Viața Sfântului Patriarh Mucenic Tihon, al Moscovei și al întregii Rusii. A anatemizat bolșevismul și a condamnat separarea Ucrainei și a Kievului. Sovieticii au încercat să-l determine să-și retragă acuzațiile și să încuviințeze regimul. A fost otrăvit în cele din urmă

Foto: http://s0.drugiegoroda.ru/6/602/60240-_-828×1024.jpg

Anii copilăriei

Sfinția Sa Patriarhul Tihon, în lume cu numele Vasile Ivanovici Vellavin, s-a născut la 19 ianuarie 1865 în Toropeț, provincia Pskov, fiul unui preot, Pr. Ioan de la biserica Spaso-Preobrajenski. Mama lui se numea Ana. Odată tatăl său a visat că vorbea cu mama sa moartă. Ea l-a avertizat despre moartea sa iminentă și apoi a zis că unul dintre fiii lui va muri de tânăr și va fi readus la Toropeț, iar Vasile va deveni foarte mare. Chiar după ce a fost făcut Episcop de Alaska, Vasile a însoțit trupul celui mai tânăr frate al său în Toropeț, astfel plinindu-se acestă profeție.

În 1872, Vasile a intrat la școala duhovnicească din Toropeț, iar în 1878 – la seminarul teologic din Pskov. Era un băiat foarte vesel, cu simțul umorului și bun, destul de înalt și cu părul blond. El era, de asemenea, foarte inteligent și își făcea obicei în a-și ajuta colegii de școală la studii. În 1884, la frageda vârstă de 19 ani, a intrat la Academia Teologică din Sankt Petersburg. El era foarte popular printre colegii săi, care l-au poreclit profetic „Patriarhul” și, odată l-au lăudat în glumă, strigând: „La mulți ani, Sfinția voastră”. La 11 iunie 1888 Vasile a absolvit Academia ca fiind unul dintre cei mai buni studenți; disertația sa a fost pe următoarea temă, „Quesnel și relația lui cu jansenismul”. Apoi s-a întors la seminarul Pskov ca profesor de teologie dogmatică și morală, trăind foarte simplu într-o mică anexă a unei case simple de lemn de lângă biserica Sf. Nicolae. Pe 14 decembrie 1891 a fost tuns în schima mică de către Episcopul Ermoghen (Dobronravin) de Pskov. La 15 decembrie a fost hirotonit întru diaconie, iar la 22 decembrie – întru preoție.

Pe 17 martie 1892, Tihon a fost numit inspector al seminarului teologic Kholm. La 24 iunie 1892 a fost transferat pentru o scurtă perioadă la Academia Teologică din Kazan, dar în curând, pe 15 iulie, s-a întors la seminarul Kholm ca rector în rang de arhimandrit. Aici, pe lângă îndatoririle sale din seminar, a devenit președinte al Consiliului Educațional Eparhial, președinte al Obștii Ortodoxe a Maicii Domnului din Kholm, duhovnic al mănăstirilor din eparhia Kholm-Varșovia și inspector al publicațiilor.

Caracterul simplu, neafectat al Păr. Tihon l-a făcut îndrăgit de populația locală și mulți uniați s-au întors la credința ortodoxă prin rafinamentul său blând. Aceasta a ajuns la urechile Sfântului Sinod, iar la 19 octombrie 1897 (sau 1898) a fost hirotonit episcop de Lublin, un vicariat al eparhiei Kholm-Varșovia, în Catedrala Sfintei Treimi a Lavrei Alexander Nevski din Sankt Petersburg de către Mitropolitul Paladie (Raiev) din Sankt Petersburg, Arhiepiscopul Arsenie (Brianțev) din Kazan, Arhiepiscopul Antonie (Vadkovski) al Finlandei, Episcopul Ioan (Kratirov) din Narva și Episcopul Gurie (Burtasovski) din Samara.