SACCSIV – blog ortodox

Napoleon a luat bataie de la rusi. Vrea si Macron sa ia

Posted in EMMANUEL MACRON, Franta, NAPOLEON, razboi, RUSIA, Ucraina by saccsiv on februarie 28, 2024

Napoleon a luat bataie de la rusi.

Emmanuel Macron vrea sa ia si el…

Zilele acestea, presedintele Frantei a declarat ca nu respinge posibilitatea de a trimite trupe străine în Ucraina:

Deci, autoritatile de la Kiev nu stiu ce sa mai faca pentru a-i opri pe ucrainieni sa fuga de inrolare:

Ucrainenii cu vârste între 18 și 60 de ani au primit interdicție de a se apropia de granița cu România și cu Republica Moldova

Washington Post: Ucraina se chinuie să găsească luptători deoarece mulți sunt mai puțin dornici să lupte pentru un guvern militar și național care este văzut ca fiind plin de corupție și incompetență

Asadar, Emmanuel Macron vrea sa trimita francezi sa lupte in locul lor…

Tagged with: , , , , , , , ,

17 comments

17 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. geo said, on februarie 28, 2024 at 1:57 pm

    „Rusia a fost atacată constant de la prăbușirea Uniunii Sovietice. De fapt, este o țară în război. Trupele inamice (NATO) se adună de-a lungul întregului său flanc vestic și a unei mari părți din restul teritoriului rusesc. În conformitate cu beligerantul document Defense Planning Guidance (din 18 februarie 1992), redactat de subsecretarul american al apărării Paul Wolfowitz, principiul organizatoric al politicii externe americane față de Rusia trebuie să fie acela de a „sângera și slăbi” această mare țară și de a o balcaniza, așa cum s-a procedat cu fosta Iugoslavie. Și asta întrucât, chiar dacă a abandonat deja comunismul, după cum a remarcat Wolfowitz, Rusia este prea mare și prea puternică și va fi întotdeauna un obstacol în calea politicii externe americane în Eurasia.

    Aceeași filozofie belicoasă se regăsește în raportul Rand Corporation din 2019 și intitulat „Overextending and Unbalancing Russia”, cu precizarea explicită că s-a recomandat instalarea de arme letale la granița dintre Ucraina și Rusia pentru a determina Kievul să intre în război cu vecinul său, făcându-l să sângereze până la moarte. Pe scurt, de mai bine de 20 de ani, Rusia este obiectul unui război hibrid care se exprimă sub forma unei agresiuni mediatice din partea întregii prese occidentale, cu puține excepții, a unor ofensive diplomatice, a unei demonizări a lui Vladimir Putin, a unor sancțiuni comerciale începute cu mult înainte de războiul din Ucraina și a unei serii întregi de agresiuni menite să facă Rusia să explodeze în numeroase mici națiuni independente – pradă ușoară pentru SUA și partenerii săi europeni.

    Pentru pacea mondială și prosperitatea popoarelor noastre, este esențial să se pună capăt acestei ofensive împotriva Rusiei și ciumei rusofobiei care se răspândește mai ales în Europa. O Rusie sângerândă și sfâșiată, așa cum dorește Occidentul colectiv, ar fi o tragedie, întrucât contribuția crucială la stabilitatea și echilibrul sistemului internațional pe care o oferă Moscova ar fi pierdută. În plus, ar deschide ușa unui atac frontal atât împotriva Chinei – punând în pericol pacea mondială, cât și împotriva țărilor apropiate de Statele Unite, în special din America Latină și Caraibe.

    Moscova a reacționat cu o prudență extraordinară la aceste provocări. Referindu-se la lovitura de stat promovată de administrația Obama în Ucraina în 2014, profesorul John Mearsheimer, de la Universitatea din Chicago, a observat că, dacă o situație analogă s-ar fi produs la granița sudică a Statelor Unite, și anume o lovitură de stat care ar fi răsturnat un guvern pro-american din Mexic și l-ar fi înlocuit cu unul net potrivnic Statelor Unite, trupele americane ar fi invadat Mexicul în câteva ore de la un astfel de incident. Economistul Jeffrey Sachs a făcut aceleași remarci în urmă cu câteva luni.

    Din fericire, Rusia a acționat diferit și a parcurs toate canalele diplomatice înainte de a ordona „operațiunea militară specială” din Ucraina. Dar aceste încercări au fost sabotate sistematic de Statele Unite și de aliații săi europeni. Spre deosebire de angajamentul permanent față de negocieri și acorduri diplomatice care caracterizează politica externă a Rusiei, precum și cea a Republicii Populare Chineze, Washingtonul nu ar fi procedat la fel într-un caz similar, după cum a subliniat profesorul Mearsheimer.

    Această atitudine a Moscovei și a Beijingului este cea care ne permite să fim prudent de optimiști în ceea ce privește viitorul noii ordini multipolare deja stabilite.”

    https://opozitia.net/2024/02/28/noul-sistem-mondial-multipolar-si-sfarsitul-unei-ere/

    „COCOȘUL JUMULIT / Cum era de așteptat, opoziția din Franța a reacționat vehement la anunțul președintelui Macron legat de posibilitatea ca țări europene să trimită trupe în Ucraina. Inclusiv unii lideri marcanți din cadrul NATO, ca Olaf Scholz, au dat de înțeles că opinia lui Macron este neîmpărtășită de aliați: ”Niciun soldat european sau NATO nu va fi trimis în Ucraina”.

    O reacție similară, dar nuanțată, a venit și din partea lui Jens Stoltenberg, care a spus că Alianța nu intenționează să trimită trupe în Ucraina. Totuși, Stoltenberg a adăugat că deciziile individuale ale țărilor nu necesită coordonare cu toți membrii NATO. Așadar, problema rămâne pe masă, după cum a precizat și premierul slovac Robert Fico. Unele state vor putea trimite soldați pe front doar în baza acordurilor de securitate bilaterale semnate cu regimul Zelensky.

    Prezent la Paris, președintele Iohannis nu a catadicsit să ne spună dacă se gândește să trimită soldați români pe frontul din Ucraina. Nici cât de serioase au fost discuțiile cu Macron. Acum are alte priorități. Urmărește cu atenție și îngrijorare stadiul lucrărilor la vila de protocol renovată cu 7 milioane de euro.

    Pură coincidență, în ziua în care Macron a lansat bomba (cu dezinvoltura și seninătatea unui smintit irecuperabil) mass-media din România a publicat un anunț preluat de la Ministerul Apărării, din care aflăm că ”se prelungește perioada de recrutare pentru posturile de soldați și gradați profesioniști”. Dovadă că prea puțin tineri s-au arătat încântați de leafa de 2.400 lei net plus beneficii, cu perspectiva de a deveni carne de tun. O perspectivă cât se poate de palpabilă, întărită de viziunea președintelui Macron asupra continuării războiului.

    Oferta MApN este stupidă în actualul context. Dacă tot există români aventurieri, dornici să apere ”ordinea internațională bazată pe reguli”, atunci de ce și-ar risca viața pe 2 lei? De ce nu s-ar duce direct pe front, în cadrul Romania Battlegroup ”Getica”? Vorbim despre un detașament format exclusiv din români și moldoveni cu experiență de luptă, care și-au promovat ”activitatea” atât în mass-media (Antena3, Digi24), cât și pe propria pagină de Facebook, cu 12.000 de urmăritori, cu număr de contact și adresă de e-mail. Aceștia sunt plătiți în calitate de mercenari, probabil cu mii de euro lunar, din banii strânși cu trudă de Zelenesky în ultimii doi ani. Întâmplător, în cadrul armatei române există Divizia 2 Infanterie ”Getica”, posibil punctul de plecare al grupului de mercenari din Ucraina.

    Într-un interviu recent, din 23 februarie, liderul detașamentului Getica spune că ”există șanse ca România să intre într-un conflict cu Rusia”. Chiar dacă Iohannis se face că plouă – preferă discreția, inclusiv după declarațiile incendiare ale președintelui francez.

    Pe de altă parte, unii comentatori din occident îi reproșează lui Macron că degeabă își umflă pieptul și amenință Rusia că se va confrunta pe front cu cocoșii galici, dacă în mod practic a livrat Ucrainei un ajutor militar de doar 640 milioane de euro – în comparație cu cele 17,7 miliarde ale nemților.

    În ceea ce privește România, propagandiștii guvernamentali acceptă cu o atitudine de-a dreptul bolnavă perspectiva trimiterii de trupe în Ucraina. Ei sunt îngrijorați doar din pricină că alianța PSD-PNL va pierde niște voturi. Cristian Pîrvulescu: ”Se va discuta ceva mai serios despre posibilitatea trimiterii de trupe. Consecințele ar putea să privească și politica internă românească pentru că în ceea ce privește acordul bilateral cu Ucraina, deja AUR a vorbit despre posibilitatea trimiterii de trupe, iar acum ipoteza lansată de Macron nu face decât să le dea și mai mult avânt”.

    Așadar, putem intra liniștiți în război cu Rusia, la o adică, numai să nu dea dracu’ să vină extremiștii la putere, că rămânem și fără bani de țigări.”

    https://t.me/onciu/5766

    Apreciază

    Răspunde
  3. Anonim said, on februarie 28, 2024 at 4:06 pm

    Din agenda LGBT!!!
    Harari: „Now imagine the situation, in 10 or 20 years, when an algorithm can tell any teenager exactly where he or she is on the gay/straight spectrum.”

    Apreciază

    Răspunde
  5. Radu Humor said, on februarie 28, 2024 at 8:47 pm

    În ultimii doi ani, mai toate articolele presei occidentale de mainstream despre invazia rusă în Ucraina au conținut un cuvânt cheie – ”neprovocată”. Concluzia a tot ce s-a publicat era că invazia nu poate fi explicată decât prin intențiile și psihicul zdruncinat al lui Vladimir Putin.

    La împlinirea a doi ani de la invazia rusă în Ucraina, The New York Times a publicat un lung material despre implicarea masiva a CIA în Ucraina, după răsturnarea regimului Ianukovici. ”Euromaidanul” de la Kiev sau ”Revoluția demnității” au pregătit terenul pentru escaladarea intervențiilor CIA în Ucraina, arată The New York Times. Operațiunile CIA au alimentat războiul la scară redusă din regiunile separatiste din estul Ucrainei, pentru ca apoi să contribuie mult la pornirea războiului pe scară largă, în februarie 2022. În aceste operațiuni au fost implicate trei administrații americane – Obama, Trump și Biden.

    Aceste informații, și altele similare ce au apărut în publicații americane de mainstream, nu sunt neapărat rodul unor mari investigații jurnalistice, ci mai degrabă o scurgere controlată de informații din serviciile secrete americane și ucrainene. Este puțin probabil ca peste 200 de interviuri cu actuali și foști oficiali din acest domeniu să fi avut loc fără permisiunea și chiar încurajarea CIA și a regimului Zelenski.

    Demersul The New York Times (sau al Newsweek, mai jos) arată că Washingtonul și Kievul vor să arate lumii întregi cât de puternică este relația lor la nivelul serviciilor secrete și să avertizeze în acest fel Moscova, într-un moment în care Ucraina bate clar în retragere. Avertismentul transmis Moscovei este că Ucraina si SUA luptă umăr la umăr și fac front comun împotriva Rusiei.

    În egală măsură, același avertisment le este transmis și congresmenilor americani din Camera Reprezentanților, în special liderului republican Mike Johnson. CIA și serviciile ucrainene le transmit politicienilor și contribuabililor americani (prin intermediul The New York Times) că sutele de miliarde de dolari nu se duc în conturile unui guvern străin, într-un război străin din cealaltă parte a lumii, ci la un subcontractor aproape cu acte în regulă al guvernului SUA care duce un război prin procură pentru America, un război în care personalul SUA este implicat direct și profund. A refuza finanțarea unui asemenea război înseamnă punerea în pericol a vieților americanilor ce operează în Ucraina și a unui proiect pentru controlul total al unui stat important din Europa, proiect vechi de peste zece ani.

    Prin intermediul NYT, CIA pune acum presiune pe campania prezidențială a candidatului Donald Trump, din ecuația căreia face parte tergiversarea de acum a acordării ajutorului pentru Ucraina. Miza imediată – 60 de miliarde de dolari pentru retragerea ordonată a Ucrainei și tocarea pe mai departe, de pe noi poziții, a forțelor ruse și ucrainene. Războiul este „negociat” – fără atacuri asupra liderilor politici, asupra diplomaților, fără arme de distrugere în masă, însă cu lumină verde la uciderea a sute de mii de simpli cetățeni și extinderea cenzurii, a controlului statului și a industriei de apărare în SUA și Europa, pe spezele altor sute de milioane de contribuabili.

    Informațiile publicate de The New York Times vin după cele apărute la MSNBC, la nici o lună după invazia rusă, când un fost agent CIA (George Beebe), fost șef al analiștilor pe spațiul rus și fost consilier al vicepreședintelui Dick Cheey, a spus: ”Alegerea pe care a trebuit să o facem în privința Ucrainei – și folosesc în mod intenționat timpul trecut – a fost dacă vrem ca Rusia să-și exercite vetoul asupra implicării NATO în Ucraina la masa negocierilor sau pe câmpul de lupta. Iar noi am vrut să ne asigurăm ca vetoul Rusiei la extinderea NATO va fi exercitat pe câmpul de luptă, în speranța că fie Putin va face pasul înapoi, fie că operațiunea lui militară va fi un eșec”.

    Acelasi articol publicat de MSNBC în martie 2022 arata că extinderea NATO în Ucraina, despre care toți liderii vestici știau că nu este viabilă, a fost cauza principală a reacției agressive a Rusiei. ”A fost o eroare, poate o eroare catastrofală, faptul că extinderea NATO nu a fost pusă în discuție, în timp ce Putin semnala că are de gând să lanseze o invazie – și o făcea atât de limpede, încât guvernul SUA a ajuns să ofere și un calendar al invaziei. Poate să pară cinic să sugerăm că Ucrainei nu i s-ar fi permis, temporar sau permanent, să intre în alianța în care ar fi dorit să fie. Însă și mai dur este că ucrainenii plătesc acum cu viețile lor flirtul americanilor cu ideea că Ucraina ar putea deveni membru NATO, fără ca Statele Unite să se angajeze să apere această țară”, se arată în articolul publicat de MSNBC.

    Apoi, în iulie 2023, Newsweek a publicat un articol după aceeași rețetă ca și cel apărut acum în The New Yor Times – o mulțime de interviuri cu foști și actuali oficiali din serviciile secrete și diplomație. Concluzia Newsweek: războiul din Ucraina este un război clandestin între SUA și Rusia, un război cu reguli clandestine, care determină tot ce se întâmplă acum în Ucraina și care face ca CIA să joace un rol disproporționat de mare: spionează, este negociator, oferă informații, logistică, gestionează o mulțime de relații sensibile în cadrul NATO și, poate cel mai important, este agenția care încearcă să asigure că războiul nu va scăpa de sub control.

    În Ucraina se duce un ”război negociat” între Rusia si SUA – fără atacuri asupra liderilor politici ai statului inamic și a diplomaților și fără depășirea limitelor nescrise ale acțiunilor clandestine. Unele țări (Marea Britanie, Polonia) au dorit forțarea acestor limite, spun sursele Newsweek, în timp ce altele au fost mult mai prudente în privința Rusiei.

    O sarcină centrală a CIA este asigurarea transportului armelor in Ucraina pe două rețele – una publică și una clandestină, creată în perioada închisorilor secrete CIA din Europa Centrală și de Est, o ”flotă gri” de avioane ce lucrează pentru CIA și traversează neîncetat spațiul aerian al acestor țări, cu destinația Ucraina.

    Ce ne spune articolul publicat de The New York Times la împlinirea a doi ani de la invazia rusă în Ucraina.

    1. Serviciile ucrainene, extensii ale CIA

    Pe 24 februarie 2014, viitorul șef al serviciului ucrainean de informații a intrat în sediul instituției. ”Era gol. Nicio lumină. Fără conducere. Nu era nimeni acolo”, spune Valentin Nalivaicenko. Și primul lucru pe care l-a făcut a fost să-i sune pe șefii stațiilor CIA și MI6 de la Kiev, scrie The New York Times.

    Pe un alt plan, asistentul secretarului de Stat pentru Afaceri Europene, Victoria Nuland, împărțea dulciuri protestatarilor și-i transmitea ambasadorului SUA la Kiev cine trebuie să fie noul premier.

    ”Putin acuzase serviciile secrete occidentale că manipulează Kievul și seamănă sentimente anti-ruse în Ucraina. Spre finalul anului 2021, Putin lua în calcul lansarea unei invazii întâlnindu-se cu șefii principalelor servicii secrete din Rusia, care i-au spus că CIA și MI6 controlează Ucraina și o transformă într-un cap de pod pentru operațiuni împotriva Moscovei. Oficialii SUA erau reticenți să se implice total în Ucraina, neavând încredere în oficialii ucraineni și temându-se să nu provoace Kremlinul. Însă un cerc restrâns de oficiali ucraineni din servicii au curtat cu insistență CIA și s-au făcut foarte utili pentru americani. În 2015, șeful serviciului de informații al armatei Ucrainei a sosit la o întâlnire cu adjunctul șefului stației CIA și, fără să spună nimic, i-a înmânat un teanc de dosare ultrasecrete”, scrie The New York Times.

    Au dorit oare ucrainenii care au ieșit în stradă la momentul ”Revoluției demintății” din 2014 ca Victoria Nuland să le numească viitorul premier și miniștri sau ca șeful informațiilor militare din țara lor să se afle într-o clară relație de subordonare față de adjunctul stației CIA la Kiev?

    Aceste informații publicate de The New York Times nu fac decât să arate că Vladimir Putin avea motive întemeiate să se teamă că SUA și NATO își extind structurile informative militare în Ucraina. Iar Moscova a arătat că acesta a fost un motiv principal al invaziei din 2022.

    2. Operațiunea Goldfish

    The New York Times arată că CIA le-a oferit ucrainenilor bani și tehnică avansată pentru a putea intercepta comunicațiile rușilor la o scară mult mai mare. CIA a antrenat comandouri ucrainene de elită în mai multe orașe din Europa, ca parte din programul ”Operațiunea Goldfish”. ”CIA a început să trimită echipamentele în 2016, după întâlnirea crucială de la Scattergood”, spun sursele The New York Times. Armata ucraineană a început să le folosească, și le folosește și acum, pentru a intercepta comunicațiile Rusiei, Belarusului, Chinei, pentru a spiona sateliții acestor țări.

    3. Ucraina a devenit un centru de colectare de informații

    Rețeaua de agenți americani din Ucraina a fost mult mai extinsă decât au sugerat articolele publicate de presa vestica până acuă. ”În peste 200 de interviuri pentru The New York Times, actuali și foști oficiali din Ucraina, SUA și Europa au arătat că parteneriatul cu Ucraina a evoluat de a unul poticnit spre unul tot mai extins, Ucraina devenind un centru de colectare de informații, care intercepta comunicațiile Rusiei la o scară care, la început, depășea capacitatea agenților CIA din Ucraina. Acum, aceste rețele de agenți sunt și mai importante, pentru că Rusia este în ofensivă, iar Ucraina depinde de operațiuni de sabotaj, de rachete cu raza lungă, iar pentru aceste lovituri este nevoie de spioni în spatele liniilor inamicului”, scrie The New York Times, pomenind apoi de riscul la care sunt supuse aceste operațiuni, dacă Congresul SUA nu va aproba ajutorul pentru Ucraina în valoare de 60 de miliarde de dolari.

    4. Comandouri de elită

    La doi ani după lovitura de stat din Ucraina, CIA a lansat un program pentru agenții ucraineni de elită. ”În 2016, CIA a început să antreneze comandourile de elită ucrainene – Unitatea 2245 – specializate în capturarea dronelor și echipamentelor de comunicație ale Rusiei, pentru ca tehnicienii CIA să le folosească la spargerea codurilor ruse. Unul dintre ofițerii acestei unități era Kirilo Budanov, acum șeful spionajului militar ucrainean. CIA a ajutat la instruirea unei noi generații de spioni ucraineni care să opereze în Rusia, în Europa, Cuba și în alte locuri unde Rusia are o prezență importantă”, scrie The New York Times.

    În urmă cu opt ani, CIA a inceput să creeze o rețea de 12 baze secrete de-a lungul frontierei cu Rusia. De aici sunt interceptate comunicațiile generalilor ruși, sunt monitorizați sateliții Rusiei și sunt lansate atacurile cu drone și rachete asupra Rusiei. ”Fără comandourile de elită antrenate de CIA nu am fi putut rezista în fața rușilor și nu i-am fi putut învinge”, spune Ivan Bakanov, fost șef al servicului de informații ucrainean (SBU).

    5. Statul profund este mai puternic decât Trump

    The New York Times arată că programul CIA în Ucraina s-a extins în timpul administrației Donald Trump, acest lucru fiindu-i ascuns deseori președintelui SUA. ”Alegerea lui Trump în 2016 i-a pus într-o situație limită pe ucraineni și pe partenerii lor din CIA. Trump l-a lăudat pe Putin și a negat că Rusia ar fi avut vreo imixtiune în alegerile din SUA. Era suspicios cu ucrainenii și a încercat să pună presiune pe președintele Zelenski, pentru a investiga afacerile rivalului său democrat Joe Biden, ceea ce a dus în final la impeachmentul lui Trump”, scrie NYT. ”Însă orice ar fi spus și ar fi făcut Donald Trump, administrația sa mergea în cealaltă direcție. Asta pentru că Trump a pus în poziții cheie neoconservatori antiruși, inclusiv pe Mike Pompeo ca director CIA și pe John Bolton consilier pentru securitate națională. Ei au fost la Kiev pentru a sublinia sprijinul pentru parteneriatul secret, care s-a extins și mai mult, cu noi programe de antrenament și noi baze secrete”, scrie NYT.

    Așadar, The New York Times ne spune că CIA vrea să avertizeze lumea că serviciile ucrainene și regimul din Ucraina sunt extensii ale serviciilor secrete americane și că acest lucru este puțin probabil să se schimbe în cazul revenirii la Casa Alba a lui Donald Trump. Însă acest avertisment dăunează propagandei de război din Occident despre legitimitatea regimului din Ucraina, despre confruntarea dintre democrație și autocrație, dintre partea bună și cea rea a istoriei.
    https://www.cotidianul.ro/mesajul-cia-pentru-rusia-si-donald-trump/

    Apreciază

    Răspunde
  6. geo said, on februarie 29, 2024 at 8:00 am

    https://t.me/onciu/5771

    https://t.me/onciu/5774

    Apreciază

    Răspunde
  8. Geo said, on februarie 29, 2024 at 8:54 am

    https://twitter.com/Kanthan2030/status/1762843096365346912/mediaViewer?currentTweet=1762843096365346912&currentTweetUser=Kanthan2030

    Apreciază

    Răspunde
  12. geo said, on martie 1, 2024 at 12:42 pm

    Îmi cer scuze că nu am scris până acum despre articolul din NY Times de Adam Entous și Michael Schwirtz, ”The Spy War: How the C.I.A. Secretly Helps Ukraine Fight Putin”, dar programul încărcat nu mi-a oferit timpul necesar. Am fost inundat de solicitări pentru un comentariu din partea mai multor instituții media și am făcut tot ce am putut pentru a le satisface în interviuri radio și TV.

    Principalul lucru pe care trebuie să îl înțelegeți: articolul este o dezinformare deliberată, menită să modeleze opinia publică și politică din Statele Unite. Debutul articolului, ca orice propagandă, este un amestec de realitate și fantezie.

    Parteneriatul de informații dintre Washington și Kiev este un pivot al capacității Ucrainei de a se apăra singură. C.I.A. și alte agenții americane furnizează informații pentru lovituri cu rachete, urmăresc mișcările trupelor rusești și ajută la susținerea rețelelor de spionaj.

    Dar parteneriatul nu este o creație de război și nici Ucraina nu este singurul beneficiar.

    Acesta a prins rădăcini în urmă cu un deceniu, formându-se pe alocuri sub conducerea a trei președinți americani foarte diferiți, împins înainte de persoane-cheie care și-au asumat adesea riscuri îndrăznețe. Acesta a transformat Ucraina, ale cărei agenții de informații au fost mult timp considerate ca fiind complet compromise de Rusia, într-unul dintre cei mai importanți parteneri de informații ai Washingtonului împotriva Kremlinului în prezent.

    Da, este adevărat că serviciile de informații americane, împreună cu NATO, au furnizat Ucrainei informații folosite pentru a efectua lovituri cu rachete asupra pozițiilor rusești. A admite asta în paginile NY Times este nesăbuit și periculos. Sunt destul de sigur că rușii știau deja, dar a pune acest lucru la dosar cu surse de informații americane este un casus belli pentru Rusia. Vă puteți imagina reacția dacă serviciile secrete rusești ar confirma că au furnizat informații unui grup sau unei țări care a atacat SUA? Credeți că Washingtonul ar ignora realitatea și nu ar căuta să se răzbune? Bineînțeles că nu.

    Articolul începe cu marea minciună potrivit căreia relația CIA cu Ucraina a început în februarie 2022, iar apoi continuă cu alte două minciuni:

    Înainte de război, ucrainenii s-au evidențiat în fața americanilor prin colectarea de interceptări care au ajutat la dovedirea implicării Rusiei în doborârea în 2014 a unui avion comercial, zborul 17 al Malaysia Airlines. Ucrainenii i-au ajutat, de asemenea, pe americani să îi urmărească pe agenții ruși care s-au amestecat în alegerile prezidențiale americane din 2016.

    Maidanul și evenimentele care au urmat în februarie și martie 2014 au implicat ceea ce eu cred că a fost o operațiune comună a serviciilor de informații din SUA și Marea Britanie pentru a-l înlătura pe președintele ucrainean Ianukovici și a instala un guvern pro-occidental care urma să fie folosit pentru a ataca Rusia. Adevărul este că CIA se ocupă de opozanții ucraineni ai Rusiei cel puțin din 1947.

    Scopul propagandistic al articolului este dezvăluit de decizia reporterilor de a repeta afirmațiile mincinoase potrivit cărora Rusia a doborât zborul 17 al Malaysia Airlines și că Rusia s-a „amestecat” în alegerile prezidențiale americane din 2016. În ultimele două luni am avut parte de o serie de dezvăluiri, în principal de la Matt Taibbi și Michael Schellenberger, care arată că Hillary Clinton, cu ajutorul CIA și FBI, a fost cea care s-a amestecat în campania prezidențială din 2016, într-un efort eșuat de a-l învinge pe Donald Trump. Entous și Schwirtz inserează afirmația falsă că Ucraina l-a indicat pe ofițerul rus responsabil de „interferența în alegeri”.

    Într-o operațiune comună, o echipă a HUR a păcălit un ofițer din cadrul serviciului de informații militare al Rusiei să furnizeze informații care au permis C.I.A. să facă legătura între guvernul rus și așa-numitul grup de hackeri Fancy Bear, grup legat de eforturile de interferență electorală din mai multe țări.

    Nu. Fancy Bear a fost o creație a CIA care a folosit instrumentele Vault 7 pentru a crea o pistă cibernetică falsă cu implicarea serviciile secrete rusești. Am discutat despre rolul CIA în această operațiune în urmă cu patru ani în articolul meu, DID JOHN BRENNAN’S CIA DID JOHN BRENNAN’S CIA CREATE GUCCIFER 2.0 AND DCLEAKS? Iată porțiunea relevantă din acel articol:

    În octombrie 2015, John Brennan a reorganizat CIA. Ca parte a acestei reorganizări, el a creat o nouă direcție-DIRECȚIA DE INOVARE DIGITALĂ. Misiunea noii direcții era de a „manipula amprentele digitale”. Cu alte cuvinte, acesta a fost departamentul care a făcut munca de creare a lui Guccifer 2.0 și DCLeaks. Una dintre specialitățile lor, crearea de praf digital.

    Știm, de asemenea, datorită Wikileaks, că CIA folosea un software special conceput pentru a masca activitatea CIA și a o face să pară că a fost realizată de o entitate străină. Wikipedia descrie documentele Vault 7:

    Vault 7 este o serie de documente pe care WikiLeaks a început să le publice pe 7 martie 2017. Ele detaliază activitățile și capacitățile Agenției Centrale de Informații a Statelor Unite ale Americii de a efectua supravegherea electronică și războiul cibernetic. Fișierele, datate în perioada 2013-2016, includ detalii despre capacitățile software ale agenției, cum ar fi abilitatea de a compromite mașini, televizoare inteligente[1],[1] browsere web (inclusiv Google Chrome, Microsoft Edge, Mozilla Firefox și Opera Software ASA)[2][3][4] și sistemele de operare ale majorității smartphone-urilor (inclusiv iOS de la Apple și Android de la Google), precum și alte sisteme de operare, cum ar fi Microsoft Windows, macOS și Linux[5][6].

    Unul dintre instrumentele din Vault 7 poartă numele inofensiv, MARBLE. Hackernews explică scopul și funcția lui MARBLE:

    Supranumită „Marble”, partea a treia a fișierelor CIA conține 676 de fișiere de cod sursă ale unui cadru secret anti-forensic Marble Framework, care este practic un packer folosit pentru a ascunde adevărata sursă a malware-ului CIA. Instrumentul Marble Framework al CIA include o varietate de algoritmi diferiți cu text în limbi străine inserat în mod intenționat în codul sursă al malware-ului pentru a păcăli analiștii de securitate și a atribui în mod fals atacurile unei alte națiuni.

    ”Marble este folosit pentru a împiedica investigatorii criminaliști și companiile antivirus să atribuie virușii, troienii și atacurile de hacking CIA”, precizează site-ul de informare.

    „…de exemplu, pretinzând că limba vorbită de creatorul malware-ului nu era engleza americană, ci chineza, dar arătând apoi încercările de a ascunde utilizarea limbii chineze, atrăgând și mai puternic anchetatorii criminaliști spre o concluzie greșită”, explică WikiLeaks.

    Deci ghiciți ce au „descoperit” tehnicienii creduli la mijlocul lunii iunie 2016? Metadatele din comunicările lui Guccifer 2.0 aveau „amprente rusești”.

    Scopul articolului lui Entous/Schwirtz este simplu – să prezinte CIA ca pe o organizație grozavă care a făcut o muncă magnifică în Ucraina, dar nu a reușit să ducă la bun sfârșit misiunea de distrugere a Rusiei, deoarece Congresul republican nu a reușit să asigure finanțarea, iar serviciul de informații ucrainean era incontrolabil.

    Entous și Schwirtz prezintă o relatare emoționantă a spionilor CIA și britanici care au încercat să avertizeze oficialii ucraineni că Rusia urma să invadeze. La naiba, britanicii chiar au plâns. Dar, în ciuda recalcitranței ucrainene, CIA nu a vrut să abandoneze Ucraina:

    Președintele Zelensky și unii dintre consilierii săi de top nu păreau convinși, chiar și după ce domnul Burns, directorul C.I.A., s-a grăbit să ajungă la Kiev în ianuarie 2022 pentru a-i informa.

    Pe măsură ce invazia rusă se apropia, ofițerii C.I.A. și MI6 au făcut ultimele vizite la Kiev cu colegii lor ucraineni. Unul dintre ofițerii MI6 a lăcrimat în fața ucrainenilor, de teamă că rușii îi vor ucide.

    La îndemnul domnului Burns, un mic grup de ofițeri C.I.A. a fost exceptat de la evacuarea mai amplă a SUA și a fost mutat într-un complex hotelier din vestul Ucrainei. Ei nu au vrut să-și abandoneze partenerii.

    Suntem apoi tratați cu o litanie a tuturor secretelor incredibile pe care CIA le-a transmis Ucrainei cu privire la planurile Rusiei de a asasina guvernul și liderii militari de la Kiev. Dar ni se spune, de asemenea, că echipele de informații ucrainene antrenate de CIA sunt un fel de Elefant Rogue.

    La acea vreme, viitorul șef al agenției de informații militare din Ucraina, generalul Budanov, era o stea în ascensiune în Unitatea 2245. Era cunoscut pentru operațiuni îndrăznețe în spatele liniilor inamice și avea legături profunde cu CIA. Agenția îl instruise și, de asemenea, a luat măsura extraordinară de a-l trimite pentru reabilitare la Centrul medical militar național Walter Reed din Maryland, după ce a fost împușcat în brațul drept în timpul luptelor din Donbas.

    Deghizat în uniforme rusești, pe atunci lt. col. Budanov a condus comandouri care au traversat o prăpastie îngustă în bărci rapide gonflabile, debarcând noaptea în Crimeea.

    Dar o unitate de comando de elită rusă îi aștepta. Ucrainenii au ripostat, ucigând mai mulți luptători ruși, inclusiv pe fiul unui general, înainte de a se retrage spre țărm, de a se scufunda în mare și de a înota ore în șir spre teritoriul controlat de Ucraina.

    A fost un dezastru. Într-un discurs public, președintele Putin i-a acuzat pe ucraineni că au pus la cale un atac terorist și a promis că va răzbuna moartea luptătorilor ruși.

    „Nu există nicio îndoială că nu vom lăsa să treacă aceste lucruri”, a spus el.

    La Washington, Casa Albă a lui Obama a fost furioasă. Joseph R. Biden Jr, pe atunci vicepreședinte și un campion al asistenței pentru Ucraina, l-a sunat pe președintele ucrainean pentru a se plânge furios.

    Ați înțeles? Budanov este un spion nesăbuit și scăpat de sub control. Mesaj transmis. Entous și Schwirtz se întorc apoi la narațiunea despre cât de bine s-a descurcat CIA în protejarea Ucrainei de acei ruși răutăcioși. De exemplu, ei povestesc cum CIA l-a informat pe Zelensky că Ucraina a oprit invazia rusă la sfârșitul lunii martie 2022:

    Când asaltul rusesc asupra Kievului s-a blocat, șeful de stație al CIA s-a bucurat și le-a spus omologilor săi ucraineni că „îi loveau pe ruși în plină figură”, potrivit unui ofițer ucrainean care se afla în cameră.

    Acest lucru nu este adevărat. Este o minciună. Nu se scrie niciun cuvânt despre negocierile care erau în curs de desfășurare în Turcia între Rusia și Ucraina. Se ajunsese la un acord de principiu până când SUA și Marea Britanie au intervenit și le-au ordonat ucrainenilor să plece. Însă autorii articolului aveau nevoie și de o concluzie. De altcineva pe care să dea vina pentru dezastrul în desfășurare. Entous și Schwirtz introduc acest paragraf la sfârșitul articolului:

    Întrebarea pe care unii ofițeri de informații ucraineni o pun acum omologilor lor americani – în timp ce republicanii din Camera Deputaților se gândesc dacă să taie miliarde de dolari din ajutor – este dacă C.I.A. îi va abandona. „S-a mai întâmplat în Afganistan și acum se va întâmpla și în Ucraina”, a declarat un ofițer ucrainean de rang înalt.

    Răspunsul la întrebare este lăsat în suspensie. Entous și Schwirtz și-au făcut treaba – au lustruit rahatul C.I.A. și au pus bazele învinuirii pentru înfrângerea iminentă în mâinile Congresului republican și ale unui șef al serviciilor de informații ucrainene scăpat de sub control, Budanov. Odată ce înțelegeți asta, puteți înțelege de ce Kiril Budanov a fost înregistrat de jurnaliști săptămâna aceasta negând afirmația SUA că Putin l-a ucis pe disidentul rus Nalvani și că Rusia folosește rachete iraniene și nord-coreene. Se pare că Budanov a priceput că nu mai poate conta pe CIA pentru a-i asigura spatele.

    https://opozitia.net/2024/03/01/ny-times-mesagerul-cia-stingeti-luminile-petrecerea-s-a-terminat/

    In linie cu micronul francez Presedintele Finlandei sustine ca Ucraina poate folosi armele furnizate de Finlanda pentru a lovi ținte de pe teritoriul rusesc

    https://www.digi24.ro/stiri/externe/finlanda-da-voie-ucrainei-sa-foloseasca-armele-primite-pentru-a-lovi-tinte-din-rusia-2706225

    Președintele Macron a revenit asupra declarațiilor-bombă, dând de înțeles că și-a cântărit bine cuvintele. Lucru subliniat și de premierul Gabriel Attal: ”Când vorbim despre soldații francezi (în Ucraina – n.r.), putem vorbi și despre soldații care sunt implicați în antrenamente, în apărarea aeriană terestră sau în apărarea unui anumit număr de frontiere”.

    Cu mingea ridicată la fileu, președintele Putin a avut suficientă muniție ca să-și motiveze și mai tare populația în perspectiva unei mobilizări generale, după alegerile prezidențiale: ”Rusia nu intenționează să atace Europa, Occidentul minte. Noi înțelegem că vorbesc prostii. (…) Înțelegem că Occidentul încearcă să ne atragă într-o cursă a înarmării. Încearcă să ne epuizeze, să repete șmecheria pe care au reușit-o cu Uniunea Sovietică în anii 1980. (…) Rusofobia orbește oamenii și îi lipsește de facultățile lor raționale. (…) Dacă trupele NATO vor veni în Ucraina consecințele pentru intruși vor fi și mai tragice. Avem arme ce sunt capabile să lovească ținte pe teritoriul lor. De ce ei nu înțeleg că există pericolul unui conflict nuclear? (…) Acțiunile SUA efectiv au distrus securitatea europeană”.

    https://t.me/onciu/5786

    Apreciază

    Răspunde

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.