului acestuia au fost numiţi de Scriptură «fii ai oamenilor».”

Iar la Hronograf citim încă şi acestea: „Din Sith şi din fiul său Enos, nepotul lui Adam şi tatăl lui Cainan, s-a început seminţia lui Hristos după trup, precum este arătat în evanghelia Sfîntului Luca (Luca 3:23-38). A murit în anul 1340 de la facerea lumii şi toţi anii vieţii lui au fost 905.”

Ziditorul şi Legiuitorul a toate i-a osebit de la început pe urmaşii dreptului Sith de păcătoşii urmaşi ai lui Cain şi i-a oprit să se însoţească cu aceia. Dar mai bine să citim pentru aceasta tot la Hronograf:

„Deci locuinţa lui Sith şi a întregii lui seminţii era în pămîntul cel înalt aproape de Rai şi avea poruncă de la tatăl său Adam [care o avea de la Dumnezeu] să-şi păzească seminţia cu de-adinsul, ca să nu se amestece ei cu seminţia cea urîtă de Dumnezeu a lui Cain. […] Deci seminţia dreptului Sith era dreaptă şi sfîntă, plăcîndu-I lui Dumnezeu, iar seminţia lui Cain era rea şi răzvrătită, mînietoare de Dumnezeu şi urîtoare de oameni. Pentru că, în ce fel era rădăcina, de acelaşi fel erau şi ramurile: precum le era tatăl, aşa erau şi fiii. Căci Cain era chip şi începătură a tuturor răutăţilor fiilor săi: el întîi şi seminţia sa a început a hotărnici pămîntul, şi a face război, şi a jefui şi a aduna bogăţie nu numai din osteneala mîinilor sale, ci şi din răpiri şi asupriri; iar din pricina acelora, se ridicară războaie între oameni. Seminţia lui Cain, ce era dată la prisosita desfătare trupească, a aflat încă şi feluri de meşteşuguri şi de măsuri. Iar Lameh, strănepotul lui, neîndestulîndu-se cu o muiere, a luat două: pe Ada şi pe Sela, şi a fost cel dintîi în lume cu două muieri. Încă s-a învăţat seminţia lui Cain şi vrăjitoriile, farmecele şi descîntecele şi împărtăşirea cu dracii. Şi era potrivnică lui Dumnezeu şi urîtă de Dumnezeu, încît pentru aceea s-a prăpădit de tot mai pe urmă cu potopul.

Iar precum Cain era învăţător şi povăţuitor seminţiei sale a toată răutatea, aşa şi dreptul Sith era înainte-povăţuitor seminţiei sale spre viaţa cea îmbunătăţită. Pentru că el i-a învăţat pe fiii săi şi fiii pe ai lor fii să-L cunoască pe Dumnezeu, şi să creadă întru Dînsul, şi să petreacă în frica Aceluia, şi să-L iubească şi să-L cinstească pe Ziditorul lor cu jertfe şi să se roage Lui cu osîrdie. La fel, să-l cinstească şi să-l iubească şi pe aproapele lor precum pe sine şi să nu-i facă strîmbătate. Şi se scrie pentru seminţia lui Sith că se asemăna îngerilor cu viaţa lui cea dreaptă, cea deplin înţeleaptă, cea înfrînată, cea blîndă şi cinstită şi lungă pînă la o mie de ani. […] Şi încă, pentru viaţa lui cea sfîntă asemenea cu îngerii, era numit ca un dumnezeu, iar seminţia lui era numită «fiii lui Dumnezeu».”

Neamul acesta ales al lui Dumnezeu s-a ţinut de rînduială atîta vreme cît au trăit strămoşii lor, care (precum ne putem închipui) îi povăţuiau amintindu-le hotărîrile dumnezeieşti. După aceea însă, s-au prăpăstuit şi ei în adîncul răutăţii, pricina fiind iarăşi călcarea poruncii dumnezeieşti din slăbiciunea bărbatului către femeie. Şi să vedem în ce chip, fiindcă astfel vom pricepe toată istoria ce a urmat:

„Seminţia lui Sith, cea numită «fiii lui Dumnezeu», a trăit cu fapte bune şi cu dumnezeiască plăcere în toate zilele lui Adam, slujind Domnului întru cuvioşie şi dreptate pînă la o mie de ani. Şi – umblînd după învăţăturile şi poruncile strămoşilor lor celor drepţi, ale lui Adam şi ale lui Sith, ocîrmuindu-şi viaţa întru frica lui Dumnezeu – nu se amestecau cu seminţia lui Cain cea urîtă de Dumnezeu, care petrecea întru fărădelegi. Iar după sfîrşitul lui Adam au început pe încet a slăbi şi a se răzvrăti, iar după moartea lui Sith s-au răzvrătit cu totul.

Pricina răzvrătirii «fiilor lui Dumnezeu» nu era alta decît însoţirea cu seminţia lui Cain cea neplăcută lui Dumnezeu. […] Căci, nu în lungă vreme după moartea dreptului Sith, seminţia lui ce era sfîntă şi dreaptă cu totul s-a răzvrătit în viaţa cea fără de lege şi spurcată, după 1200 de ani de la zidirea lumii. Zice Scriptura: «Au văzut fiii lui Dumnezeu pe fiicele oamenilor că sînt frumoase şi şi-au luat loru-şi dintr-însele femei de care şi-au ales» (Facerea 6:2). Adică seminţia lui Sith s-a amestecat cu fiicele seminţiei lui Cain, înşelîndu-se cu frumuseţea feţei fecioarelor şi a femeilor acelora. Şi au călcat porunca cea dată lor de strămoşi – de Adam, şi de Sith şi de Enos – ca adică să nu se împărtăşească seminţia cea iubitoare de Dumnezeu şi sfîntă a lui Sith cu seminţia cea lepădată de Dumnezeu a lui Cain.

Iar după ce fiii lui Dumnezeu (seminţia lui Sith) au defăimat porunca lui Dumnezeu şi, lepădînd binecuvîntata însoţire cea legiuită în seminţia lor, au început prin prea-curvie a face fărădelege, slujind desfătărilor trupeşti întru neînfrînată aprindere trupească şi tăvălindu-se în spurcata tină a necurăţiei păcatelor – atunci şi Dumnezeu a început a-i trece cu vederea pe ei. Pentru că a zis: «Nu va petrece Duhul Meu întru oamenii aceştia, căci trup sînt» (Facerea 6:3); adică «cu totul s-au robit de desfătările păcatelor trupeşti», şi îndată le-a arătat asupra lor semnul mîniei Sale. Căci n-a binecuvîntat patul lor cel fără de lege, nedîndu-le lor să nască obişnuita roadă omenească, ci neobişnuit neam să iasă din ei. Şi aşa a slobozit la arătare mînia Sa, căci fiii ce se năşteau din ei erau ca nişte sluţi, nu cu chip cuviincios. Şi, cînd veneau la vîrsta bărbăţiei, nu erau la măsura creşterii omeneşti, ci îşi întreceau măsura cu creşterea, ca nişte copaci în dumbravă, a căror măsură a creşterii se spune că era de 18 coţi, şi de 20 şi mai mult. Iar la nărav erau mai răi decît toţi oamenii cei fără de lege, ca unii ce erau născuţi din fărădelege: ucigaşi asupritori, mînioşi, iuţi, iubitori de război şi de vărsare de sînge. Mîndri şi iubitori de stăpînire şi lacomi fiind, peste tot pămîntul îi alungau pe oameni, silindu-i, jefuindu-i şi ucigîndu-i. Iar la trupeasca poftă cît erau de neînfrînaţi şi de nelegiuitori nu este cu putinţă a da în scris, pentru că nesuferit este auzului celui cu întreagă minte, căci nu erau fărădelegi şi necurăţii pe care nu le săvîrşeau uriaşii.”

Să vedem ce scrie şi Înţeleptul Solomon pentru acele vremuri în care omenirea întrutotul stricată căzuse desăvîrşit întru cinstirea demonilor şi întru împătimire trupească: „Apoi, n-a fost destul că au rătăcit întru cunoaşterea lui Dumnezeu; ci, vieţuind (din întunericul minţii lor) în război necurmat, au numit «pace» atîtea rele. Ei făceau slujbe în care-i ucideau chiar pe copiii lor, sau săvîrşeau taine ascunse sau beţii nebuneşti după barbare obiceiuri. Şi nici viaţa, nici căsătoriile nu le mai păzeau curate, ci unul pe altul […] îl batjocorea prin desfrînare. Toate se învălmăşesc […] în furtişag şi vicleşug, în stricăciune şi necredinţă, în răzvrătire şi jurămînt strîmb, în prigonirea celor buni şi uitarea binefacerilor primite, în pîngărirea sufletelor şi răsturnarea trupeştilor nevoi, în tulburarea căsătoriilor, şi curvie şi dezmăţ sub ochii tuturor” (Cartea înţelepciunii lui Solomon 14:22-26).

Şi atunci, pentru aceste pricini, Dumnezeu S-a mîniat desăvîrşit şi a zis: „Nu va rămîne Duhul Meu pururea în oamenii aceştia, pentru că sînt numai trup! Deci zilele lor să mai fie o sută douăzeci de ani!” (Facerea 6:3, 7). Adică le-a mai dat vreme de pocăinţă, răstimp în care Noe, singurul om drept atunci pe pămînt, avea să facă acea corabie a mîntuirii sale din potopul a toată lumea. Iar fiindcă oamenii nu s-au pocăit – fiindcă nici nu mai puteau, de vreme ce răutatea lor era diavolească – ştim ce a urmat: Ziditorul lor i-a nimicit, precum zisese dinainte: „Pierde-voi de pe faţa pămîntului pe omul pe care l-am făcut!” (Facerea 6:7)

Orbirea curviei şi necredinţei aduce focul ceresc asupra Sodomei şi Gomorei

După potop, răul necredinţei şi al împătimirii trupeşti a urmat încă mai aprig în neamul cel îndărătnic al oamenilor, ajungînd la piscurile sale prin fărădelegile acelor blestemate cetăţi Sodoma şi Gomora. Ceea ce a aprins iarăşi mînia lui Dumnezeu, Care le-a nimicit în chip înfricoşat, precum citim: „A plouat Domnul piatră arzătoare peste Sodoma şi Gomora… şi a nimicit Domnul cetăţile şi pe toate cele răsărite din pămînt” (Facerea 19:24). Şi, pentru a înţelege grozăvia acelei negrăite pedepse dumnezeieşti, să citim iarăşi din Hronograf:

