SACCSIV – blog ortodox

FOTO: Ziarul “The Independent” 1993 despre eroul anti sovietic … OSAMA BIN LADEN

Posted in Uncategorized by saccsiv on august 9, 2015

11 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Mustafa said, on august 9, 2015 at 8:06 pm

    Apreciază

  2. AKRITAS said, on august 9, 2015 at 11:20 pm

    MIHAI VITEAZUL (+9 august 1601). 414 ani de la moartea sa mucenicească. Veșnica lui pomenire!
    http://acvila30.ro/mihai-viteazul-9-august-1601-414-ani-de-la-moartea-sa-muceniceasca-vesnica-lui-pomenire/
    https://m.youtube.com/watch?v=92vyNrUB8ic

    Mihai Viteazul și catolicismul. 414 ani de la asasinarea Voievodului Mihai
    MIHAI VITEAZUL, APĂRĂTOR AL CREŞTINĂTĂŢII
    de Dr. Marin Alexandru Cristian, Profesor de istorie
    http://www.atitudini.com/2015/08/mihai-viteazul-si-catolicismul-414-ani-de-la-asasinarea-voievodului-mihai/

    9 august: Pomenirea Martirului Mihai Viteazul. Personalitatea voievodului, zugrăvită din documente istorice
    http://www.atitudini.com/2012/08/9-august-pomenirea-martirului-mihai-viteazul-personalitatea-voievodului-zugravita-din-documente-istorice/

    „M-am apucat să ridic această mare greutate cu această ţară săracă a noastră ca să fac un scut al întregii lumi creştine”
    Mihai Voievod Viteazul

    http://acvila30.ro/dezvaluiri-rolul-nefast-al-vaticanului-in-istoria-tarilor-romanesti-patru-scrisori-papale-catre-mihai-viteazul-prin-care-se-incearca-convertirea-lui-la-catolicism-texte-integrale/
    Dezvăluiri – Rolul nefast al Vaticanului în istoria țărilor românești. Patru scrisori papale către Mihai Viteazul prin care se încearcă convertirea lui la catolicism (texte integrale)

    http://www.apologeticum.ro/2011/07/mihai-viteazul-catre-papistasi-voi-nu-sunteti-mar%C2%ADturisitori-ai-dreptei-credinte-caci-nu-aveti-harul-sfantului-duh-in-biserica-voastra/
    Mihai Viteazul catre papistasi: “Voi nu sunteti mar­turisitori ai dreptei credinte, caci nu aveti harul Sfantului Duh in Biserica voastra”

    Apreciază

  3. el said, on august 9, 2015 at 11:58 pm

    ca benladein vor sfrasi TOATE lepadaturile care au slujit indracitilor… nici unul nu va scapa, aruncati la gunoi dupa uzare ca sosetele imputite !
    lingaii si tradatorii, slugile si vanzatorii luati aminte la soarta voastra, sa privasca la inaintasii lor in ale tradarii si si sa-si vada soarta, e doar o chestiunede timp; si timpul lor ca si al dracilor s-a scurtat ! enjoy !

    Apreciază

  4. geo said, on august 10, 2015 at 12:54 pm

    Maurul si-a facut datoria, Maurul poate sa plece (sau sa moara…)

    Idiotii utili…

    Hartie igienica…

    Scobitoare…

    Ambalaj…

    La astea m-am gindit cind am vazut articolul…Bin laden asta a fost util cit timp a puscat rusi comunisti…si la fel ca el si talibanii…cind inamicul a plecat antrenorul i-a luat locul…si dintr-o data baiatul bun de pina mai ieri a devenit baiatul rau…la fel a fost si cu Saddam in Razboiul din Golf…

    Apreciază

  5. geo said, on august 10, 2015 at 1:00 pm

    Vreau să vă invit să ne referim puţin la realitatea imediată în care trăim. Am impresia că, în afară haosului economic, am moştenit şi un haos moral, un haos social. Ce trebuie făcut ca să punem ordine în această lume, să găsim o ieşire?

    Aveţi dreptate, desăvârşită dreptate… Am dobândit libertatea, dar ce facem cu ea? Întărim păcatul, răul, dezvăluim deodată şi afirmarea libertăţii, şi pierderea ei? Altfel spus, noi avem libertatea, dar dacă o folosim rău, atunci răul va domni. Libertatea de a face rău nu e libertate, ci robie. Ne înrobim răului. Şi atunci, gândiţi-vă, în ceea ce ne priveşte pe noi trebuie să restaurăm omul aşa cum îl mărturiseşte Revelaţia, după chipul lui Dumnezeu. Purtăm adânc, fiecare, chipul lui Dumnezeu în noi. Şi suntem chemaţi la o continua asemănare cu El, cu Dumnezeu, iar această asemănare ne-a descoperit-o deplin Mântuitorul Hristos. Aş vrea să precizez aici: noi toţi vorbim de umanism în ziua de astăzi, dar dacă vorbeşti de umanism trebuie să dai un model de umanitate. În toată istoria umanităţii, putem noi descoperi, dintre oameni, un model absolut la care să te referi şi despre care să spui: „Iată un om nepătat şi fără slăbiciuni”? Nu. Şi atunci pentru noi, în mod concret, modelul uman nu e un simplu om, ci e Dumnezeu-Omul, este Hristos, adică Fiul lui Dumnezeu făcut Om; şi atunci la El ne referim pentru zidirea noastră, El este modelul suprem… Am căutat o viaţă întreagă un criteriu fundamental care să definească Binele şi să distingă Binele de Rău. Mi-aduc aminte, acum aproape vreo 30 de ani, prin anii ’60, era şi pe la noi un film Zorba grecul, după romanul lui Kazantzakis, şi acolo Zorba, pe de o parte, se laudă că el pe la 60 de ani era în stare să facă nu ştiu ce la nivelul biologic, dar nu la nivel spiritual, şi spunea zeflemisitor: „Ei, ce e Binele, ce e Raul?”. Eram atât de chinuit şi căutăm un criteriu fundamental, mergeam pe drum, la serviciile mele, şi eram permanent chinuit de acest gând. Până când am descoperit în freamătul meu lăuntric acest criteriu, şi anume sensul creator al gândului meu, al cuvântului meu, al acţiunilor mele, adică totul să fie călăuzit în lumea aceasta a creaţiei de un sens creator. Şi mi-am dat seama de ce mănâncă omul. Mâncarea, băutura, toate sunt, dacă vreţi, materiale de construcţie din care îmi zidesc făptura mea umană, prin care mi-o menţin. Ce e căsătoria? Leagănul generaţiilor. Pe când desfrâul este ruinarea mea şi a generaţiilor. O bucată de pâine mă zideşte, lăcomia mă ruinează… Un pahar de vin mă zideşte, beţia mă distruge… Bine e tot ceea ce zideşte, ce dă viaţă, ce salvează; răul este tot ceea ce-i lipsit de sens creator, bunăoară patimile, poftele, plăcerile, adică acele lucruri în care nu mai guvernează raţiunile, ci simţurile… Deci, Binele creează, iar Răul distruge… Cum putem noi restaura ordinea în sânul neamului nostru? Să facem aşa încât neamul nostru să rămână creştin, să rămână în acel cuvânt al omeniei noastre, care a fost lezat [de comunism]. Cuvinte pângărite. Noi visăm să rămână fundamental iubirea, bunătatea între oameni, pacea, dreptatea socială… Trebuie să cred în puterea biruinţei Binelui. Am fost agresat de tâlhari în noaptea de 7 spre 8 iulie 1989. Eu nu eram chinuit de loviturile pe care le-am primit. Sincer, eram chinuit de decăderea umană. Cum poate cineva să lovească pe unul care nu i-a făcut nici un rău şi care îi spune: „Ia tot ce vrei!”?!… Aici e toată tragedia pe care o simţeam în fiinţa mea. Cum putem vindeca dacă s-au produs, să mă ierte oricine ar auzi, şi monştri la noi? Ei, cum facem să vindecăm neamul nostru? Să nu se mai întâmple. Neamul nostru este atât de bun în istorie încât, precum ştiţi, noi nu aveam călăi, se importau călăi, adică cei ce trebuiau să execute pedeapsa cu moartea, într-atât de buni eram! Cândva călăii erau de origine străină, iar acum noi, fraţii, ne tâlhărim şi ne ucidem, sau ne vrem moartea unii altora!… Facă Dumnezeu ca orice cuvânt al nostru smerit să fie un cuvânt de balsam şi de vindecare, ca toţi să resimţim unitatea noastră în credinţă, în adevăr şi în dragoste, ca să ne întoarcem la bunătatea noastră dintâi şi să zidim o Românie liberă în Bine, iar nu în Rău. Cu adevărat zice undeva în Apocalipsă ca neamurile îşi vor aduce [în faţa lui Dumnezeu] cinstea şi slava lor. Să aducă neamul nostru românesc slava lui cu adevărat, nu haosul, să descopere lumii unitatea şi sănătatea spirituală, morală şi fizică, după firea cea nepervertită, iar această stare să ne ducă mereu la o mare conştiinţă şi vrednicie creatoare! Aşa să ne ajute Dumnezeu. Amin.

