Ni se spune ca vom avea o iarna grea din cauza eruptiei vulcanului Hunga Tonga din 15 ianuarie

Sursa: https://science.hotnews.ro/stiri-terra-25919625-ciudateniile-vremii-eruptia-din-ianuarie-unui-vulcan-submarin-din-emisfera-sudica-poate-aduce-iarna-grea-peste-europa.htm

Răcirea stratosferei din emisfera sudică, la un nivel-record, nemaiînregistrat vreodată de sateliții moderni, poate avea consecințe severe pentru iarna care vine în Europa și America de Nord. De vină este erupția din ianuarie a unui vulcan submarin.

Norii și stratosfera

Toți norii (și ceea ce numim noi „vreme”) se află în stratul cel mai de jos al atmosferei, troposfera, de la altitudini de până la 8 km deasupra polilor și de până la 14-16 km peste tropice.

Deasupra este un strat mult mai înalt, stratosfera, care are cam 30 de kilometri și este foarte uscat. Stratul de ozon se află peste stratosferă. Sunt straturi atmosferice care pot însă avea influențe majore asupra condițiilor meteorologice din troposferă, mai ales asupra vortexului polar.

Vortexul polar este practic un ciclon foarte mare, care înconjoară polul nord în timpul iernii din emisfera nordică. Când vortexul este puternic, ține practic închis în zona polară aerul cel mai rece, dar când slăbește îi permite să coboare spre latitudini mai sudice, aducând iernile cele mai grele.

Norul din vapori de apă

Coloana vulcanică a atins altitudini foarte mari, având un vârf în mezosferă, stratul de peste stratosferă. După aceea, norul vulcanic a persistat în stratosfera medie și superioară, în conjurând întrega emisferă sudică. În nor se află multe particule diferite, dar cele mai importante sunt vaporii de apă.

Ca și sulfurile, vaporii de apă au un efect de răcire, dar nu la suprafață. De fapt, răcesc stratosfera. Ei resping radiația solară, dar și mențin căldura dedesubt, încălzind astfel suprafața.

După erupția lui Hunga Tonga s-a calculat că a crescut cantitatea de apă de la 1.500 la peste 1.700 teragrame (1 Tg = 1 milion de tone), adică cu peste 10% din tot conținutul de vapori de apă din stratosferă. O creștere mare penru un singur eveniment.

Norul din vapori de apă persistă și în prezent în stratosfera sudică. El a trecut și ecuatorul, având vârfuri care au ajuns până în Florida și sudul Statelor Unite.

Analize și prognoze

Efectul de răcire din stratosfera sudică a fost observat în luna mai, centura celor mai puternice anomalii termice fiind situată în jurul latitudinii 30S.

În iulie anomaliile au devenit și mai puternice, cu 10 grade sub normal. Iar în octombrie, temperaturile mai reci domneau peste majoritatea emisferei sudice, efectul cel mai puternic al norului din vapori de apă fiind între latitudinile 30S și 65S.

Iar răcirea va continua cât timp va persista norul în stratosferă. Nu doar temperaturile, ci și presiunea este mai scăzută în zonele în care sunt prezente anomaliile termice.

Pentru a avea o indicație privind impactul asupra vremii de pe glob, în special despre iarna 2022/23, a fost urmărit indexul temperaturilor din stratosfera de peste latitudinile mijlocii ale emisferei sudice începând din anul 1980.

Alăturat celui cu temperaturile și presiunile din iernile emisferei nordice, oferă o corelație liniară și o comparație a parametrilor, care dezvăluie o potențială asociere.

Este de notat că o corelație nu înseamnă în mod necesar cauză și efect, întrucât un factor ascuns poate avea aceleași consecințe asupra anomaliilor de presiune. Sunt necesare noi cercetări pentru confirmarea rezultatului meteorologic al răcirii stratosferice.

Dar datele pot confirma o corelație între răcirea stratosferică și vremea de iarnă.

Se observă că răcirea din stratosfera emisferei sudice este asociată cu un model NAO negativ de presiune. NAO vine de la North Atlantic Oscillation și descrie modelul de presiune de peste Atlanticul de nord și Europa.

Model NAO negativ înseamnă presiuni ridicate peste Atlanticul de nord și Groenlanda și presiuni mai scăzute la sud. Iar sezoanele de iarnă care au urmat după răciri anormale din stratosfera sudică oferă exemple de model NAO negativ. Sunt date statistice care nu indică și că răcirile sunt cauzele modelelor.

Dar datele din aceiași ani arată că presiunile din emisfera nordică au generat o circulație mai slabă a vortexului polar. Ca urmare, aerul rece polar a putut coborî peste regiunile Europei și Americii de Nord. Și cantitățile de zăpadă căzută peste acele regiuni au fost mai mari în acei ani.

Iar în acest an, erupția din ianuarie a lui Hunga Tunga a injectat atâta apă în stratosferă, că a provocat o răcire semnificativă a acesteia, care va continua în următoarea perioadă.

Așa că iarna ce vine în emisfera nordică va fi un uriaș „test de laborator”, dar în condiții reale, pentru a trage noi concluzii privind potențialele evoluții meteo globale. foto: Dreamstime

Sursa: Severe Weather Europe

 

Creștere istorică a prețului gazelor la nivel mondial. Iarna ar putea da lumii o lecție dureroasă

Sursa: https://m.ziare.com/economie/crestere-istorica-pret-gaze-nivel-mondial-iarna-lectie-dureroasa-1698531

FOTO Pixabay

Preţul gazelor naturale înregistrează o creştere istorică, iar asta este o veste proastă pentru toată lumea, de la producătorii de ceramică din China şi până la clienţii unei patiserii din Paris, transmite Bloomberg.

Costul gazelor naturale este deja la un nivel record pentru acest moment al anului în majoritatea pieţelor importante şi se pare că va continua să crească, ceea ce riscă să afecteze revenirea din pandemia de Covid-19.

Iarna care va veni ar putea da lumii o lecţie dureroasă cu privire la cât de vitale au devenit gazele naturale pentru economie. Preţurile inaccesibile ar putea limita cheltuielile de consum ale gospodăriilor şi eroda salariilor lor prin inflaţie, obligând guvernatorii băncilor centrale să ia unele decizii dificile de politică monetară. Şi mai grav, deficienţele în aprovizionarea cu gaze ar putea paraliza industrii întregi şi chiar întrerupe livrarea de curent electric în ţările în curs de dezvoltare, declanşând tensiuni sociale.

„Energia stă la baza economiei. Preţurile mari la energie reverberează de-a lungul lanţului de aprovizionare şi ar putea afecta relansarea incipientă”, susţine Bruce Robertson, analist la Institute for Energy Economics and Financial Analysis.

Preţul gazelor naturale a început să crească în mod serios la începutul verii în emisfera nordică, când a devenit clar că nu va exista o ofertă suficientă în Europa pentru a permite umplerea tradiţională a depozitelor golite în timpul iernii. Cel mai mare furnizor al Europei, Rusia, a început să limiteze exporturile de gaze prin conducte, din mai multe motive, precum cerere mare de pe piaţa internă, perturbările de producţie şi un acord pentru un tranzit mai redus al gazelor naturale prin Ucraina.

„Am fost în urmă cu umplerea depozitelor pe tot parcursul verii” spune Alfred Stern, noul director general de la grupul austriac OMV AG. Acum consumatorii sunt la mila vremii şi traiectoria preţurilor „va depinde de cât de frig va fi la iarnă”, precizează Alfred Stern.

În Europa, preţul gazelor naturale l-a depăşit pe cel al petrolului, dar problema nu este una limitată doar la vechiul continent. Deşi reducerea livrărilor Rusiei nu îi afectează în mod direct pe consumatorii din Asia, ei trebuie totuşi să concureze cu Europa pentru livrările de gaze naturale lichefiate prin intermediul navelor, ceea ce îi forţează să plătească preţuri mai mari pentru a-şi asigura livrările.

„Preţul ridicat al gazelor înregistrat în prezent este o problemă pentru Europa. Ar putea fi o problemă şi pentru Asia”, a apreciat directorul general de la grupul italian de utilităţi Enel SpA, Francesco Starace, într-un interviu acordat vineri pentru Bloomberg TV.

La nivelul întregii lumi, consecinţele economice ale scumpirii gazelor naturale încep să devină evidente. Firma Tereos SCA, cel mai mare producător de zahăr din Franţa, a avertizat luna trecută că preţul gazelor naturale afectează procesarea de zahăr în Europa, crescând „semnificativ” costurile de producţie, potrivit unui email trimis clienţilor şi consultat de Bloomberg News.

În China, cel mai mare importator mondial de gaze naturale, fabricile de ceramică au fost forţată să îşi reducă producţia din cauza preţurilor mari la gaze în provinciile Guangdong şi Jiangxi, potrivit presei locale. Creşterea facturilor la utilităţi a „sabotat” de asemenea afacerile firmei Mughal Steels din Pakistan, susţine directorul operaţional, Shakeel Ahmad. „Întâi consumăm gazele şi apoi primim factura. Cum pot să mă întorc la client şi să îi spun că trebuie să adaug un cost suplimentar la un oţel pe care deja i l-am vândut?”, se întreabă Shakeel Ahmad.

Criza care se derulează în prezent în industriile grele din Europa şi Asia ar putea să se extindă în domeniile politic şi macroeconomic. Dacă gospodăriile şi afacerile vor vedea cum facturile lor la utilităţi cresc, mulţi ar putea încerca să majoreze salariile sau preţurile la bunurile pe care le vând, ceea ce ar agrava presiunile inflaţioniste care rezultă deja de pe urma lanţurilor de aprovizionare tensionate.

Inflaţia de bază în zona euro a atins deja 3%, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Oficialii Băncii Centrale Europene insistă că acest puseu inflaţionist ar trebui să fie doar un fenomen temporar, însă o creştere de durată a preţurilor ar putea complica capacitatea BCE de a susţine economia printr-o politică monetară ultra-relaxantă.

„Probabilitatea ca producătorii să treacă costurile pe seama consumatorilor este foarte ridicată”, iar asta înseamnă că inflaţia „ar putea să nu fie atât de trecătoare”, spune Carsten Brzeski, economist la ING Groep NV.

O perioadă îndelungată de preţuri crescute la produsele de bază poate avea consecinţe sociale. „În multe economii emergente, chiar şi cea mai mică creştere a preţului de vânzare cu amănuntul la carburanţi sau energie poate conduce la dificultăţi economice şi tulburări în rândul opiniei publice”, susţin analiştii de la Eurasia Group, într-un raport elaborat la finele lunii august.

Autor:Iulian Birzoi