„Asemenea cu Raiul lui Dumnezeu era acea parte de loc a Sodomenilor (care este şi a Iordanului), pînă cînd Sodomenii n-au mîniat pe Dumnezeu şi nu şi-au adus asupra lor şi asupra a tot locul pedeapsa Lui. […] Iar cînd a năpădit mînia lui Dumnezeu şi a plouat Domnul foc peste păcătoşi şi i-a pierdut pe ei, atunci a pustiit şi toată ţara lor. Şi – ceea ce se asemăna mai întîi Raiului cu frumuseţea sa, şi cu îndestularea rodurilor celor alese şi cu văzduhul cel cu bună linişte – aceea s-a făcut asemenea cu ţara iadului: nefrumoasă, neroditoare, întunecată şi vătămătoare. Precum povesteşte pentru aceasta Sfîntul Mucenic Pionie (11 Martie):

«Eu am străbătut toate părţile jidoveşti, şi am trecut rîul Iordanului şi am văzut pămîntul cel ce pînă acum arată semnul mîniei lui Dumnezeu pentru păcatele oamenilor. Am văzut fum ieşind din el, iar cîmpiile şi ţarinile arse cu foc şi goale de toate rodurile, nici o vlagă de umezeală avînd. Am văzut şi Marea cea Moartă (sodomească, şi ea izvorînd smoală) şi apa schimbîndu-şi firea sa prin dumnezeiasca pedeapsă; apă care nu poate să adape vreo jivină, nici să ţină în sine trupul omenesc şi orice s-ar arunca în ea, căci îndată aruncă afară.»

Pentru aceasta vorbeşte şi Sfîntul Ioan Gură de Aur, zicînd la trimiterea către Solun:

«Oare a umblat cineva dintre voi la Palestina? Deci să-mi mărturisiţi voi, cei ce aţi văzut locurile acelea, mie celui ce n-am fost acolo. Pentru că mai sus de Ascalon şi Gaza, chiar pe valea Iordanului, este oarecare parte multă, care era bine roditoare cîndva, înainte de urgia lui Dumnezeu, iar acum nu este. Aşadar acest loc era mult roditor şi cetăţile lui au prisosit la frumuseţe mai mult decît toate cetăţile şi oraşele lumii şi ajungeau la ieftinătatea [belşugul] Raiului lui Dumnezeu, iar acum este mai pustiu şi mai nenorocit decît toate pustiile. Însă şi acum, pînă în ziua de astăzi, stau pomi roditori cu roadele lor, dar roada lor este pomenire de urgia lui Dumnezeu. Căci se văd rodii şi meri şi roada lor este luminoasă la vedere; şi cel ce nu ştie pricina, dacă vede poamele aşa frumoase şi luminoase, are multă bucurie; iar dacă ia o poamă în mîna lui şi o taie, nu găseşte rod în lăuntru, ci numai fum şi putoare multă. Aşadar într-acest chip este tot pămîntul acesta: adică lemnele, pietrele, aerul şi apele toate au parte de urgia lui Dumnezeu. Căci vezi pămînt, însă nu e pămînt ca să rodească; asemenea şi pomii cu toate roadele sînt cenuşă. Vezi aer şi apă, dar nu sînt de trebuinţă. Marea aceea este moartă, căci nu are nici o tîrîtoare vie într-însa. Şi – în ce chip la un trup, cînd îl arde trăsnetul, chipul trupului stă în faţa focului, iar puterea ba – aşa şi acelea: pămîntul se vede, dar nimic avînd de ale pămîntului, ci toate-s cenuşă; pomi şi roduri, dar nimic avînd de ale pomilor şi de ale rodurilor; văzduh şi apă, dar nimic de ale văzduhului, fiindcă şi acestea s-au făcut cenuşă, deşi se pare că văzduhul şi apa nu se pot aprinde cîndva. Pentru că lemnele şi piatra pot să ardă, iar văzduhul şi apa nicicînd nu pot. La noi nicidecum nu pot, iar la Cel ce le-a făcut pot. Drept aceea, nimic altceva decît numai cuptor este văzduhul, cuptor este apa, toate neroditoare, toate sterpe, toate sînt chipuri ale mîniei dumnezeieşti ce a fost acolo şi semne ale muncilor ce or să fie.» […]

Şi să se ştie că rîul Iordanului, intrînd în marea cea sodomească, îndată îşi pierde fireasca sa îndulcire şi se preface în amărăciune, iar peştii ce intră cu pîrîul mor îndată.”

Aprinderea curviei şi necredinţa obştească, semne ale apropiatei stăpîniri a Antihristului

„Şi, şezînd [Mîntuitorul Hristos] pe Muntele Măslinilor, au venit la El ucenicii, de-o parte, zicînd: Spune nouă: Cînd vor fi acestea şi care este semnul venirii Tale [de-a doua] şi al sfîrşitului veacului? […] [Şi le-a răspuns]: Precum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi şi la venirea [de-a doua a] Fiului Omului. Căci – precum în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mîncau şi beau, se însurau şi se măritau, pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie, şi n-au ştiut pînă ce a venit potopul şi i-a luat pe toţi – la fel va fi şi venirea [de-a doua a] Fiului Omului” (Matei 24:3; 24: 37-39). Proorocie pe care Sfinţitul Teofilact al Bulgariei o tîlcuieşte aşa:

„Şi – prin pildele acestea: prin a oamenilor celor din vremea potopului şi prin a Sodomitenilor (Facerea 19) – arată că, atunci cînd va fi să vină Antihrist, se vor înmulţi între oameni dezmierdările cele necuviincioase şi vor fi stăpîniţi de desfătare, desfrînaţi, şi daţi la dezmierdările cele fără de lege plecîndu-se mai cu ocară spre împreunări şi dezmierdări, ca şi uriaşii din vremea lui Noe (Facere 6:4). Ceea ce şi apostolul a zis, cu adevărat, că în zilele cele mai de pe urmă oamenii vor fi mai vîrtos iubitori de dezmierdare decît iubitori de Dumnezeu (2 Timotei 2).”