    http://www.fericiticeiprigoniti.net/constantin-galeriu/1822-eu-nu-eram-chinuit-de-loviturile-pe-care-le-am-primit-sincer-eram-chinuit-de-decaderea-umana

    http://www.fericiticeiprigoniti.net/constantin-galeriu

    Apreciază

    • geo said, on august 10, 2015 at 11:23 pm

      Citind o broșură editată la București, în 1945, de „Uniunea Preoților Democrați, Secția Prahova”, am găsit următorul paragraf: „Într-o lume posedată de instinctul foamei și al reproducerii numai, pentru care economicul înseamnă tot și în urma unei propagande atee, chipul mesagerului lumii spirituale care este preotul, apare ca ceva anacronic, ba chiar demn de ură și dispreț”. Textul mi-a părut de o actualitate uimitoare, și am continuat să citesc: „Dar, oricât de violentă și cotropitoare ar fi grosolana filosofie a vremii, noi aruncăm cu curaj în mijlocul acestei dezorientări, acestui clocot haotic, etern-tulburătoarea întrebare: Pentru ce trăim? Are viața un sens?„.

      Textul original, cu î din a și ortografie interbelică, aparține Părintelui Constantin Galeriu, iar titlul broșurii era „Misiunea noastră”.

      https://paseist.wordpress.com/2014/01/08/misiunea-din-1945/

      …în 1945, un tânăr preot prahovean avea curajul să pună în discuţie la modul deschis, de pe poziţiile creştinismului social, câteva dintre principiile fundamentale ale bolşevicilor în domeniul religios care invadaseră ţara. Tânărul se numea Constantin Galeriu.

      Când părintele Galeriu îşi publică broşura intitulată „Misiunea noastră“, timpurile nu păreau atât de ameninţătoare. Românii încă mai sperau că după ani de dictatură şi război, se va instaura pacea şi democraţia şi în ţara noastră. De altfel, era timpul democraţiei în toată lumea, celelalte forme de guvernare fiind considerate caduce după prăbuşirea regimurilor fasciste. În plus, puterile victorioase se prezentau pe ele însele drept reprezentante ale democraţiei, iar URSS a căutat să joace un timp acest rol în ţările care, ulterior vor deveni sateliţi ai Moscovei. Că lucrurile se vor lămuri foarte repede, aceasta este altă chestiune. Însă imediat după 23 august 1944 exista o efervescenţă, o căutare a drumului pe care trebuie să-l apuce societatea românească şi, în particular, Biserica.

      Conectaţi la spiritul vremii, preoţii ortodocşi din România au cunoscut bine reflecţiile contemporane pe tema raportului dintre creştinism şi democraţie. Asupra acestei chestiuni se opreşte şi părintele Galeriu, încercând să aducă discuţia la cazul concret al României. În puţine rânduri, părintele atacă concepţia bolşevică despre raporturile dintre religie şi ştiinţă şi despre rolul social al creştinismului. Dovedind cunoştinţe ştiinţifice deosebite, din domenii diverse, de la fizica atomică la biologie, părintele Galeriu combate materialismul comunist, căutând să demonstreze prezenţa spiritului în natură. În consecinţă, contradicţia dintre ştiinţă şi religie devenea caducă, iar combaterea celei de-a doua nu-şi mai avea sensul. Mergând mai departe pe firul raţionamentului, tânărul preot ajungea la rolul social pe care trebuie să îl joace creştinismul. La fel ca şi Dumitru Spânu, părintele Galeriu apreciază eforturile socialismului de a realiza fericirea oamenilor, subliniind însă limitele ideii de fericire în concepţia socialistă. El spune că „fericirea adevărată nu stă într-o senzaţie trupească, ci într-o nobilă delectare spirituală. Dacă oamenii nu ar fi mai buni, cinstiţi, iubitori, drepţi, morali cu alte cuvinte, nu se poate vorbi de fericirea lumii. Aveţi (oamenii politici) datoria de a preface omenirea, din păcătoasă, într-o lume spiritualizată. Aceasta n-o puteţi face decât prin Biserică, religie, morală, pe care vreţi să le ignoraţi. Iar dacă acceptaţi domnia spiritului, atunci cu ea vine un alt adagiu: existenţa lui Dumnezeu şi apoi nemurirea sufletului“.

      Recuzând vechile regimuri autoritate din România, părintele Galeriu respinge în egală măsură şi aberaţiile ateiste ale comunismului, arătând că este posibilă o coabitare a regimului democratic cu creştinismul, fapt respins categoric de propaganda bolşevică. Prin frumuseţea expresiei şi prin rigurozitatea demonstraţiei, „Misiunea noastră“ este una din lucrările de referinţă în ceea ce priveşte „creştinismul social“ în România. Părintele Galeriu a fost de altfel un admirator al lui Jacques Maritain şi unul din promotorii de frunte ai operei acestuia în România. Misiunea socială a Bisericii a devenit o constantă a preocupărilor lui Constantin Galeriu, raportată permanent la marea tradiţie a Răsăritului, fapt exprimat prin remarcabila sa operă „Jertfă şi răscumpărare“. Dincolo de cărţile sale, rămâne amintirea, pentru cei care l-au cunoscut pe părintele Galeriu, unui om aflat mereu aproape de ceilalţi, în preajma căruia nu te simţeai niciodată neglijat, dar care, în acelaşi timp, parcă nu era din această lume, în faţa căruia orice răutate sau turpitudine se veştejea. Se poate spune, fără teama de a greşi, că părintele Galeriu a fost o întruchipare a idealului social creştin.

      http://ziarullumina.ro/parintele-constantin-galeriu-si-crestinismul-social-36955.html

      Apreciază

  6. Spaceman said, on august 10, 2015 at 10:04 pm

    România a sprijinit rebelii din Siria, servind interesele Israelului și S.U.A. Rușine !

    https://saccsiv.wordpress.com/2013/07/22/video-autovehicul-inmatriculat-cu-numere-romanesti-pe-campul-de-lupta-din-siria/

    http://www.liveleak.com/view?i=b89_1374407932&comments=1

    Cum se explică asta !? Te aștepți să vuiască presa…liberă…din Romania…iar S.R.I în loc de anchetă serioasă șterge videoclipul de pe Youtube, atât știe să facă, ceva de genul: scuze, pe asta nu trebuia s-o vedeți !

    http://www.cdnews.ro/actual/razboi-in-siria-romanii-in-pericol/

    Apreciază

  7. […] FOTO: Ziarul “The Independent” 1993 despre eroul anti sovietic … OSAMA BIN LADEN […]

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.