Consilier al președintelui Ucrainei despre uciderea civililor de pe plaja din Sevastopol: În Crimeea nu pot fi zone turistice. Crimeea este un teritoriu străin ocupat de Rusia, unde au loc operațiuni militare. Sunt ocupanți civili
Zilele trecute s-a intamplat asta pe o plaja din Sevastopol (Crimeea):
https://vk.com/video-191043021_456240637
Este vorba despre celebra munitie cu dispersie, despre care am mai scris:
Iata si raspunsul Kievului, conform https://unn.ua/en/news/crimea-is-an-occupied-territory-where-fighting-is-taking-place-the-op-commented-on-the-explosions-in-sevastopol
‘Crimeea este un teritoriu ocupat unde se duc lupte’: a comentat un consilier prezidențial ucrainean despre exploziile din Sevastopol
De Volodymyr Omelchenko, 24 Iunie 2024, UNN
Potrivit unui consilier al președintelui Ucrainei, Mykhailo Podolyak, Crimeea este un teritoriu ocupat în care operațiuni militare și un război la scară largă sunt în desfășurare, unde nu există ‘plaje’ sau ‘zone turistice’, deoarece Federația Rusă a transformat peninsula într-o mare tabără militară și într-un depozit cu sute de echipamente militare.
Crimeea este cu certitudine un teritoriu ocupat de Rusia, unde luptele sunt constante, așa că nu ar trebui să existe ‘plaje’ sau ‘zone turistice’ în peninsulă. Acest lucru a fost declarat de către consilierul șefului Biroului președintelui Ucrainei, Mykhailo Podolyak, informează UNN.
Detalii
Potrivit lui Podolyak, în Crimeea nu pot exista ‘plaje’ sau ‘zone turistice’ și alte privilegii ale ‘vieții pașnice’.
„În Crimeea, nu sunt și nici nu pot fi ‘plaje’, ‘zone turistice’ și alte semne închipuite ale unei ‘vieți pașnice’. Crimeea este cu siguranță un teritoriu străin ocupat de Rusia, unde au loc operațiuni militare, unde se desfășoară un război în toată regula. Același război pe care Rusia l-a declanșat doar în scopuri genocidale și agresive – explică consilierul șefului Biroului Prezidențial al Ucrainei.”
El a remarcat că Rusia a transformat Crimeea într-o mare tabără militară și într-un depozit cu sute de ținte militare directe.
„Rușii încearcă cu cinism să deghizeze (obiective militare – n.r.) și să le acopere cu proprii civili. Care, la rândul lor, sunt ocupanți civili (цив) – rezumă Mikhail Podolyak.”
Memento
Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) au declarat că, în Crimeea ocupată temporar, rușii amplasează probabil în mod intenționat instalații militare în apropierea zonelor civile, pentru a descuraja atacurile ucrainene.
Comentariu saccsiv:
Referitor la „analistii” de la Institutul pentru Studiul Războiului:
Video: Cutremur de 7,2 grade, 28 km adancime, in Peru
Institutul american de geofizică USGS anunţă o magnitudine de 7,2.
Potrivit USGS, cutremurul a avut loc la 28 de kilometri adâncime.
Cutremurul a fost resimţit în capitală, Lima, şi în mare parte a zonei de sud şi centrale a coastei Perului.
Cititi va rog mai multe la:
Mass-media ne transmite ca democrații sunt disperați după performanța catastrofală a lui Joe Biden în dezbaterea cu Trump: „We are f***ed”
Democrații sunt disperați de performanța catastrofală a preşedintelui Joe Biden în dezbaterea cu Donald Trump.
Se vorbeşte în culise dacă ar trebui să rămână candidatul partidului la prezidenţialele din toamnă.
Joe Biden și Donald Trump s-au confruntat joi seara, la CNN, în prima dezbatere directă a campaniei electorale americane.
Biden a apărut răguşit, s-a poticnit în discurs şi uneori a rămas cu gura deschisă, uitându-se în zare. Se vedea că se luptă să-şi adune gândurile şi să-şi termine frazele. În plus, a cedat teren pe probleme precum avortul unde democrații au un real avantaj, scrie CNN.
La începutul dezbaterii, Biden a făcut o pauză în timp ce prezenta un punct de vedere despre Medicare şi reforma fiscală şi a părut să-şi piardă şirul gândurilor.
Iar Trump a profitat şi l-a atacat pentru incoerenţă: „Chiar nu ştiu ce a spus la sfârşitul frazei. Cred că nici el nu ştie ce a spus”.
Prestaţia preşedintelui Biden a provocat panică în tabăra democrată. Se vorbeşte chiar de retragerea lui din cursa prezidenţială.
„Este vorba de strategi ai partidului, de oficiali aleşi, de persoane care strâng fonduri şi care discută despre performanţa preşedintelui, pe care o consideră lamentabilă”, precizează jurnaliştii CNN.
Un strateg democrat care a lucrat la campania lui Biden din 2020 a numit prestaţia lui Biden un „dezastru”.
„Biden arată și sună groaznic. Este incoerent”, a spus pentru sursa citată un democrat care a petrecut timp lucrând în administrația Biden. „Oribil”, a adăugat un alt democrat.
„Suntem terminaţi” (în original We are f***ed), a spus simplu un democrat cu experienţa multor campanii electorale.
Întrebarea care se profila pe măsură ce dezbaterea se apropia de final a fost aproape existențială: Ar trebui altcineva să candideze? „Este greu să argumentăm că Biden ar trebui să fie nominalizatul nostru”, a spus pentru CNN un democrat care a lucrat la campanii electorale de toate nivelurile de peste un deceniu.
Această dezbatere a fost istorică din multe motive, inclusiv pentru că are loc înainte ca Biden şi Trump să fie nominalizaţi oficial la convențiile partidelor.
Convenția Națională Democrată va avea loc pe 19 august la Chicago.
Niciun concurent serios nu s-a prezentat pentru a candida împotriva lui Biden și, în acest moment al campaniei, Biden ar trebui să se retragă dacă democrații ar alege un alt candidat. Greu de crezut.
După ce s-a încheiat dezbaterea dintre Donald Trump și Joe Biden organizată de CNN la sediul din Atlanta, un val de reacții a lovit politica americană, euforice în tabăra republicană și disperate în cea a democraților. Prestația președintelui Biden i-a îngrijorat pe democrați, care se tem că acesta nu poate face față alegerilor și încă unui mandat. Jurnaliștii de la CNN relatează că democrații au încercat inițial să-l scuze pe Biden pentru felul în care s-a prezentat la dezbatere prin faptul că ”este răcit”, dar apoi au început să ia în calcul și varianta schimbării lui Biden din poziția de candidat. Dezbaterea de vineri noaptea a avut loc înainte de Convențiile celor două partide, deci, teoretic, Biden nu este încă validat drept candidat oficial pentru alegerile din 5 noiembrie.
Comentatorul politic CNN Van Jones, care a fost un consilier special al lui Barack Obama, a declarat că performanța președintelui Joe Biden de joi a fost „dureroasă”.
„Îl iubesc pe Joe Biden. Am lucrat pentru Joe Biden. Nu s-a descurcat deloc bine”, a spus Jones.
„Este un om bun. Își iubește țara. Face tot ce poate. Dar a avut un test de dat în seara asta pentru a reda încrederea țării și partidului. Și nu a reușit să facă asta”, a continuat Jones.
Acesta a avansat varianta înlocuirii lui Biden înainte de Convenția democraților.
„Suntem încă departe de convenția noastră și este timp pentru acest partid să găsească o altă cale de urmat dacă ne va permite să facem asta”, a spus Jones.
„Nu de asta aveam nevoie de la Joe Biden și este dureros personal pentru mulți oameni. Nu este doar panică, este durerea a ceea ce am văzut în seara asta”, a adăugat el.
Biden a apărut pe scena din campusul CNN cu o voce stinsă, cu gura deschisă și privire holbată. S-a luptat să își ducă gândurile la capăt la anumite puncte și a cedat teren pe probleme precum avortul în care democrații au de obicei avantaj.
Democraților le-a luat doar câteva minute să realizeze cât de rea devenea situația.
„Biden arată și sună groaznic. Este incoerent”, a spus un democrat care a lucrat în administrația Biden, citat de CNN.
„Oribil”, a spus un alt agent democrat.. Un altul a spus simplu: „Suntem terminați!”.
Întrebarea care se profila pe măsură ce dezbaterea s-a încheiat a fost aproape existențială: Ar trebui altcineva să fie candidat?
„Este greu să argumentăm că Biden ar trebui să fie nominalizatul nostru”, a spus un oficial care a lucrat la campanii la toate nivelurile de peste un deceniu. Convenția Democrată va avea loc în 19 august, la Chicago.
Democrații și-au petrecut o mare parte din ultimul an vorbind despre șansele lui Biden de a-l învinge pe Trump într-un scrutin și mulți consideră că momentul va decide însăși supraviețuirea democrației americane. Dar Biden însuși era hotărât să fie cel care să-l înfrunte pe Trump, la un moment dat chiar spunând direct: „Dacă Trump nu candida, nu sunt sigur că aș candida”.
Niciun concurent democrat serios nu s-a prezentat pentru a candida împotriva lui Biden, iar în acest moment al campaniei el ar trebui să decidă să se retragă dacă democrații ar alege un alt candidat. Dacă Biden s-ar retrage, nominalizarea democrată s-ar decide pe teren.
În schimb, republicanii jubilează. Co-managerii de campanie ai lui Trump, Susie Wiles și Chris LaCivita, au declarat victoria înainte ca fostul președinte Donald Trump și președintele Joe Biden să fi susținut argumentele de încheiere la dezbaterea prezidențială CNN și au argumentat că Biden „a arătat exact de ce merită să fie concediat”.
„În această seară, președintele Trump a oferit cea mai mare performanță de dezbatere și victorie din istorie celei mai mari audiențe de alegători din istorie”, au spus Wiles și LaCivita într-un comunicat de presă.
Ei au argumentat: „Pe de altă parte, Joe Biden a arătat exact de ce merită să fie concediat. În ciuda faptului că și-a luat o vacanță de o săptămână la Camp David pentru a se pregăti pentru dezbatere, Biden nu a putut să-și apere situația dezastruoasă în materie de economie și de graniță.”
La 1 iulie 2005 leului românesc i se tăiau ultimele 4 zerouri, ca să pară greu
Iata ce putem citi la Au trecut 10 ani de la denominare. Vorbim în milioane şi în RON, un articol din 2015, de pe Economica.net:
Acum zece ani, la data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât 10.000 de lei s-au transformat într-un leu. „Leul greu” i-a zis banca emitentă atunci, într-un exerciţiu de imagine cu scopuri anti-inflaţioniste, „leul nou” i s-a zis apoi oficial, simbolul monedei noastre naţionale RON – însemnând chiar Romanian New Leu.
După ce Banca Naţională a Romaniei şoca prin introducerea bancnotei greu de falsificat făcută din plastic, în 2000, prima după banca Australiei, în 2005 venea un nou eveniment pentru leu – denominarea, tăierea a patru zerouri din coada leului.
Momentul a fost întâmpinat cu multă emoţie în societate. Cea mai vizibilă a fost lupta dintre preşedintele de la acea dată, Traian Băsescu, şi premierul de-atunci, Călin Popescu Tăriceanu, în faţa bancomatului pentru scoaterea primilor lei grei din istorie.
În acele zile emoţiile erau într-adevăr mari. Dovadă stă ce scria pe flux în ziua lansării noului leu agenţia naţională de presă Agerpres, pe atunci Rompres:
„Dacă vestitul erou grec Heracles, neîntrecut în forţă şi vitejie, cel mai tare muritor al grecilor, îşi începea seria celor 12 isprăvi sugrumând leul din Nemea, puiul românesc al „leului greu” va fi prins în mâinile sale protectoare, asemenea unei moaşe, de cel mai tare muritor al acestor meleaguri: preşedintele Traian Băsescu.
Momentul fericit al „delivrării” se va săvârşi în intervalul de cumpănă dintre 30 iunie şi 1 iulie a.c., iar rolul pântecelui roditor îl va îndeplini un bancomat al BRD din Piaţa Victoriei. Pentru Heraclesera era prima dintre munci şi mai urmau alte 11. Pentru Traian Băsescu este finalul primei jumătăţi de an din mandat şi mai urmează alte nouă„. (ROMPRES)
BNR făcea această mişcare pentru uşurarea tranzacţiilor, care conţineau deja foarte multe zerouri, adunate din anii ’90 marcaţi de o inflaţie galopantă. Bancarizarea României nu mai suporta leul comunist.
Inflaţiile de trei cifre de până în 1998, urmate de cele de două cifre, care s-au terminat abia în 2005, au impus denominarea. Care este este procedeul prin care se reduce valoarea nominală a unor însemne monetare. Procedeul este numit popular și „tăierea zerourilor”. Acest lucru se practică atunci când sumele de bani devin foarte mari în valoare absolută, datorită inflației. Leii vechi au avut putere circulatorie pâna la data de 31 decembrie 2006.
Noua serie de bancnote mergea, ca şi astăzi, de la un leu (fosta 10.000 de lei) până la 500 de lei, bancnotă nouă introdusă alături de cea de 200 de lei.
Dimensiunile noilor bancnote sunt identice cu cele ale bancnotelor euro. Monedele metalice au aceeaşi compoziţie ca monedele euro, însă au dimensiuni şi greutăţi diferite de acestea.
Problemele de comunicare stau încă în mijlocul populaţiei
Pentru că BNR a ales să nu schimbe culorile şi ilustraţiile noilor bancnote, nu a exitstat confuzie în ce priveşte valoarea lor. Şi de aceea nici nu a existat un efect inflaţionist al denominării. Preţul social plătit a fost foarte mic, anume o oarecare deficienţă de comunicare. Pentru că şi azi, la 10 ani după denominare, o parte din populaţie încă vorbeşte în lei vechi, iar la nivel de firme se discută în RON.
„Această realitate vine din schimbarea de reper, pe piața bancară internațională, din ROL (Romanian leu), înainte de denominare, în RON (Romanian New leu). Deși era o prescurtare specifică lumii bancare internaționale, cum majoritatea băncilor românești sunt cu capital internațional, expresia a ieșit din bănci prin clienții lor și s-a răspândit chiar și în limbajul colocvial. Vă recomand să spuneți «lei» de câte ori aveți ocazia. Avem un nume foarte interesant pentru vechea noastră monedă națională și e păcat că nu îl utilizăm”, a explicat, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR pentru Gazeta de Sud.
Despre folosirea „milioanelor” în vorbirea curentă, reprezentantul BNR a spus că „Și în Europa, la mai bine de zece ani de la adoptarea euro, încă se mai vorbește în monede naționale. Asta se întâmplă, în general, în cazul persoanelor care nu sunt extrem de prezente în tranzacții monetare, așa că și-au setat obiceiurile în funcție de perioadele lor mai active. Nu veți vedea niciodată tineri care să vorbească în lei vechi”.
Cum s-a ajuns în anii ’90 la leul de astăzi
Emiterea primei monede post-decembriste. Valoarea era de 10 lei şi circula în paralel cu banii comunişti.
Din cauza inflaţiei, BNR emite prima bancnotă nouă, de 500 de lei, care circula în paralel cu banii comunişti (1991)
Apariţia bancnotei de 1.000 de lei (1992)
Apariţia bancnotei de 5.000 de lei (1993)
Apariţia bancnotei de 10.000 de lei. Leul de astăzi (1994)
9 comments