SACCSIV – blog ortodox

Ucraina: Un deputat a cerut Mitropolitului Epiphany Dumenko canonizarea lui George Floyd

Posted in canonizare, Ucraina by saccsiv on iunie 8, 2020

Adevarul: Un deputat ucrainean cere Guvernului de la Kiev să ofere 10 milioane de dolari familiei lui George Floyd şi să numească o stradă în cinstea americanului

Deputatul ucrainean Ilya Kiva s-a adresat Guvernului de la Kiev cu solicitarea de a oferi familiei lui George Floyd 10 milioane de dolari. De asemenea, parlamentarul a cerut să fie redenumită strada Stepan Bandera, din capitala Ucrainei, în George Floyd, numele afroamericanului ucis de un poliţist în timpul reţinerii.
În opinia deputatului, George Floyd a început „revoluţia demnităţii” în SUA. Parlamentarul mai spune că George Floyd era un luptător pentru libertate şi pentru drepturile afroamericanilor, scrie presa rusă, citată de Adevărul.

Ce nu scrie ziarul Adevarul este ca deputatul a cerut Mitropolitului Epiphany Dumenko, seful schismaticei Biserici Ortodoxe Ucrainiene, si canonizarea lui George Floyd:

https://orthochristian.com/131711.html

Acelasi Kiva compara miscarile de protest din lume (ca urmare a mortii lui Floyd) cu revolutia Maidan din Ucraina din 2013 – 2014. Iar aici s-ar putea sa aiba dreptate…

Cititi va rog si:

Papusarii revolutiei din Ucraina

Evreul GEORGE SOROS recunoasteca e PAPUSARUL evenimentelor din UCRAINA

Interzis la tv: “UKRAINE ON FIRE” de OLIVER STONE. Video si descrierea documentarului

 

Video: Black Lives Matter la Roma

Posted in Italia, proteste, ROMA, VIDEO by saccsiv on iunie 8, 2020

Nelegalitatea și neconstituționalitatea Decretului nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență și a Hotărârii nr. 4/16.04.2020 a Parlamentului României

Posted in Romania, stare de urgenta, virus by Vali on iunie 8, 2020

Sursa: https://www.juridice.ro/685634/nelegalitatea-si-neconstitutionalitatea-decretului-nr-240-2020-privind-prelungirea-starii-de-urgenta-si-a-hotararii-nr-4-16-04-2020-a-parlamentului-romaniei.html

Foto: Arhiva Ziare.com

De la debutul declaratei pandemii de COVID-19, România a luat măsuri de excepție care au presupus restrângerea masivă a drepturilor şi libertăților cetățenești. Din instrumentarul stărilor de excepție prevăzute de legislația națională s-a optat mai întâi pentru starea de urgență (Decretul nr. 195/2020, apoi Decretul nr. 240/2020 ale Președintelui României) şi ulterior pentru starea de alertă.

În continuare vom examina prelungirea stării de urgenţă în raport cu prevederile actelor normative cu forţă juridică superioară, urmând a concluziona că aceasta s-a instituit şi s-a încuviinţat în mod nelegal şi neconstituţional de către Preşedintele României respectiv de către Parlament.

Potrivit art. 93 alin. 1 din Constituţia României, Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Legea la care face referire textul constituțional este OUG nr. 21/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

Articolul 5 din OUG nr. 21/1999 prevede că starea de urgenţă se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

Articolul 15 din aceeaşi ordonanţă prevede că în funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia. Prelungirile se dispun în condiţiile prevederilor art. 5. Această ultimă prevedere a fost adăugată prin Legea nr. 453/2004.

Prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în M.Of., Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020, în vigoare din data de 15 aprilie 2020, începând cu data de 15 aprilie 2020, s-a prelungit cu 30 de zile pe întreg teritoriul României starea de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020.

Prin Hotărârea Camerei Deputaților și a Senatului, adoptată în ședința comună din 16 aprilie 2020, nr. 4/2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind prelungirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în M.Of., Partea I, nr. 320 din 16 aprilie 2020, s-a încuviinţat prelungirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile, începând de la data de 15 aprilie 2020.

Luând situaţia ca atare s-a instalat în mod tacit opinia eronată potrivit căreia starea de urgenţă ar putea fi prelungită peste termenul maxim imperativ prevăzut de art. 5 din OUG nr. 21/1999.

După ce autoritățile politice au lansat această unică interpretare, în buna tradiţie a adeziunii la interpretarea oficială, s-a exprimat şi opinia personală a unui profesionist, evident convergentă cu cea oficială. Autorul, comentând teza finală a art. 15 din OUG nr. 21/1999 remarcă următoarele: Pe de o parte, stabilește o durată limitată în timp a stării de urgență instituită prin decret al Președintelui și încuviințată de Parlament (30 de zile). Pe de altă parte, stabilește posibilitatea prelungirii stării de urgență pentru perioade succesive de câte 30 de zile, dar fără să prevadă o perioadă maximă finală. Ca atare, durata stării de urgență este și nu este limitată în timp. În realitate, efectul practic al acestor dispoziții legale din art. 15 al OUG nr. 1/1999 este acela că Președintele României nu poate dispune pe termen nelimitat starea de urgență fără ca Parlamentul să încuviințeze prelungiri succesive din 30 în 30 de zile. Din această perspectivă, dispozițiile din art. 15 al OUG nr. 1/1999 așa cum au fost modificate de Legea nr. 453/2004 sunt conforme cu Legea fundamentală și asigură un control parlamentar regulat asupra deciziei Președintelui de a menține prin prelungire starea de urgență care, așa cum am văzut deja, implică serioase restricții ale exercițiului unor drepturi și libertăți.” (https://www.g4media.ro/cat-dureaza-starea-de-urgenta.html, Bogdan Dima este lect. univ. dr. și predă Drept administrativ și Instituții Politice).

Cu alte cuvinte, se susţine în mod absurd că Preşedintele României nu ar putea să dispună pe termen nelimitat prelungirea stării de urgenţă, deoarece prelungirea este supusă încuviinţării Parlamentului. Opinia citată face confuzie între termen şi condiţie ca modalităţi distincte ale actului juridic. Păstrând logica autorului ar fi legală prelungirea nelimitată a stării de urgenţă în condiţiile în care orice nouă prelungire este dispusă pe o durată de maximum 30 de zile şi este supusă încuviinţării Parlamentului. Or, în mod evident, în această interpretare, termenul general al stării de urgenţă (compus din cel iniţial plus prelungirile ulterioare ale acestuia) are vocaţia de a fi nelimitat.

În realitate voinţa legiuitorului a fost aceea de a limita durata stării de urgenţă la termenul maxim de 30 de zile, astfel cum prevede fără echivoc art. 5 din OUG nr. 21/1999 în conformitate cu care starea de urgenţă se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile. Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române locuțiunea adverbială cel mult este sinonimă cu adverbul maximum care la rândul său este definit, între altele, astfel: „cea mai mare valoare (peste care nu se poate trece sau nu este necesar să se treacă)”. (https://dexonline.ro/definitie/maximum)

Nu doar interpretarea gramaticală a textului conduce la această concluzie ci şi interpretarea sa sistematică.

Examinând textul prin prisma art. 53 din Constituția României (Alin. 1: Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Alin. 2: Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.), care reglementează strict posibilităţile de restrângere a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti se observă că teza finală a acestuia prevede că restrângerea poate fi dispusă cu condiţia de a nu aduce atingere existenţei dreptului sau libertăţii restrânse. Or, în condiţiile în care starea de urgenţă poate fi prelungită nelimitat, prin suspendarea sine die a exercitării drepturilor sau libertăţilor restrânse s-ar aduce în mod evident atingere însăşi existenţei acestora.

Ideea de limitare temporală a duratei stării de urgenţă este evocată şi de imperativul constituţional ca măsura restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o. Proporţionalitatea se referă atât la natura situaţiei excepţionale cât şi la durata acesteia, care este esenţialmente limitată, altminteri părăsind sfera excepţiilor pentru a se transforma în regulă. Tocmai o astfel de transformare a fost prevenită prin instituirea termenului maxim de 30 de zile al duratei stării de urgenţă.

Textul art. 53 din Constituția României face referire la restrângerea prin lege a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, însă, această condiţie se impune a fi respectată cu atât mai mult în situaţia în care restrângerea este dispusă printr-un act administrativ normativ cu o forţă juridică inferioară legii (infralegal), aşa cum este decretul Preşedintelui. În acest sens Decizia nr. 152/2020 a Curţii Constituţionale din România a statuat următoarele: „Ca atare, având în vedere forța juridică inferioară legii, decretul Președintelui nu poate să deroge, să se substituie sau să adauge la lege, deci nu poate conține norme de reglementare primară.”

La concluzia limitării în timp a duratei stării de urgenţă, conduce şi o scurtă reflecţie asupra denumirii art. 93 din Constituţie: măsuri excepţionale. Aşa cum, dintr-o altă perspectivă, am arătat în precedent, întrucât situațiile excepţionale sunt esenţialment temporare, este de la sine înţeles că măsurile excepţionale trebuie limitate în timp, ceea ce legiuitorul a făcut prin art. 5 din OUG nr. 21/1999.

O paralelă relevantă o constituie regimul măsurilor preventive din domeniul penal. Arestarea preventivă, ca măsură restrictivă de libertate, controlul judiciar şi arestul la domiciliu, ca măsuri restrictive de drepturi, au prevăzute, pe lângă termene de dispunere, verificare şi prelungire, termene maxime (art. 215 ind. 1 Cpp, art. 222 Cpp, art. 239 Cpp) a căror depășire conduce la încetarea de drept a măsurii (art. 241 Cpp). Încetarea de drept a măsurii preventive la împlinirea duratei maxime prevăzute de lege se produce tocmai pentru că acestea reprezintă restrângeri excepţionale ale drepturilor omului, care sunt incompatibile cu amânări sine die. În procesul penal măsurile preventive se dispun în mod individual şi individualizat asupra uneia sau mai multor persoane. Decretul nr. 240/2020 s-a aplicat întregii populaţii a României, pe tot teritoriul acesteia. În mod direct ori indirect – prin ordonanţele militare subsecvente – decretul a impus restrângeri de drepturi şi libertăţi ce depăşesc restrângerile care fac obiectul tuturor celor trei măsuri preventive la un loc (măsurile de izolare şi carantinare – corespondente în esenţă arestării preventive, apoi restrângerea următoarelor drepturi:libera circulație; dreptul la viață intimă, familială și privată; inviolabilitatea domiciliului; dreptul la învățătură; libertatea întrunirilor; dreptul de proprietate privată, dreptul la grevă, libertatea economică; libertatea exercitării credinţei).

Altfel spus, Decretul nr. 240/2020 a depăşit, atât cantitativ cât şi calitativ, restrângerile de drepturi şi libertăţi ce constituie specificul celor mai restrictive măsuri care se pot dispune într-un stat de drept, măsurile preventive penale. Tocmai pentru a evita restrângerea perpetuă a drepturilor şi libertăților cetățenești, prevederile art. 5 din OUG nr. 21/1999 au limitat la maximum 30 de zile durata stării de urgenţă.

Dispoziţiile art. 15 din OUG nr. 21/1999 cu privire la prelungirea stării de urgenţă, atât în forma iniţială a textului (În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia), cât şi în cea ulterioară completării acestuia prin Legea nr. 453/2004 (În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia. Prelungirile se dispun în condiţiile prevederilor art. 5) se referă la prelungirea/prelungirile care se pot dispune în interiorul termenului maxim de 30 de zile. Evident, textul reglementează ipoteza dispunerii stării de urgenţă pe o durată mai mică de 30 de zile care poate fi prelungită până la 30 de zile.

Am arătat în precedent că din punct de vedere gramatical şi semantic expresia cel mult 30 de zile utilizată de către legiuitor în art. 5 nu permite depăşirea acestei durate a stării de urgenţă. Chiar lăsând la o parte argumentele sistematice din precedent, modul neechivoc şi limitativ de formulare a textului art. 5 exclude o eventuală aplicare a principiului specialia generalibus derogant, în raport cu prevederile art. 15, întrucât sensul textului este exact şi deplin, nefiind necesară recurgerea la operaţiunea interpretării. Ambele texte se referă la termenul aceleiași instituţii, raportul dintre acestea fiind de la întreg (art. 5) la parte (art. 15).

Prin trimiterea la disp. art. 5, dispoziţiile art. 15 teza finală, introduse prin Legea nr. 453/2004 (Prelungirile se dispun în condiţiile prevederilor art. 5) nu derogă de la teza exprimată de art. 5, ci o întăresc. De asemenea, din punctul de vedere al logicii juridice, simpla enunţare a celor două propoziţii ale tezei contrare este absurdă: starea de urgenţă se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile, însă poate fi prelungită nelimitat cu încuviinţarea Parlamentului pe perioade de cel mult 30 de zile fiecare.

Totuşi, în cazul în care această teză ar fi considerată acceptabilă din punct de vedere logic, există posibilitatea recurgerii la cercetarea premiselor amendării, prin Legea nr. 453/2004, a textului iniţial al art. 15, ce a constat în adăugarea tezei finale.

Conform raportului suplimentar asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor din data de 27.10.2003, PL 7/1999, Nr.7/12/XVIII/1999, Nr. 32/710/2003, motivul pentru care s-aprocedat la modificarea prevederilor art. 15 din OUG nr. 1/1999 este acela că „prelungirea duratei stării excepţionale nu trebuie să fie nelimitată şi operează în termenul de 60 (referitor la starea de asediu – n.n.), respectiv 30 de zile (referitor la starea de urgenţă – n.n.)”. (http://www.cdep.ro/comisii/aparare/pdf/2003/rs007_99.pdf, pct. 13 coloana 3)

Aşa fiind, voinţa legiuitorului a fost clară: aceea ca prelungirea duratei stării de urgenţă să fie limitată la termenul maxim de 30 de zile. Simpla lecturare a motivului completării art. 15, adăugată la argumentele din precedent, face de prisos de orice comentariu suplimentar.

În concluzie, atât Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență cât şi Hotărârea nr. 4/16 aprilie 2020 a Camerei Deputaților și a Senatului, au fost nelegale. Nelegalitatea acestora rezidă în încălcarea dispozițiilor imperative ale OUG nr. 1/1999 aprobată prin Legea nr. 453/2004 care reglemetează termenul maxim de 30 de zile pe care se poate institui starea de urgenţă, termen care a fost dublat. În consecinţă, ordonanţele militare emise de puterea executivă pentru punerea în aplicare a Decretului nr. 240/2020 au fost, la rândul lor, nelegale.

Actul normativ încălcat are rang de lege organică. Încălcarea s-a realizat de către două dintre cele trei puteri ale statului: puterea legislativă şi cea executivă, pornind de la excesul Şefului Statului Român. Abuzul Preşedintelui se impunea a fi cenzurat de către Parlament, ca organ reprezentativ suprem al poporului şi garant al drepturilor și al libertăților cetățenilor. Acest lucru nu s-a petrecut. Parlamentul a votat în cvasiunanimitate (404 voturi pentru, 29 voturi împotrivă și 5 abțineri) prelungirea stării de urgenţă peste termenul maxim legal.

Astfel cum am arătat în precedent dispoziţiile art. 93 alin. 1 din Constituţia României instituie în sarcina Preşedintelui obligaţia ca starea de asediu să fie dispusă potrivit legii. Această obligaţie a fost încălcată prin Decretul nr. 240/2020, ceea ce califică decretul ca fiind nu doar nelegal, ci şi neconstituţional.

Același text constitutional atribuie Parlamentului sarcina încuviinţării stării de urgenţă. Având în vedere calitatea sa de garant al drepturilor și libertăților cetățeneşti, încuviinţarea nu constituie o operaţiune formală, de suprafaţă, ci implică exercitarea unui control al eventualelor excese, abuzuri ori neconformităţi ale decretului supus încuviinţării. Hotărârea nr. 4/16 aprilie 2020 a Camerei Deputaților și a Senatului nu a satisfăcut aceste aşteptări, ceea ce o califică atât ca nelegală cât şi ca neconstituţională.

În acest context, revine puterii judecătoreşti şi Curţii Constituţionale rolul de a repune viaţa bulversată a societăţii româneşti în matca unei democraţii constituţionale.

Judecător Lucian Buta,
Judecătoria Cluj-Napoca

 

Primarul din Chicago, despre grupurile de barbati care patruleaza inarmati prin oras: Nu acceptam acest gen de paza

Posted in CHICAGO, proteste by Vali on iunie 8, 2020

Sursa: https://ziare.com/international/america/primarul-din-chicago-despre-grupurile-de-barbati-care-patruleaza-inarmati-prin-oras-nu-acceptam-acest-gen-de-paza-1614199

Primarita din Chicago care l-a injurat pe Donald Trump, Lori Lightfoot, a luat atitudine fata de un grup de barbati, in majoritate albi, care au patrulat inamati cu bate pe strazile unui cartier din Bridgeport, Illinois, in contextul protestelor din vecinatate fata de moartea afro-americanului George Floyd, relateaza MSN.

Grupuri de barbati s-au adunat pentru a sta de paza pe strazile din cartierul Bridgeport dupa proteste din vecinatate fata de moartea lui George Floyd. Unii dintre ei erau inarmati cu bate. Un barbat avea un tricou inscriptionat cu mesajul: „Toate vietile conteaza”, conform MSN, citat de Adevarul.

Intrebata despre situatia din cartierul cosmopolit Bridgeport, resedinta unei familii de americani originari din Irlanda, care a dat doi primari pentru orasul Chicago, Lori Lightfoot a spus: „Este absolut nepotrivit ca oamenii sa patruleze pe strazi inarmati, cu bate sau orice altceva. Am vazut la ce tragedii se ajunge in alte parti ale tarii si nu vom permite acest gen de paza si aici in Chicago. Daca sunt probleme, apelati 911. Sunt absolut in favoarea vigilentei vecinilor fata de ce se petrece pe strazi si in perimetrul lor, insa inarmarea conduce la haos, astfel ca nu vom accepta astfel de patrulari in orasul Chicago in niciun fel de conditii”.

Situatia din Bridgeport a starnit teama si furie in randurile rezidentilor si activistilor care s-au aratat ingrijorati de izbucnirea unor incidente rasiale si violente.

 

„O epidemie nu numai de Covid, ci de frică”. Furia unui renumit filozof francez

Posted in virus by Vali on iunie 8, 2020

DR. PROF. NEUROCHIRURG ȘTEFAN MINDEA: „CUM A LUCRAT PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU ÎN VIAȚA MEA”

Posted in Iustin Parvu, ORTODOXIE by Vali on iunie 8, 2020

Avocati: INTERNAREA FORTATA pe motiv de coronavirus și REFUZUL EXTERNARII nesocotesc drepturile omului, încalcă atât Constituția României, cât și convenții internaționale

Posted in virus by saccsiv on iunie 8, 2020

JURIDICE: Internarea forțată și refuzul externării dăunează grav sănătății și democrației

Potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020[1]:

Toți pacienții pozitivi SARS-CoV-2 vor fi duși la spitalele de faza I sau II, unde vor fi evaluați prin teste biologice inflamatorii, hematologic, radiologic pulmonar/CT. În funcție de rezultat, se vor departaja în următoarele categorii de severitate care vor orienta internarea lor ulterioară în spitale de faza I, II, suport sau în unități de izolare și tratament”.

În virtutea Ordinului, toți pacienții pozitivi, chiar și cei asimptomatici ori cei care dezvoltă forme ușoare de COVID 19, ar fi internați, chiar dacă spitalizarea nu este necesară pentru sănătatea lor.

La data de 29 mai 2020, Ordinul a fost completat cu următoarea prevedere: „După încetarea stării de urgență, în funcție de evoluția epidemiologică locală, se pot relua internările și intervențiile chirurgicale programate, precum și activitatea din ambulatorii, nefiind necesară respectarea procentelor menționate la subpct. 1”. Subpunctul de referință stabilește că: „Se reduc cu până la 80% internările programate, precum intervențiile chirurgicale programate pentru pacienții cronici în unitățile sanitare cu paturi din centrele universitare, și până la 50% față de luna februarie activitatea din ambulatorii”.

La două săptămâni după încetarea stării de urgență, Ordinul amintit a permis spitalelor să își reia activitatea de tratare a pacienților netestați pozitiv fără a respecta limitările de internare exprimate procentual.

Potrivit aceluiași ordin: „Orice pacient din spitalele de faza I, II, suport sau unități de izolare și tratament se va externa în condițiile în care există două determinări consecutive ale ARN SARS-CoV-2 nedetectabile, la interval de minimum 24 de ore. Nu este necesară izolarea la domiciliu pentru încă 14 zile a pacienților externați cu două determinări consecutive ale ARN SARS-CoV-2 nedetectabile. Exsudatul nasofaringian care reprezintă criteriu de externare (2 teste negative) se efectuează la cazurile a căror stare clinică sugerează vindecarea sau chiar au devenit asimptomatice”.

(more…)

Video: Proteste si in Belgia

Posted in proteste by saccsiv on iunie 8, 2020
Tagged with: ,

Video – Protest Black Lives Matter la București: “Condamnam suprematia alba, capitalismul”, etc.

Posted in BUCURESTI, capitalism, proteste, Romania, VIDEO by saccsiv on iunie 8, 2020

Foto: Protest „George Floyd” in … Kosovo

Posted in KOSOVO, proteste by saccsiv on iunie 8, 2020
Tagged with: , ,
%d blogeri au apreciat: