Operațiunea Barbarossa si trecerea Prutului – 22 iunie 1941
Mareşalul Ion Antonescu, 22 iunie 1941:
“Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit si miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi”.
“Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre (…) Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori. Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru. OSTAŞI, Izbânda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!”
România intra atunci în războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub criminala ocupaţie a Uniunii Sovietice.
România pleca la război pentru provinciile sale răpite printr-un diktat ce retrasa zonele de influenţă ale Germaniei naziste şi Rusiei bolşevice, în urma Pactului Ribentropp – Molotov semnat la 23 august 1939. România pierduse în acelaşi an 1940, pe lângă Basarabia şi Bucovina şi Transilvania de Nord, cât şi două judeţe din sudul Dobrogei, Caliacra şi Durostor.La cea din urmă avusese loc un transfer de populaţie între România şi Bulgaria.
Operațiunea Barbarossa (în germană Unternehmen Barbarossa) a fost numele de cod secret acoperitor folosit de conducerea Germaniei naziste pentru operația militară de invadare a Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiune începută la 22 iunie 1941. Scopul inițial al operațiunii a fost cucerirea Rusiei Europene și a Ucrainei până la Arhanghelsk în nord și Astrahan în sud. Se presupune că eșecul Operațiunii Barbarossa a dus, în cele din urmă, la înfrângerea Germaniei naziste, fiind un punct de cotitură pentru soarta celui de Al Treilea Reich condus de Adolf Hitler. Frontul de răsărit care a fost deschis prin această operațiune avea să devină cel mai mare teatru de lupte al celui de Al Doilea Război Mondial. Pe acest front s-au purtat unele dintre cele mai mari și violente bătălii, cu uriașe pierderi de vieți omenești, în condiții cumplite atât pentru germani cât și pentru sovietici. Numele de cod al operațiunii vine de la numele împăratului romano-german Frederic Barbarossa (1122 – 1190) al Sfântului Imperiu Roman.
Cititi va rog mai multe pe:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Opera%C8%9Biunea_Barbarossa
Iata si ce putem citi la III. Începutul războiului germano-sovietic, 22 iunie-31 iulie 1941 de pe Radio Europa Libera Moldova:
La 22 iunie 1941, armata germană a lansat atacul asupra URSS pe tot frontul, de la Marea Baltică în nord până la Marea Neagră, în sud. În acelaşi timp România a intrat în război de partea Germaniei cu scopul declarat de a elibera teritoriile Basarabiei şi Nordului Bucovinei, ocupate un an mai devreme de către sovietici.
Ion Antonescu a fost înştiinţat de Hitler despre campania din Est la sfârşitul lui noiembrie 1940, în timpul primei sale întrevederi cu Führer-ul de la Berlin. La 12 iunie 1941, liderul statului român a fost informat despre faptul că războiul împotriva URSS va începe pe 22 iunie 1941. La miezul nopţii în noaptea de 21 spre 22 iunie, în trenul Marelui Cartier General al Armatei, generalul german Eugen von Schobert şi Ion Antonescu au ridicat un pahar de şampanie pentru campania care avea să înceapă în scurt timp.
La 22 iunie, ora 0, prin decretul-lege nr. 1798 a fost mobilizată armata de uscat, aer şi marină. Erau gata de luptă 325 685 militari din compunerea Armatei 3 şi 4, corpurile de munte şi cavalerie, aviaţia militară, marina cu cca. 40 de nave. Dislocarea în teritoriu, de la nord la sud, era următoarea: în Bucovina, Armata 3 română, comandant general de corp de armată Petre Dumitrescu, întărită de corpul de munte, comandant generalul de divizie Gheorghe Avramescu; şi cu corpul de cavalerie, comandant generalul de divizie Mihai Racoviţă, în nordul Moldovei, între Vicovu de Sus – sud Dorohoi-Hăneşti; armata 11 germană, comandant general Eugen von Schobert, în partea de nord-vest a Moldovei între Hăneşti şi Comarna, la sud-est de Iaşi; Armata 4 română, comandant generalul de corp de armată Nicolae Ciupercă.
Atacul hotărâtor asupra Chişinăului are loc în zilele de 14-16 iulie, la care participă dreapta armatei 11 germane şi stânga armatei 4 române. Faza finală a operaţiunii e declanşată la 3.30 dimineaţa pe 16 iulie, dinspre vest pe direcţia nord-est. Armata Roşie se retrage spre Tighina şi Dubăsari, dar lasă în urmă ariergărzi puternice care temporizează ofensiva forţelor române din capul de pod de la Fălciu, pe sectorul centru-sud al frontului basarabean.
Pe 20 iulie se declanşează etapa finală a eliberării sudului Basarabiei. Divizia corpului 11 armată română reia ofensiva la Oancea abandonată în seara de 22 iunie şi ajunge la Cahul. Înaintarea pe acest sector al frontului fusese dificilă din cauza unui bombardament sovietic continuu cu artilerie ceea ce făcea ofensiva imposibilă, mai ales că lunca Prutului din preajmă era inundată.
În aceeaşi zi, unităţi ale marinei române şi germane ocupă porturile Reni, Ismail, Chilia şi Vâlcov. Pe 26 iulie, Basarabia este complet eliberată de trupele sovietice. În total, în perioada luptelor din nordul Bucovinei şi Basarabia, 22 iunie-31 iulie 1941, au luat parte 473 103 soldaţi şi ofiţeri români, pierderile umane cifrându-se la 24 396 morţi, răniţi şi bolnavi. Mai exact, situaţia se prezenta în felul următor – morţi: 4881 din armata terestră, 12 din marină, 63 din aviaţie; răniţi: respectiv 14 685, 104 şi 109; dispăruţi: 3888, 517 şi 82; total: 32 454, 688 şi 254.
Video – Ion Cristoiu: Poate decide o singură persoană că mareșalul Antonescu e criminal de război?
Incepand cu minutul 8:15:
Video: Procesul (fragmente) si executia maresalului Ion Antonescu
Mai multe imagini din timpul executiei:
Ministrul Culturii i-a cerut demisia directorului Muzeului Brancusi din cauza unor afirmatii ale acestuia, in spatiul public, despre Corneliu Zelea Codreanu. Ca urmare, Valentin Chepeneag a demisionat
Valentin Chepeneag. Foto: https://www.igj.ro/social/profesorul-valentin-chepeneag-campanie-de-suflet-strange-carti-pentru-scolile-din-basarabia.html
DC NEWS: Managerul interimar al Muzeului „Brâncuşi” a demisionat la solicitarea ministrului Culturii
Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, a solicitat demisia managerului interimar al Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi”, Valentin Chepeneag, ca urmare a unor afirmaţii referitoare la Mişcarea Legionară făcute în spaţiul public.
Ministerul precizează că se delimitează de afirmaţiile lui Chepeneag.
„Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale se delimitează de afirmaţiile făcute recent, în spaţiul public online, de către managerul interimar al Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi”, Valentin Chepeneag. Considerăm că declaraţiile domnului Chepeneag sunt profund greşite şi iresponsabile, acestea neexprimând poziţia Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Pe cale de consecinţă, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, i-a solicitat acestuia demisia, act care a fost depus luni, 16 septembrie 2019″, potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a ministerului.
Conform Libertatea, aceste afirmatii sunt:
Pentru a celebra 120 de ani de la nașterea fondatului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, Valentin Chepeneag a postat pe contul său de Facebook o serie de citate ale unor personalități care l-au cunoscut pe Codreanu în perioada interbelică. În toate, Zelea Codreanu este lăudat pentru faptele sale.
Dacă demersul ar putea părea legitim pentru un profesor de istorie, comentariul adăugat la final ridică mai multe semne de întrebare: ”Corneliu Zelea Codreanu, prezent!”.
[…]Un alt indiciu al simpatiilor politice ale directorului Muzeului ”Constantin Brâncuși” îl reprezintă hastagurile asociate postării: #13septembrie1899, #UnOmCâtToatăIstoriaLumii și #CorneliuZeleaCodreanu.
Și mareșalul Ion Antonescu este obiect al simpatiei lui Chepeneag, imaginea de copertă a contului său prezentând imaginea din profil a criminalului de război suprapusă peste harta României Mari.
[…]
EVREUL Teșu Solomovici: ”Niciun tren românesc n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!” “Din România, niciun evreu n-a pierit la Auschwitz!”
Iata ce putem citi la Evreul Teșu Solomovici: ”Niciun tren românesc n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!”:
”Niciun tren românesc n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!” “Din România, niciun evreu n-a pierit la Auschwitz!”
Teşu SOLOMOVICI – „Nu aştept decizia germană, mai ales în nebunia lor de a distruge evreimea europeană, declara Ion Antonescu. Ei bine, la 13 octombrie, când trebuia ca primul tren cu evreii din Arad să plece spre Auschwitz, trenurile şi locomotiva nu au sosit în gara de la Arad. Impacientat, Manfred Freiherr von Killinger, ambasadorul Germaniei, trimisul special al lui Heinrich Luitpold Himmler la Bucureşti, ofiţeri SS dădeau telefoane peste telefoane, nervi, aproape de apoplexie, dar autorităţile române nu răspund. Niciun şef al României nu răspundea la telefoanele agitate, disperate ale căpeteniilor naziste. În felul acesta, niciun tren românesc n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!
Din toată Europa, evreii erau încărcaţi în trenuri şi trimişi şi transformaţi în cenuşă şi fum. Din România, niciun evreu n-a pierit la Auschwitz!
22 iunie 1941. Ion Antonescu: “Ostasi, Va ordon: treceti Prutul!”
Citez din articolul Au trecut 70 de ani: “Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul!” VIDEO:
“Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit si miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi”.
“Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre (…) Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori. Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru. OSTAŞI, Izbânda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!” – Mareşalul Ion Antonescu, 22 iunie 1941. România intra atunci în războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub criminala ocupaţie a Uniunii Sovietice.
România pleca la război pentru provinciile sale răpite printr-un diktat ce retrasa zonele de influenţă ale Germaniei naziste şi Rusiei bolşevice, în urma Pactului Ribentropp – Molotov semnat la 23 august 1939. România pierduse în acelaşi an 1940, pe lângă Basarabia şi Bucovina şi Transilvania de Nord, cât şi două judeţe din sudul Dobrogei, Caliacra şi Durostor.La cea din urmă avusese loc un transfer de populaţie între România şi Bulgaria.
Bătălia pentru Basarabia şi Bucovina de Nord a impus şi pierderi în vieţi omeneşti, răniţi şi dispăruţi. Patru sute de mii de militari români au fost concentraţi pentru operaţiunile militare alături de Axă. La 27 iulie 1941, întreg teritoriul istoric românesc fusese eliberat. Populaţia românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea şi a oferit momente de fraternitate deosebite. Până la acest punct atât Conducătorul statului, general Ion Antonescu, cât şi mare parte a politicienilor români căzuseră de acord că eliberarea trecea drept obiectiv al politicii naţionale, transmite Radio România Actualităţi. Contribuţia românească la campania din Est a fost deosebită prin materialul de război pus în dispozitiv de luptă, cât şi prin dimensiunea jerfei umane. România şi-a îndeplinit promisiunile, în ciuda reticenţelor ori a cursului conflictului, indiferent de starea tehnică a armatelor sale şi a erorilor strategice comise de germani.
(more…)
22 iunie 1941. Ion Antonescu: “Ostasi, Va ordon: treceti Prutul!”
Citez din articolul Au trecut 70 de ani: “Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul!” VIDEO:
“Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit si miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi”.
“Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre (…) Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori. Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru. OSTAŞI, Izbânda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!” – Mareşalul Ion Antonescu, 22 iunie 1941. România intra atunci în războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub criminala ocupaţie a Uniunii Sovietice.
România pleca la război pentru provinciile sale răpite printr-un diktat ce retrasa zonele de influenţă ale Germaniei naziste şi Rusiei bolşevice, în urma Pactului Ribentropp – Molotov semnat la 23 august 1939. România pierduse în acelaşi an 1940, pe lângă Basarabia şi Bucovina şi Transilvania de Nord, cât şi două judeţe din sudul Dobrogei, Caliacra şi Durostor.La cea din urmă avusese loc un transfer de populaţie între România şi Bulgaria.
Bătălia pentru Basarabia şi Bucovina de Nord a impus şi pierderi în vieţi omeneşti, răniţi şi dispăruţi. Patru sute de mii de militari români au fost concentraţi pentru operaţiunile militare alături de Axă. La 27 iulie 1941, întreg teritoriul istoric românesc fusese eliberat. Populaţia românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea şi a oferit momente de fraternitate deosebite. Până la acest punct atât Conducătorul statului, general Ion Antonescu, cât şi mare parte a politicienilor români căzuseră de acord că eliberarea trecea drept obiectiv al politicii naţionale, transmite Radio România Actualităţi. Contribuţia românească la campania din Est a fost deosebită prin materialul de război pus în dispozitiv de luptă, cât şi prin dimensiunea jerfei umane. România şi-a îndeplinit promisiunile, în ciuda reticenţelor ori a cursului conflictului, indiferent de starea tehnică a armatelor sale şi a erorilor strategice comise de germani.
(more…)
O ANALIZA a interviului dat „Evenimentului Zilei” de RABINUL-SEF Sorin Rosen. “Mareşalul Antonescu e un criminal. Nu poate fi reabilitat”
Citez din articolul Rabinul-şef Sorin Rosen: “Mareşalul Antonescu e un criminal. Nu poate fi reabilitat”:
Rabinul-şef al comunităţilor evreieşti din România, Shlomo Sorin Rosen, vorbeşte într-un interviu special despre moştenirea Holocaustului orchestrat de regimul mareşalului Antonescu, despre vină, responsabilitate şi viitor, despre învăţăturile Talmudului şi forumişti, despre Mahmud Ahmadinejad şi mitralierele sprijinite de rafturile bibliotecilor din Israel. „Tot ceea ce trebuie ca răul să triumfe este ca oamenii buni să nu facă nimic”, avertizează acesta.
Început de octombrie peste intersecţiile aglomerate ale Bucureştiului. Plouă mocăneşte. Biroul rabinului Shlomo Sorin Rosen e inundat de un aer seniorial şi cald.
„Măcar atât vă pot oferi, puţină căldură”, glumeşte păstorul spiritual al comunităţilor evreieşti din România. E unul dintre cei mai tineri rabini din Europa. Are 32 de ani şi aproape zece mii de oameni pe care încearcă să îi ţină laolaltă.
Pe 9 octombrie, pentru evreii români a fost o zi specială. Ziua Holocaustului. Recent, s-au împlinit şi şaptezeci de ani de la pogromul de la Dorohoi, borna de start a unei istorii sângeroase şi evitate. Moştenirea aceasta este, în egală măsură, a lor şi a noastră.
EVZ: Istoria Holocaustului s-a construit pe clişee. “Evreul care îi păcăleşte pe ceilalţi”. “Evreul care, financiar, o duce mult mai bine decât ceilalţi”. Cum apar aceste clişee? Şi de ce rezistă ele?
(more…)
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
4 comments