Am primit pe e-mail de la fratele Mircea:
Criterii de evaluare a religiilor si scurta demonstratie a faptului ca acestea nu sant Adevarul.
Totul a plecat de la un experiment mental; am zis sa cercetez eu cu mintea mea daca in Ortoddoxie este Adevarul (asta cand am descoperit cu adevarat Ortodoxia), si atunci am decis ca este bine sa ma pun in situatia unui om nascut in catolicism, protestantism, islamism, hinduism, budism si sa incerc sa gasesc ceva de bun simt, ceva elementar care sa ma determine sa spun „ceva e putred in aceasta religie”.
E simplu sa spui, si asa spun toti, „adevarul e in religia mea”. Nu fac apel la ce le-a revelat Dumnezeu sfintilor privitor la religii, ci doar la judecata si bunul simt date noua de catre Dumnezeu. Cele de mai jos nu se adreseaza calugarilor, preotilor, celor cu studii teologice, ci oamenilor simpli, mirenilor, asa cum sant si eu.
Dumnezeu a creat un univers si nu mai multe universuri, a creat omul si nu alti extraterestri, si un pamant pe care sa locuiasca omul. Dumnezeu il iubeste pe om si vrea mantuirea lui, si face tot posibilul ca acesta sa se mantuiasca. Dumnezeu a lasat si niste legi pentru om. A facut totul ca lucrurile sa fie foarte clare. Rezulta ca una din religii este Adevarul si aceasta nu mai este religie, ci Adevarul lui Dumnezeu. Celelalte sant religiile oamenilor, care dupa cum se va vedea au la baza, la radacina, ori o minciuna, ori ceva ce sfideaza bunul simt, normalul (adica tot o miciuna).
Am folosit logica simpla, elementara, taraneasca, „nitel rudimentara” – vorba Parintelui Nicolae Steinhardt. „[…] Aici totul se datoreşte complicaţiei, trufiei, părăsirii terenului sigur al bunului simţ niţel rudimentar. Dar în situaţii-limită, în situaţii delicate şi dubioase singurul criteriu solid, singurul refugiu sigur e bunul simţ, suprema soluţie e simplitatea cea mai brută. Ea ne este scăpare, ea ne este liman, ea ne este stâncă, temelie, cetate: feste Burg.”
Ortodoxie, catolicism, protestantism.
Ortodoxia este Cuvantul lui Dumnezeu, Adevarul lui Dumnezeu.
Catolicism: crezul lor spune ca Duhul Sfant purcede si de la Tatal si de la Fiul.
Crezul crestin de pana la 1054, spune ce a spus Mantuitorul cu gura Lui, ca Duhul Sfant purcede de la Tatal.
Ioan Cap. 15
26. Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine.
E foarte clar, ori catolicii au dreptate si Dumnezeu Fiul minte (Doamne iarta-ma), ori Dumnezeu Fiul are dreptate si catolicii mint. E clar unde este dreptatea, stim ca diavolul este tatal minciunii, deci lucrurile sant clare.
Protestantism: ei spun „singura credinta”, „singura Biblia”. Adica, e suficient sa crezi si esti mantuit, nu ai nevoie de fapte. Faci si fapte bune dar din postura de mantuit doar prin credinta.
Matei cap 7
- Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.
- Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?
- Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea.
Epistola întâia către Timotei a Sfântului Apostol Pavel Cap. 5
- Dacă însă cineva nu poartă grijă de ai săi şi mai ales de casnicii săi, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios.
Iacov cap 2
- Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască?
- Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele,
- Şi cineva dintre voi le-ar zice: Mergeţi în pace! Încălziţi-vă şi vă săturaţi, dar nu le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul?
- Aşa şi cu credinţa: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi.
- Dar va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte şi eu îţi voi arăta, din faptele mele, credinţa mea.
- Tu crezi că unul este Dumnezeu? Bine faci; dar şi demonii cred şi se cutremură.
- Vrei însă să înţelegi, omule nesocotit, că credinţa fără de fapte moartă este?
- Avraam, părintele nostru, au nu din fapte s-a îndreptat, când a pus pe Isaac, fiul său, pe jertfelnic?
- Vezi că, credinţa lucra împreună cu faptele lui şi din fapte credinţa s-a desăvârşit?
- Şi s-a împlinit Scriptura care zice: „Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu şi i s-a socotit lui ca dreptate” şi „a fost numit prieten al lui Dumnezeu”.
- Vedeţi dar că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credinţă.
- La fel şi Rahav, desfrânata, au nu din fapte s-a îndreptat când a primit pe cei trimişi şi i-a scos afară, pe altă cale?
- Căci precum trupul fără suflet mort este, astfel şi credinţa fără de fapte, moartă este.
Omul in general traduce credinta ca fiind: „eu cred in Dumnezeu”. Dar nu este dupa cum defineste omul credinta, ci dupa cum o defineste Dumnezeu, adica „cred = cred si fac”. Credinta e functie si de fapte. Fara fapte bune credinta e moarta, adica nu exista.
Deci nu oricine spune „eu cred” va intra in imparatia cerurilor.
Referitor la „singura Biblia”, adica singure cuvintele din Biblie:
Sfânta Evanghelie după Ioan Cap. 14
- Acestea vi le-am spus, fiind cu voi;
- Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăţa toate şi vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu.
Adica, mai sant situatii in care Sfantul Duh da rezolvarea unor probleme, in duhul Bibliei, dar care rezolvare nu se regaseste in Biblie – vezi Sinoadele ecumenice. Si toate aceste invataturi ale Sfantului Duh noi le regasim in ceea ce numim Sfanta Traditie.
Protestantii L-au scos pe Sfantul Duh la pensie, si ei spun ca alta invatatura (in sens de a adauga ceva la cuvintele Bibliei) decat cea din Biblie nu poate fi.
Adica, contradictie cu ce spune Mantuitorul.
De exemplu ei nu o cinstesc pe Maica Domnului, sau spun ca icoanele sant ceva rau. Pe cand Sfantul Duh i-a luminat pe Sfintii Parinti in aceste privinte.
Si s-a lamurit si cu protestantismul.
De aici rezulta ca doar Ortodoxia este Adevarul.
Islamism.
Vezi https://saccsiv.wordpress.com/2015/09/25/fotografia-zilei-mesajele-islamului/comment-page-1/
Citatele sant luate din Coran pdf, iar intr-o editie tiparita a Coranului in care se spune la inceput ca e una din cele mai reusite traduceri este scris:
„Eu sant cu voi, intariti deci pe cei ce cred, arunca-voi frica in inimile necredinciosilor, deci taiati-le gaturile si taiti-le toate varfurile degetelor”
Nu pot sa raman in islam, cand aud in Ortodoxie „Iată, stau la uşă şi bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine.”
E vorba de respectarea liberului arbitru.
Religiile orientale: hindusim, yoga, budism.
Toate au un numitor comun: – karma si reincarnare.
Yoga este religie, nu este doar exercitiu fizic. Pe exercitiu fizic s-a mers ca sa patrunda in restul lumii.
Hinduism si yoga sant asemanatoare, in sensul ca au zeitati total imorale, care sant si rele si bune; maimuta, vaca sant considerate zeitati si au drepturi mai mari decat unele categorii de oameni (de ex. cei ce sant numiti „paria”). Sistemul social este impartit in caste, si astfel sant justificate nedreptatile sociale, anularea unor drepturi… „Tu ai fost rau intr-o viata anterioara, te-ai reincarnat in casta servitorilor. Eu am fost bun, m-am reincarnat in casta brahmanilor, si de asta nu trebuie sa te ajut, ca daca te ajut iti fac rau, si nu mai poti ajunge la Nirvana”.
In karma se aduna toate faptele bune si rele si in functie de karma asta, atunci cand mori, daca ai o karma plina de rele te reincarnezi intr-un animal inferior, daca e plin de fapte bune, in om, si asta pana ajungi la desavarsire, si atunci te dizolvi in Nirvana.
Ce este Nirvana? Nimicul absolut. Super-tare. Atata efort si reincarnari ca sa devii nimic.
Nu merci! Nu pot toate astea.
Cel mai dificil mi-a fost cand m-am pus in pielea budhistului. Budhismul seamana cel mai mult cu ortodoxia ca teorie aplicata in viata de zi cu zi. Teoria era frumoasa, sistemul teoretic-dogmatic se inchidea si era bine pus la punct. Situat in acest sistem ai fi putut spune ca e in regula. Dar, salvarea mea a venit tot de la karma si reincarnare.
Karma este de fapt contabilitate pura. Totul se aduna in „sacul” karma. Nimic nu se sterge, nu exista iertare.
Ei cred ca exista un dumnezeu ce a creat totul, dar acest dumnezeu nu iarta. Iertarea este o consecinta a iubirii. „A iubi inseamna a ierta”. Parintele isi iubeste copilul, si in baza acestei iubiri il iarta. Iubirea e cauza, iertarea e efectul. Este imposibil sa nu iti ierti copilul. Este imposibil sa nu ierti. Rezulta de aici ca omul- creatura are niste calitati morale superioare creatorului; rezulta un non-sens total. Si mai rezulta si ca dumnezeu nu ma iubeste. Nu pot accepta asa ceva.
Ce spune tot Parintele Nicolae Steinhardt:
„La diavolul – contabil nu încape nici ştersătura cea mai mică, Hristos dintr-o dată, şterge un întreg registru de păcate. Hristos, boier, iartă totul.„
„Contabilitatea, celălalt nume al demonismului, arma preferată şi statornica metodă de lucru.”
Asa ca, aceasta e karma, e contabilitate pura, adica e demonism.
In concluzie, in cazul religiilor avem la radacina ori minciuna, ori incalcarea liberului arbitru, ori contabilitate pura, adica, in toate cazurile demonism.
Bineinteles ca exista si alte abordari, alte criterii de evaluare, dar pentru mine cele de mai sus sant foarte lamuritoare si utile in conversatiile pe teme de Adevar si religii.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
7 comments