Floriana Jucan: Domnule procuror Matei, de ce Dragnea, da, și Tătaru, nu?

Sursa: https://www.qmagazine.ro/domnule-procuror-matei-de-ce-dragnea-da-si-tataru-nu/

Aceasta-i întrebarea…pe care o putem adresa public procurorului DNA, George Adrian Matei, cel care a obținut condamnarea lui Liviu Dragnea pentru că ar fi cerut unor funcționari publici să ponteze fals două angajate care lucrau la partid și nu la instituția de unde erau remunerate.

Și rechizitoriul și condamnarea lui Dragnea s-au bazat pe vorbe, adică nu exista niciun document prin care fostul președinte al Camerei Deputaților să fi cerut asta. Cu toate acestea, vorbele au fost o dovadă suficientă pentru autosesizarea DNA.

Tot procurorul Matei s-a autosesizat și în cazul senatorului Florian Bodog, ministru al Sănătății în Cabinetul Dăncilă, pentru că în perioada în care a îndeplinit această funcție, ar fi cunoscut și semnat ca o angajată a ministerului să încaseze bani, deși nu venea la serviciu. S-a cerut chiar ridicarea imunității lui Florian Bodog, pe care Senatul nu a încuviințat-o. Bodog a respins acuzațiile.

Sigur, numitorul comun al celor pe care îi anchetează procurorul Adrian George Matei pare să nu fie infracțiunea comună, cum ar fi normal, ci apartenența la PSD. Dacă un ministru este de la PNL, poate face orice, pentru că el se bucură de tăcerea și protecția DNA?!

Este întrebarea firească și logică pe care o poate adresa oricine, comparând cazurile celor doi pesediși cu cel a ministrului actual al Sănătății, Nelu Tătaru.

Guvernul confirmă Q Magazine

Așa cum am arătat încă din 2 iunie, o anchetă a Q Magazine (care poate fi citită aici) a relevat faptul că în luna martie, Nelu Tătaru a decis cu de la sine putere să stea acasă 13 zile (nu 14 cum obligă legea, pentru muritorii de rând), în autoizolare, pentru că fusese contact direct cu un caz de Covid-19 depistat în Ministerul Sănătății.

Gestul de responsabilitate ar fi lăudabil, dacă peste el nu s-ar fi suprapus o ilegalitate josnică, săvârșită cu evidentă bună știință (cu intenție directă, calificată prin scop, cum ar spune practicienii dreptului penal).

Q Magazine a arătat astfel, că, potrivit legii, Nelu Tătaru, la acea vreme doar secretar de stat, putea sta acasă două săptămâni prin două forme/pârghii legale: concediu medical, semnat de medicul de familie, sau ordin al ministrului sănătății, la acea vreme Victor Costache. NU există o a treia variantă.

Potrivit documentelor consultate de Q Magazine (pe care am decis să nu le facem publice, dar pe care am anunțat încă din 2 iunie că le putem pune la dispoziția organelor interesate – în special a celor de urmărire penală) și a declarațiilor făcute revistei Q Magazine de Nelu Tătaru (printr-un răspuns scris transmis de Oana Grigore de la Departamentul de Comunicare) și de Victor Costache, NU a existat un ordin al ministrului care să permită, în baza și în limitele legii, ca Nelu Tătaru să presteze muncă la domiciliu. La fel cum NU a existat nici concediu medical semnat de medicul de familie. Mai mult decât atât, deși a stat acasă 13 zile, Nelu Tătaru s-a pontat pe ștatul de plată aferent lunii martie, în mod FALS, ca fiind prezent la minister, 8.5 ore pe zi în perioada în care stătea, de fapt, acasă.

Pe același ștat mai apar alte 4 persoane care lucrau la cabinetul secretarului de stat, despre care Q Magazine nu deține informații privind prezența acestora fizică la serviciu și prestarea reală și efectivă a activăților ce le reveneau, în raport de fișa postului (posibil să fi urmat exemplul secretarului de stat?!?).

Pentru acest pontaj fals, Nelu Tătaru a încasat o sumă necuvenintă, însă nu prejudiciul adus ministerului și bugetului de stat este neapărat relevant în această speță, ci siguranța absolut sfidătoare a demnitarilor PNL că pot comite orice ilegalitate fără a li se întâmpla ceva.

Așa cum arăta procurorul Adrian George Matei (dar și alți colegi ai săi), în cazurile instrumentate împotriva unor demnitari, impactul social este cu atât mai mare cu cât autorii faptelor sunt persoane publice care trebuie să fie modele sociale și exemple de integritate, fapt agravant atunci când procurorii de caz cereau pedepse duble decât în cazul oamenilor obișnuiți.