Iar Sfîntul Evanghelist Luca pomeneşte pentru aceasta şi pilda Sodomei: „Şi precum a fost în zilele lui Lot: mîncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau; iar în ce zi a ieşit Lot din Sodoma, [atunci] a plouat foc şi piatră pucioasă din cer şi i-a pierdut pe toţi; întru acest chip va fi [şi] în ziua în care Se va arăta Fiul Omului” (Luca 17:26-30).

Biserica lui Hristos şi vremile cele mai de pe urmă

Acum – după ce am citit şi istoriile acelor cumplite întîmplări din vechime, şi proorociile pentru vremea Antihristului şi a sfîrşitului ce va veni, fapte ale căror înainte-închipuiri au fost tocmai potopul şi arderea acelor cetăţi nelegiuite – ne putem întreba: E oare vreo deosebire între lumea uriaşilor dinainte de potop sau între aceea a Sodomiţilor şi lumea noastră? Nu este aceasta lumea Antihristului, care poate s-a şi născut? Cine mai are îndoieli, să citească proorocia Sfîntului Nil Izvorîtorul de Mir (aproape de zilele noastre, din veacul al 17-lea):

„Iar lucrarea lui Antihrist este aceasta: grija celor deşarte şi materia lucrurilor lumii, cîştigarea metalurilor pămîntului [cele descoperite întîi de nepoţii lui Cain]. Acesta este capul răutăţilor, şi propovăduirea pierzării şi stricarea mîntuirii. […] În zilele acelea, vă veţi întuneca cu împătimire la cele vremelnice şi la îmbogăţire. Şi n-o să cunoaşteţi care este lucrarea mîntuirii şi o să socotiţi că umblaţi pe calea mîntuirii voastre şi că iubiţi slujba voastră. […] Căci Antihrist este gîndit şi simţit. Simţit o să fie la vremea cea rînduită pentru a săvîrşi necredinţa şi fărădelegile lumii, precum şi Domnul a împlinit toată dreptatea şi a ridicat păcatul lumii. […] Gîndit, Antihrist se află în lume de la început.”

Şi urmează acelaşi sfînt părinte:

„Dumnezeu i-a milostivit [pe oameni] cu facerea chivotului [corabiei lui Noe], ca să se pocăiască, iar ei s-au întors spre cele trupeşti şi aşa nesimţirea lor a adus Potopul. Precum şi astăzi s-au dat la multa cîştigare şi grija vieţii, a răpirii, a vînzării, a minciunii, a curviei, a sodomiei, a lăcomiei, a mîndriei, a nedreptăţii, a deznădăjduirii, a leneviei de cele bune, a mîndriei inimii, a pomenirii de rău, a vrajbei, a iubirii de averi, a iubirii de argint. Fiindcă, mai înainte de venirea lui Antihrist, or să se întunece simţurile oamenilor cu nesimţirea întunericului şi oamenii or să se întunece de patimi.”

Şi iată ce lucru înfricoşat adaugă Sfîntul Nil:

„Atunci cînd se va înmulţi fărădelegea, or să se adune toate prihănirile şi necurăţiile lumii şi or să se învistierească întru necurata fiică a curviei, care să fie lăcaş al prea-curviei. Căci – aşa cum Doamna noastră de Dumnezeu Născătoare a fost Preacurată mai înainte de naştere, şi în naştere şi după naştere Preasfîntă Fecioară, şi L-a născut pe Iisus, Care nu a ştiut de păcat – tot astfel, dimpotrivă, acea fiică necurată, muma fărădelegiilor, va fi curvă şi mai înainte de naştere, şi în naştere şi după naşterea spurcatului Antihrist. O să fie curvă necurată şi prea-curvă în toată viaţa ei. La această necurată, or să se adune toate fărădelegile şi o să-l nască pe fiul pierzării. Şi – din pricina lipsirii darului Sfîntului Duh la oameni, pentru păcatele şi fărădelegile lor – or să se adune şi or să învie toate fărădelegile oamenilor în pîntecele ei. Şi, după naşterea fiului păcatului, o să vină toată lipsa la oameni. Întîi, or să se lipsească de dragoste, de unire, de curăţie. Al doilea, tot locul şi oraşul – de păstori temători de Dumnezeu şi de proistoşi credincioşi. Al treilea, bisericile lui Dumnezeu – de arhierei, şi de duhovnici şi preoţi evlavioşi, precum de acum au început a se lipsi.

După aceea, o să se arate şi acest necurat, după creşterea vîrstei lui [adică la treizeci de ani, ca şi Mîntuitorul Hristos], şi o să se umple de satanică putere, ca să facă semne şi minuni înaintea oamenilor pătimaşi. […] Şi o să se făţărnicească cu blîndeţea, pentru ca să înduplece noroadele la înşelăciunea lui. Asemenea, se va arăta paşnic şi smerit, ca să i se închine toţi. Fiindcă hrana lui o să fie tulburarea oamenilor, cînd se vor tulbura oamenii se va bucura. Aceasta este uitarea credinţei şi a fricii lui Dumnezeu, prea-curvia, curvia, sodomia, iubirea de avuţii, iubirea de argint, pomenirea de rău, zavistia, osîndirea, minciuna, clevetirea şi celelalte răutăţi. Cu acestea o să se hrănească şi o să stăpînească toate cetăţile.

