Sursa: https://www.national.ro/social/apocalipsa-preturilor-la-alimente-peste-europa-de-est-749482.html
Apocalipsa prețurilor la alimente peste toată Europa de Est, asta ne așteaptă în 2022. După criza energetică, acum vine cea a hranei, spun specialiștii care se ocupă cu analiza situației economice la nivel global. Mai mulți bani pentru mai puțină mâncare. Între timp, guvernele naționale din regiune iau măsuri pentru protejarea populației, iar acestea merg până la plafonarea prețurilor la alimentele de bază. În România, la nivel declarativ, politicienii sunt alături de oameni, dar în spatele ușilor închise apără, prin legi și ordonanțe, interesele multinaționalelor care operează în sector.
Politico scrie că autoritățile din CEE (Europa Centrală și de Est) „se luptă să stăvilească furia populației cu privire la creșterea prețurilor la alimente”. Pe cale de consecință, mulți politicieni au ajuns să ceară măsuri comparate de unii analiști cu politicile economice din epoca comunistă.
Inflația a dus la creșterea costurilor de producție în toată Europa (și nu numai), dar situația cea mai dificilă este, ca de obicei, în țările din centrul și estul continentului, acolo unde salariile sunt cu mult mai mici decât în Occident.
Cifrele Eurostat nu mint, prețurile au explodat
În luna noiembrie, cea mai recentă pentru date comparabile, prețul mediu al alimentelor și băuturilor nealcoolice a crescut în întreaga UE cu 2,9% (față de aceeași perioadă a anului 2020). Însă, potrivit datelor Eurostat, în Europa Centrală și de Est creșterea a fost de două ori mai mare; astfel, prețurile s-au majorat cu 5,4% în Ungaria, 6,1% în Polonia, 6,2% în România și cu 6,8% în Bulgaria.
Iar dacă cineva ar avea curiozitatea să facă o analiză și mai riguroasă, nu-i exclus să descopere diferențe și mai mari de prețuri, căci în România una se raportează la Eurostat și alta este realitatea de la rafturi.
Ungaria taie din profiturile corporațiilor
Pentru cele mai multe state din regiune, scumpirile vin într-un moment critic din punct de vedere politic. De exemplu, prim-ministrul maghiar Viktor Orbn caută să fie reales în aprilie, în condițiile în care Opoziția s-a unit împotriva sa și are sprijinul logistic și financiar al ONG-urilor lui Soros; în Polonia, Partidul Lege și Justiție (PiS), aflat la guvernare, intră în pre-campanie electorală și nu știe dacă alianța fragilă cu actualii parteneri de coaliție va rezista până la scrutinul din 2023.
Și fiindcă nu este loc de negocieri, factorii politici și-au întors fața către oamenii de rând. Astfel, pentru a combate fenomenul scumpirilor alimentare, guvernanții iau în considerare impunerea de noi reglementări, inclusiv un control strict al prețurilor. În Ungaria, Orban tocmai ce a anunțat că prețurile la zahăr, făină, lapte, ulei, carne de porc și piept de pui vor fi reduse la nivelurile din octombrie 2021! Această mișcare „va ajuta la protejarea familiilor maghiare”, zice Orban: „Ungaria trebuie să continue să meargă înainte, nu înapoi”.
Serbia și Macedonia de Nord au înghețat, deja, temporar prețurile pentru produse precum pâinea, zahărul și uleiul de floarea soarelui.
Deocamdată, Polonia doar cochetează cu luarea unor asemenea măsuri. Un deputat PiS a stârnit recent Opoziția pentru că a sugerat că țara trebuie să reglementeze prețurile la produsele de bază. „Doar în timpul comunismului s-a mai pomenit așa ceva”, au răbufnit partidele din opoziție.
La alții se poate, în România, nu!
Iată că, deși limitați în ceea ce privește pârghiile pe care le pot trage pentru a combate inflația prețurilor la alimente, mulți lideri din Europa Centrală și de Est acționează și o facă gândindu-se în primul rând la protejarea omului de rând. În România, însă, nu se poate, chiar dacă experții susțin la unison că lucrurile se vor înrăutăți în lunile următoare.
Iohannis și ai lui rămân consecvenți apărării intereselor companiilor multinaționale din țara noastră. Nu se poate și gata, „intervenția într-o piață liberă este dificilă”, ni se transmite pe toate canalele. Nu se poate, dar tocmai miniștrii de Finanțe din UE au decis, în decembrie, că în anumite condiții guvernele pot reduce la 0 impozitul pe produsele alimentare, tocmai pentru a stopa creșterea alarmantă a prețurilor. Chiar dacă la Bruxelles s-a dat undă verde pentru o asemenea măsură, la București, liberalii lui Cîțu blochează cu toate forțele propunerea făcută de PSD, doar-doar nu se ciuntește deloc din profitul corporațiilor.
Avertisment ONU: după criza energetică vine prăpădul!
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a raportat că prețurile globale la alimente au atins în 2021 cel mai ridicat ridicat nivel din ultimii 10 ani. Explozia prețurilor are la bază creșterea cererii și oferta limitată la anumite produse, totul fiind cauzat fie de boli apărute la animale (pesta porcină africană, gripa aviară etc), fie de lipsa forței de muncă apărute pe fondul pandemiei, fie de condițiile meteorologice extreme ivite în țările producătoare.
De asemenea, situația a fost agravată de criza energetică din Europa, care a făcut ca prețul gazelor să o ia razna. Această creștere a afectat mai ales fermierii, iar de aici întreg lanțul alimentar.
În 2022 va fi și mai rău, spun experții, mai ales că multe companii din industria alimentară au contracte pe termen lung pentru achiziționarea de energie. Majorarea prețurilor în acest sector va aduce Apocalipsa alimentară peste Europa.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
9 comments