La o zi după publicarea anchetei Q Magazine, Nelu Tătaru a fost invitatul lui Ionuț Cristache (de altfel, singurul ziarist care și-a permis să îl întrebe despre acest subiect incomod, deși Nelu Tătaru a fost invitat în nenumărate alte emisiuni tv unde moderatorii l-au protejat tandru), în emisiunea România 9, la TVR. Întrebat fiind despre pontajul său fals și sub ce formă legală a stat acasă în perioada autoizolării, Tătaru a făcut un slalom printre cuvinte, rezumând că „el fiind demnitar, decizia se ia la nivel de prim-ministru” și că „trebuie să se înțeleagă că a avut tot cadrul legal pentru a sta acasă”.

Pornind de la această declarație, chiar a doua zi, Q Magazine s-a adresat ministrului Sănătății, punându-i câteva întrebări. Iată și răspunsurile primite:

„1. Cine a semnat ștatul dvs de prezență în perioada în care v-ați autoizolat la domiciliu? Cum ați fost pontat?

Secretarii de stat SUNT CONSIDERAȚI PERSONAL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ÎNSĂ, NU SUNT salariați încadrați în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată/nedeterminată. Ei au statut de demnitari, sunt numiți prin decizie a Prim-ministrului României și exercită mandat.

În fiecare lună, în baza mandatului încredințat ei își exercită atribuțiile stabilite prin ordin al ministrului de resort cât și cele delegate în mod special de către ministru, în cazul de față ministrul sănătății.

2. Ce legislație a stat la baza plății salariului dumneavoastră pe luna martie? 

Decizia Prim-ministrului nr. 502/2019, Codul administrativ și Legea nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

3. Care este cadrul legal, despre care ați făcut vorbire în emisiunea de la TVR în baza căruia ați lucrat de acasă? Concret legea și articolul?

DECIZIA ministrului sănătății pentru zilele aferente suspendării PROGRAMULUI DE LUCRU în intervalul 16-18 martie 2020, urmare a anchetei epidemiologice efectuate la nivelul ministerului, statutul de demnitate publică reglementat potrivit dispozițiilor legale sus-citate, inclusiv Decretul Președintelui României nr. 195/2020.”

În același răspuns ni s-a precizat că „în data de 14 martie 2020, din DISPOZIȚIA ministrului sănătății, anunțată și printr-un comunicat de presă postat pe site-ul Minsterului Sănătății, la Rubrica Comunicate de presă, conform căreia personalul ministerului este informat că în urma anchetei epidemiologice efectuate, urmare a infecției cu noul coronavirus a unui angajat al ministerului, PROGRAMUL DE LUCRU DE LUNI, MARȚI ȘI MIERCURI (16-18 martie) VA FI SUSPENDAT, ANGAJAȚII LUCRÂND DE ACASĂ.”

Este important de precizat că legal, un ministru nu dă nici dispoziții și nici decizii (răspunsul oferit de Ministerul Sănătății nefiind nici măcar consecvent în a menționa același fel de acte), singurele forme legale prevăzute ca acte emise de acesta fiind Ordinele sau Instrucțiunile. Atât!

Este cel puțin hilar să fie invocat un comunicat de presă ca fiind justificarea legală pentru munca la domiciliu a unei persoane (fie demnitar, fie funcționar public, fie personal contractual, etc.). Pentru că este evident că la Contabilitate și ulterior la bugetul statului, când încasăm salariile lunare, nu anexăm comunicate de presă drept înscrisuri justificative!

Mai mult decât atât, din verificările Q Magazine, alți angajați ai ministerului Sănătății, care au stat acasă, au avut concediu medical semnat de medicul de familie.

Pentru că Nelu Tătaru ne-a informat prin intermediul postului de televiziune public că „decizia s-a luat la nivel de prim-ministru”, ne-am adresat și acestuia din urmă cu câteva întrebări. Le redăm mai jos, împreună cu răspunsurile primite:

1. „Care este cadrul legal pe care l-ați avut la bază atunci când ați luat decizia ca dl Tătaru să lucreze de acasă? Concret, Legea și articolul.

• Ați mai decis și în cazul altor demnitari să lucreze de acasă? Dacă da, care sunt aceștia, nominal, pentru ce perioadă, ce atribuții le-ați delegat atunci și în baza cărei forme juridice s-a implementat decizia dvs?

Activitatea miniștrilor și a tuturor persoanelor numite în funcții de demnitate publică trebuie să răspundă unor obiective clar stabilite, nu se rezumă la un program de lucru uzual și implică coordonarea echipelor și urmărirea atentă a sarcinilor. Mai ales în perioada crizei sanitare, toți membrii Guvernului și-au dedicat activitatea și priceperea pentru evaluarea cât mai corectă a situației și găsirea unor măsuri cât mai bune, care să prevină răspândirea COVID-19 și să protejeze cetățenii români atât de acest virus, cât și de efectele pandemiei.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, s-a implicat cu responsabilitate și dedicare, a ținut permanent legătura cu cadrele medicale, dar și cu asociațiile profesionale din domeniu, a vizitat unitățile sanitare cele mai afectate pentru a cunoaște în detaliu situația din teren și efectele COVID-19. Indiferent de locul în care și-a desfășurat activitatea, ministrul Nelu Tătaru a avut o contribuție foarte importantă la ținerea sub control a răspândirii virusului, tratarea în condiții cât mai bune a persoanelor infectate, asigurarea de materiale și echipamente sanitare, luarea măsurilor de protecție a sănătății cetățenilor.”.

Așadar, NU este invocată nicio bază legală (și aceasta pentru că ea NU a existat în cazul analizat), ci sunt expuse doar teorii și generalități vizând numirea în funcția de demnitate publică a lui Nelu Tătaru, indicarea și definirea personalului din administrația publică, respectiv chestiuni generale care țin de organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății.

Problema este însă că banii statului NU sunt cheltuiți pe teorii și generalități, iar legea NU este și NU poate deveni facultativă, în funcție de argumente generale pe care fiecare dintre noi le poate invoca.

Legea este obligatorie atât pentru cel care ocupă (vremelnic) o funcție de demnitate publică (mai ales pentru această categorie de persoane, care trebuie să reprezinte repere morale și profesionale!), cât și pentru simplul cetățean!

Neoferind răspunsuri concrete (oare pentru că adevărul ar fi însemnat tocmai confirmarea expresă a caracterului penal al actelor și faptelor materiale ale domnului Tătaru?!?) la întrebările concrete formulate de Q Magazine, atât Ministerul Sănătății, cât și Secretariatul General al Guvernului, CONFIRMĂ însă, în mod indirect, următoarele:

că deși a semnat condica de prezență aferentă lunii martie 2020, atestând că s-a prezentat efectiv zilnic la serviciu și a lucrat în acest interval în minister, Nelu Tătaru (la acel moment secretar de stat la Ministerul Sănătății) NU a fost prezent în minister

că NU a existat vreun act legal (ordin de ministru sau instrucțiune) prin care să se decidă ca Tătaru să desfășoare de acasă atribuțiile care îi reveneau în calitate de secretar de stat. Ministerul Sănătății arată oricum, în răspunsul oferit la întrebările Q Magazine, că dispoziția (sau decizia – NU sunt nici măcar consecvenți în a indica natura pretinsului document!) ministrului Costache din 14 martie 2020, de suspendare a programului de lucru în minister, a vizat DOAR 3 zile, iar NU 13, cât a stat Nelu Tătaru acasă

că prim-ministrul Orban NU a luat decizia ca Nelu Tătaru să lucreze de acasă (NU există nici un text de lege care să permită o astfel de măsură, iar SGG NU a indicat, oricum, existența vreunui document care să fi fost emis/semnat de prim-ministru în acest sens). Astfel că afirmația publică a domnului Tătaru potrivit căreia „decizia s-a luat la nivel de prim-ministru” capătă dimensiunile unei MINCIUNI grosolane, spuse tocmai pentru a induce în eroare cetățenii și organele de urmărire penală și pentru a acoperi urmele infracțiunii!

că ștatul de plată care atestă că Nelu Tătaru s-a prezentat la serviciu și că a lucrat este întocmit în FALS (apreciem că este necesar de clarificat dacă falsul a fost făcut la recomandarea sau la instigarea domnului Tătaru, poate chiar prin constrângeri sau alte forme de presiune din partea acestuia, care s-a folosit astfel, într-un mod profund josnic, de poziția de demnitate publică?!?)

că Nelu Tătaru a semnat și atestat pretinsa veridicitate a informațiilor din condica de prezență, deși ȘTIA foarte clar că NU a fost prezent și că NU a lucrat în minister în perioada menționată

că suntem în prezența unei infracțiuni de abuz în serviciu, foarte gravă tocmai în raport de calitatea de înalt demnitar pe care domnul Tătaru o avea la momentul săvârșirii faptei și de curajul de a o fi săvârșit tocmai în perioada în care pe teritoriul României era instituită starea de urgență

că prin încălcarea conștientă și grosolană a legii, domnul Tătaru a obținut foloase materiale ilicite și necuvenite (a încasat tot salariul de demnitar aferent lunii materie 2020, deși jumătate de lună NU s-a prezentat și NU a lucrat în/pentru minister).

Convinși fiind că NIMENI nu este mai presus de lege și că procurorii NU au preferințe/simpatii politice (atunci când decid pornirea unei investigații sau când instrumentează un dosar penal), așteptăm reacția fermă a domnului procuror George Adrian Matei (sau a oricărui procuror care își ia în serios rolul de apărător al intereselor generale ale societății și al ordinii și statului de drept) în legătură cu dezvăluirile penale exclusive ale Q Magazine!

Articol scris de Floriana Jucan