Atunci, pe cît vor păcătui, vor socoti că-şi lucrează mîntuirea. Atunci, o să se defaime Sfînta Evanghelie şi Biserica lui Dumnezeu. […] Şi vor flămînzi oamenii de cuvîntul lui Dumnezeu, că nu o să se găsească vreun drept cu fapte bune ca să-i înveţe cuvîntul mîntuirii. […] Atunci, o să zămislească răutatea Luceafărului în inimile oamenilor şi atunci o să vieţuiască păgînătatea în pîntecele lui Antihrist. Şi se va ridica darul lui Dumnezeu de la oameni, precum zice Scriptura: «Nu va locui Duhul Meu în aceşti oameni, fiindcă sînt trupuri» (Facerea 6:3).”

Oricine vede că Sfîntul Nil scrie chiar catalogul nepovestitelor patimi ale vremii de acum, catalog care cuprinde pe de o parte împătimirea pentru cele trupeşti (grija de bogăţiile lumii şi aprinderea nemaivăzută spre curvie), iar pe de alta lepădarea de dreapta-credinţă a celor botezaţi întru Hristos-Dumnezeu, de la turmă la păstori. E limpede că şi noi vieţuim acum într-un răstimp de pocăinţă la fel cu acela lăsat de Dumnezeu în vremea lui Noe după ce hotărîse nimicirea omenirii! Cu singura deosebire că acum noua Corabie a mîntuirii – Biserica lui Hristos, plutind pe marea tulburată de patimi a vieţii acesteia pămînteşti – e spartă şi ia apă peste tot. Încît, ca să nu se scufunde cu totul şi astfel să piară şi ultimii drepţi, Hristos-Dumnezeu va aduce degrabă focul cel înnoitor şi mîntuitor peste această „Sodomă” numită „lume”, după care urmaşii lui Lot întru faptele cele bune, puţinii Creştini adevăraţi, vor fi adăpostiţi în „cetatea de scăpare” a Cerului.

Ştiu că sînt mulţi (şi dintre Ortodocşi) care îşi doresc facerea din nou a „corabiei” Bisericii, neştiind ei că sînt întrutotul la un gînd cu însuşi Satana, cel care îl va arăta pe Antihristul cel mare drept un alt „Noe” şi „adevărat Mesia”; pentru cei care judecă aşa, nici nu trebuie amintit. Sînt însă mulţii alţii între Ortodocşi aşteptînd şi ei un „Noe”, care să repare măcar şi să cîrmuiasă mai departe „Arca” noastră creştinească. Şi nu se întreabă: Încotro? – de vreme ce toate s-au împlinit şi tot ce avem aştepta noi (şi buni, şi mai puţin buni) e venirea de-a doua oară a Mîntuitorului şi Dumnezeului nostru Hristos. Pentru cei care vor să înţeleagă cele zise, iată un cuvînt al Cuviosului Ierarh Averchie Tauşev, care a vieţuit pînă nu demult, cunoscînd bine şi Biserica, şi vremurile:

„Încă în veacul al 19-lea, Sfîntul Episcop Ignatie Briancianinov ne atrăgea luarea aminte, zicînd că «lucrarea credinţei pravoslavnice poate fi recunoscută ca apropiindu-se de sfîrşitul hotărîtor». […] Nu avem de unde aştepta reînvierea Creştinismului. Vasele Sfîntului Duh au secat pentru totdeauna pretutindeni, chiar şi în mănăstiri, aceste tezaure de evlavie şi daruri harice. Or, substanţa Duhului dumnezeiesc poate fi înnoită numai prin uneltele Sale. Îndelungata şi milostiva răbdare a Domnului îngăduie să se prelungească şi să fie amînat deznodămîntul de pe urmă pentru cei rămaşi care se vor mîntui. Între timp, cei ce putrezesc sau au putrezit vor atinge deplina putreziciune. Cei ce vor să se mîntuiască trebuie să înţeleagă bine acest lucru şi să folosească timpul dat spre mîntuire, căci timpul scurt este, iar trecerea în veşnicie este aproape pentru fiecare din noi.”

   Comentariu saccsiv:

   Ce-ar mai fi de spus? Ca uriasii erau extrem de mandri. Si extrem de mandrii sunt si cei de acum …

Cititi va rog si:

URIASII. Au existat, scrie si in Biblie despre ei, dar nu sunt rezultatul imperecherii ingerilor cazuti cu oamenii. Si nici urmasii extraterestrilor …

Asadar, ne apropiem fratilor, dar cei ce traiesc precum uriasii nici ca au habar.

Ba mai mult, credeti ca degeaba le sunt prezentati maselor ingerii cazuti ca fiind buni?

In superproductia „NOAH” (Noe) INGERII CAZUTI sunt BAIETII BUNI …

MALEFICIENT: Un film cu DRACI BUNI si OAMENI RAI. Cu ANGELINA JOLIE in rolul principal

Cat despre profetii, cititi-le va rog si pe cele de la:

PROFETIA Cuviosului Kuksa al Odesei (1875-1964) despre SINODUL AL OPTULEA si despre unii dintre fiii lui duhovnicesti ce vor trai pana in vremea ANTIHRISTULUI

In aceste conditii, cum de nu se inspaimanta chiar deloc activistii pro cip? Ei cam pe ce lume viseaza ca traiesc?

Reclame

17 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Ionut said, on Noiembrie 7, 2014 at 9:28 am

    Si la noi in tara s-au descoperit schelete de uriasi (la Rosia Montana), dar autoritatile, atat cele dinainte de ’89, cat si cele de dupa, tac intr-un mod foarte suspect, ba chiar au incercat sa ascunda cat mai bine aceste lucruri.

    Apreciază

  2. costea said, on Noiembrie 7, 2014 at 9:29 am

    Un articol foarte interesant si de folos.

    Apreciază

  3. vulturullegionar said, on Noiembrie 7, 2014 at 9:53 am

    Dumnezeu este Ordine si Ratiune, doar in acesti parametri exista Iubire cu adevarat.
    Cine nu accepta aceasta Ordine si Ratiune se autoexclude din libertatea de a fi o existenta creata si devine un nonsens existential asa cum sunt masonii, ecumenistii si altii care aleg sa se desparta de Dumnezeu Adonai si sa-l urmeze pe incepatorul dezordinii si haosului pe lucifer.
    Trebuie sa ne fie mila de ratacirea lor, de inselarea lor sa nu-i judecam, ci sa avem grija ca fiecare gand care nu-si are izvorul in Cel ce este Calea Adevarul si Viata Mantuitorul Hristos si in staulul Sau Biserica Una Sfanta Soborniceasca Si Apostolica, se despart de bunavoie de Ordinea si Ratiunea de a exista si urmeaza neantului haosului urmat de lucifer si inselatii sai.
    Sa nu judecam pe nimeni, nici chiar pe cei care nu sunt ortodoxi , da invatatura lor este incompleta si gresita si trebuie aratat acest lucru dar nu prin judecarea lor ci aratarea falsitatii din invatatura lor, dar cu duh bland asa cum face , IPS Serafim de Pireu si alti marturisitori, dar cine suntem noi sa stim pana unde isi are hotarele aceasta Ordine si Ratiune a lui Dumnezeu?
    Daca suntem ortodoxi sa aratam cu faptele ca traim in aceasta Ordine si Ratiune si astfel ceilalti or sa gaseasca drumul inapoi la existenta cum a facut atatia convertiti care s-au intors la dreapta credinta.
    SA STAM BINE SA STAM CU FRICA SA LUAM AMINTE.

    Apreciază

  4. ioan said, on Noiembrie 7, 2014 at 10:24 am

    in sarea pamantului un parinte spune ca turcia va fi ocupata intr-o iarna inainte de al optu-lea sinod. acesta e programat in 2016. deci mai sunt doua ierni. sf. pustnici din Rarau au spus ca in Romania va fi un necaz mare, dar puterile straine nu vor interveni, deoarece vor fi ocupate cu pregatirea ww3, care va incepe la scurt timp. deci 2015 pare a fi un an hotarator. eu cam asa vad. 2014_15 un necaz in Romania, probabil cutremur. 2015 iarna Rusia ocupa Turcia. 2016 al optu-lea sinod antihristic

    Apreciază

  5. ORTODOXIE said, on Noiembrie 7, 2014 at 11:37 am

    Reblogged this on CREDINŢĂ DREAPTĂ ORTODOXĂ!!!.

    Apreciază

  6. Gil-galad said, on Noiembrie 7, 2014 at 12:08 pm

    Excelent articol, cu adevarat lamuritor duhovniveste in privinta fiilor lui Dumnezeu si fiilor oamenilor. Moment hotarator pentru a intelege ce se intampla azi . Observati retorica diavoleasca in care Dumnezeu este cel rau si el, Lucifer cel bun. Intelepciunea lui Solomon , de faptele ascunse a lui Hiram. Casa Domnului de atunci, si recladirea ei azi. Raul din vechime s-a intors cu forte sporite, asta si cu ajutorul oamenilor moderni dedati mai mult placerilor de tot felul, si nu credintei mantuitoare.
    Ochii ni se deschid si intelegem mai bine cum stau lucrurile azi, si cam ce fel de duh stapaneste pamantul intreg , si deci epoca noastra, ganditi, si vom observa ca traim ca in timpul lui Noe, timp al pocaintei inainte de sfarsit. Dar multi oameni nu au habar de toate astea, caci viata impatimita isi duce pe mai departe drumul…Fara Duhul lui Dumnezeu viata nu poate exista, si acest lucru trebuie inteles de fiecare dintre noi, ca sa ne trezim odata, sa ne pocaim adevarat si sa numai pacatuim, desi necesita o osardie uriasa, Dumnezeu ne va ajuta in aceasta intreprindere. Vedeti ce soarta traim acum? Cum toate pacatele celor de pe timpul lui Noe, si al Sodomei si Gomorei, candva fiind raiul, belsug, dar cazand in patimi de tot felul, au devenid iad, chiar si azi, se simte acolo pustiul si nimic nu rodeste . Sa luam aminte si la timpul nostru si daca observam vreo asemanare? Pe acest site a fost un prezentat un film despre sodomie, si te ingrozesti ceea ce vezi, oare nu traim noi, generatia aceasta sfarsitul veacului, spus de Mantuitorul discipolilor Sai, si sa fim atenti la aceste semne: sodomie, preacurvie, lacomie de argint si averi, rautate si ratacire duhovniceasca, pana poate se va ajunge la apostazie. Lipsirea de preoti si Biserica, inconstienta a oamenilor, spunand ca nu le mai trebuie. Pe un site cunoscut am scris despre Dumnezeu si Biserica noastra crestina, dar am primit drept raspuns jigniri si batjocura, caci am luat apararea preotilor nostri. Am inteles atunci ca apostazia nu-i departe.
    Citind articolul si lucrurile spuse despre Domnul Dumnezeu , cum ca ar fi rau si invidios pe Cain, si implicit pe urmasii lui care au fost prigoniti din veac in veac, vedem minciuna otravitoare a diavolului, care pe multi i-au pierdut, chiar oameni invatati. Domnul Dumnezeu, departe de a fi tiran , caci El isi iubeste creatia ca un Tata bun , si asta am scris atunci cand am citat din „Pelerinul rus”, cu cata dragoste vine inaintea noastra pentru noi pacatosii si netrebnicii. Iubirea este cea care face diferenta dintre urmasii drepti ai lui Dumnezeu, adica Sith si urmasii rai ai lui Cain, care fiicele urmasului fiind frumoase, fiii lui Dumnezeu, adica ai lui Sith s-au unit nefiresc cu aceasta linie rea, rezultand uriasii din aceasta unirea nefireasca; caci Dumnezeu nu a ingaduit asa ceva si Duhul Sau nu au mai stat in oameni, caci erau numai trup. Plini de patimi si desfranare, rautate, astfel ca judecata a venit in timpul lui Noe, nici macar nu s-au pocait pentru faptele lor, caci nici nu mai puteau sa o faca de atata rautate. Oamenii se casatoreau, petreceau si nu luau aminte la Noe, dar sfarsitul a venit pe neasteptate, si Noe se salveaza impreuna cu familia lui, ducand mai departe linia mostenirii lui Sith si Enos, prin care se va naste si Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Cel care rascumpara lumea din pacatele stravechi, prin jertfa Sa pe Cruce, moment esential in crestinism, caci Adevarul si Lumina biruie intunericul antic, eliberand Mantuitorul oamenii si impacand totodata pe Dumnezeu Tatal cu omul.
    Invierea Sa ramane drept pilda generatiilor, aratand ca Dumnezeu Fiul a biruit moartea si a dat in dar oamenilor credinciosi viata vesnica asa cum El a spus de atatea ori, propovaduind oamenilor din vremea cand El Dumnezeu Fiul era pe pamant. De atunci apostolii au pornit in propovaduirea Evangheliei si construirea Bisericii lui Hristos, urmand lor Sfintii Parinti ai Bisericii Ortodoxe, care au avut de luptat pentru a impune dogma adevarata crestin-ortodoxa, si, nu cedand ereziilor de tot felul. Vedem si azi cum natiunile au cazut alegand desprinderea de adevarata Biserica, si pierzandu-si Harul Duhului Sfant, astfel lipsindu-i pe oameni de mantuire, ratacind in invataturi gresite. Noii protestanti avand patria lor in SUA, vin chipurile si ne invata Evanghelia , pe noi roamanii crestini -ortodocsi , de mii de ani, ei care au cateva sute de ani. New Age si paganismul i-au amplaore, precum si vrajitoria , alaturi de patimile oamenilor care nu mai inteleg adevarata chemare a Domnului Dumnezeu, ca sa vada unde-i Duhul lui Dumnezeu si unde inselarea de la tatal minciunii….Astfel, oamenii vor fi usor inselati si apostazia va veni pe pamant si deci sfarsitul veacului…

    Apreciază

  7. aniush said, on Noiembrie 7, 2014 at 12:09 pm

    Eu am remarcat ca oamenii sunt din ce in ce mai rai si din ce in ce mai mult se ridica unii impotriva altora.

    Ioan,
    De ce necazul e probabil cutremur, de ce nu probabil altceva, (vreo inundatie, incendiu etc)?

    Apreciază

    • andrei-d said, on Noiembrie 10, 2014 at 5:03 pm

      aniush,
      nu e regula sau lege scrisa, dar de cele mai multe ori Dumnezeu intervine inainte sa gresesti fatal, de pilda la Sinodul de la Ferarra – Florenta (sinod flas), pana sa plece, cand au ajuns latinii in Bosfor s-a produs CUTREMUR, CUTREMUR si cand a urcat pe vas imparatul Ioan alIII-lea spre Italia sa ceara ajutor latin,…cand a coborat Imparatul in italia deja al 3-lea CUTREMUR…Multi Filosofi ortodocsi si episcopi socoteau ca un semn de la Dumnezeu..si intradevar asa era, SEMN ca latinii, apusenii, catolicii aveau sa foloseasca toate metodele ca santajul, minciuna si multe altele sa acapareze Ortodoxia, dar datorita Sf Marcu al Efesului sinodul a fost nul !!! Dar: Cutremurele sunt de obicei ca semn Dumnezeu nu e multumit de noi!!! Doamne ajuta!

      Apreciază

    • andrei-d said, on Noiembrie 10, 2014 at 5:08 pm

      si de obicei pamantul nu suporta razvratirea si nesimtirea noastra, nelegiuirile…si natura ne avertizeaza….ne da semne, dar noi dormim in pace

      Apreciază

  8. anonim said, on Noiembrie 7, 2014 at 12:11 pm

    din ce am inteles uriasii aia erau sluti ca pedeapsa..rezultati din impreunarea dintre urmasii lui avel si urmasele frumoase din neamul desfranat al lui cain..am zis bine?

    Apreciază

  9. Gil-galad said, on Noiembrie 7, 2014 at 1:43 pm

    Multumesc blogului Saccsiv pentru amabilitate, si-i dedic lui aceasta incheiere. Poate ca roadele muncii tale nu se vad inca, si te rog nu lua ca pe o lauda, dar trezind pe cati mai multi spre crestin-ortodoxie si deci dreapta credinta, vadit este o fapta buna inaintea Domnului Dumnezeu, care asteapta de atata timp intoarcerea fiilor Sai la El, luptand pentru ca ei sa nu cada pierzaniei diavolului, si suferintei vesnice, de accea el Mult-Milostiv, ne iarta noua greslile noastre, cu aceasta aratandu-si maretia Lui fata de noi oamenii, si prin lacrimile credinciosului graind Numele Lui PreaSfant , nu isi mai doreste viata lumeasca, ci petrecerea in rugaciune, caci toate in jur i se par putin importante, si piedici pentru rugaciune.Oare nu acest lucru ne invata Sfintii Parinti, spunand ca sa ne rugam neincetat. Oamenii care nu se roaga petrec in chip mincinos viata lor, alegand viata usoara si pacatoasa; oare nu din acesti oameni este alcatuita viata politica si Dumnezeu ne arata adevarata lor fata, aratandu-ne ca toate acestea ne vor face mai mult rau. Oare nu vad oamenii ca totul e o minciuna si ca cei care orchestreaza totul, ne prezinta raul drept bine si binele drept rau. Revolutia Franceza prin deviza „Libertate, egalitate si fraternitate”, nu a inselat pe multi, oameni invatati. Independenta Americii si fondarea ei de catre masoni au avut ca scop formarea unui stat puternic militar, dar lipsit de credinta, si de aici impunerea altor state o cultura si un sistem politic strain acelor state. Democratia, care nu a functionat nici in locul nasterii ei, Atena antica, nu-i doar o inca minciuna servita oamenilor, care nici nu stiu si nici nu-i intereseaza astfel de subiecte. Oricat am incerca sa gasim o solutie lumeasca, deci politica, nu o vom gasi, caci Domnul Dumnezeul nostru este Calea, Adevarul si Viata, si ca tot ce vom intreprinde fara de el nu va avea trainicie. Si Turnul Babel s-a incercat sa fie simbol al raului stapanitor pe pamant, si Dumnezeu i-a imprastiat care incotro. Cine poate sta in calea Lui, si sa se incapataneze sa faca impotriva? Gandesc acum la viitorul tarii si a noastra si nu mai vad nimic pozitiv. Credinciosii ar trebui sa sporeasa mai mult duhovniceste, in acest timp scurt ramas, caci nu stim cat timp mai avem pana cand Stapanul se va intoarce, si sa nu ne prinda dormind, ci veghind mereu.
    Acest blog iese cu mult in relief de alte bloguri pentru ca dezbate in mod viu problemele actuale cu care ne confruntam, a crestinului cu incapatanarea oamenilor, care nu inteleg ce se intampla, ba mai mult tot noi suntem cei ciudati in parerile lor lipsite de intelepciune.
    Continua aceasta munca dificila, asa cum Justin Pirvu, lasa cuvant pentru ducerea pe mai departe a revistei Atitudini. Continua sa scrii despre crestinism si inselarea diavoleasca, chiar daca singur vei fi in noapte, gandind la cititorii blogului, roaga-te si pentru ei, precum si ei trebuie sa o faca pentru tine, pentru a birui raul ce parca s-a extins , pana ce acum il simtim atat de aproape. Aduti aminte ca atunci cand scriai despre toate ce vor veni peste noi, acum cativa ani, iata ca vedem implinandu-se inaintea noastra acum, si ca toti cei care nu au crezut, macar acum sa se trezeasca in ultimul ceas.

    Ii multumesc inca o data blogului Saccsiv, pentru amabilitatea de a-mi posta comentariile mele lungi si plictisitoare, dar asa se intampla cand ai multe sa spui, si din pacate nu gasesti pe cineva ca sa asculte…

    Doamne, milueste-ma pe mine pacatosul…

    Apreciază

  10. Valeriu said, on Noiembrie 7, 2014 at 5:55 pm

    Admin, daca poti, sa faci rost de ,, Hronograf ” ! Contine tot ce vrea lumea sa afle !

    Apreciază

    • zcalin said, on Noiembrie 7, 2014 at 9:36 pm

      Pentru cei care vor cartea in format .pdf, o găsiţi pe situl http://www.arhiva-ortodoxa.info/ in folderul 0.upload/carti/pdf/Hronograf. Pentru al downloada daţi click dreapta pe Hronograf.pdf şi alegeţi „Salvaţi link-ul ca…”

      Apreciază

      • zcalin said, on Noiembrie 7, 2014 at 9:37 pm

        atentie ca are cam 520 MB

        Apreciază

  11. […] An article by Florin Stuparu, translated from Romanian, with a few annotations. https://saccsiv.wordpress.com/2014/11/07/florin-stuparu-despre-fii-lui-dumnezeu-despre-fiicele-oameni… […]

    Apreciază

  12. […] Florin Stuparu despre FII LUI DUMNEZEU, despre FIICELE OAMENILOR, despre URIASI si … despre ANTIH… […]

    Apreciază


Vă rog să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: