SACCSIV – blog ortodox

Nu mai folositi cuvantul „zău”

Posted in Uncategorized by saccsiv on Iunie 10, 2015

Folosit extrem de des deoarece uitam ce inseamna sau nici nu stim, cuvantul „zău” inseamna de fapt „Jur pe Dumnezeu!” – evidenta luare in desert a numelui Sau.

   Iata ce putem citi la Valeriu Gafencu: INDREPTAR LA SPOVEDANIE:

Porunca a treia: „Să nu iei Numele Domnului Dumnezeului tău în deşert, că nu va ierta Domnul pe cel ce va lua numele Lui în deşert”.

  1. Ai înjurat vreodată de Dumnezeu Tatăl sau de Mântuitorul Iisus Hristos? 2. Ai înjurat de Îngeri, Arhangheli? 3. Ai înjurat de Sfânta Fecioară? 4. Ai înjurat de Sfinţi, Biserică, Paşti, candelă, icoane, Cruce şi altele? 5. Ai adus numele Domnului drept mărturie mincinoasă? 6. Ai luat altfel de mărturii: ochii tăi, viaţa ta, mântuirea sufletului tău? Căci Mântuitorul a zis ca vorba ta să fie da şi nu, căci ce e mai mult vine de la Diavol. 7. Ai drăcuit? Ai trimis pe alţii la dracu’ sau pe tine?8. Ai obiceiul să blestemi pe cei ce-ţi fac rău? Mântuitorul ne-a învăţat să ne rugăm pentru ei. 9. Jurământ fals ai depus? 10. Dar jurământ adevărat? 11. Nu întrebuinţezi ca jurământ formula „zău”, care este prescurtarea lui „pe Dumnezeul meu”?

   Comentariu saccsiv:

   Chiar si la http://dexonline.ro/definitie/zau citim:

zăŭ, interj. de jurat (lat. dĕus, zeŭ, Dumnezeŭ). Zăŭ nu știŭ, mă jur pe Dumnezeŭ că nu știŭ. Zăŭ nu, zăŭ da, jur că nu, jur că da. – În nord zăŭ că…

Iata si ce putem citi la Arhimandrit Cleopa Ilie: Predică despre păcatele împotriva celor zece porunci:

Împotriva poruncii întâi greşesc:
− toţi cei fără Dumnezeu;
− toţi cei cu mulţi dumnezei;
− toţi cei ce se leapădă de pronia lui Dumnezeu şi cred în noroc, superstiţii, ursitori, fermecători, vrăjitori, descântători, eretici;
− toţi cei ce se nădăjduiesc spre sine şi spre alţi oameni;
− toţi cei ce se deznădăjduiesc de mila lui Dumnezeu;
− toţi cei ce se hotărăsc de a păcătui până la moarte şi a nu se pocăi;
− toţi cei ce urăsc pe Dumnezeu şi se leapădă de El;
− toţi cei ce ispitesc pe Dumnezeu şi cer de la El minuni fără de nevoie;
− toţi cei ce fură lucruri sfinte şi bisericeşti;
− toţi cei ce cumpără cu bani darul lui Dumnezeu;
− toţi cei ce se lenevesc şi nu nevoiesc a învăţa tainele credinţei celei dreptmăritoare;
− toţi cei ce citesc cărţile ereticeşti şi care se împărtăşesc cu nevrednicie cu Sfintele şi Prea Curatele Taine ale lui Hristos.

La porunca a II-a greşesc:
− toţi cei ce fără mijlocire se închină zidirii în locul Ziditorului;
− toţi cei ce cu mijlocire, prin împătimirea către materie, slujesc zidirii în locul Ziditorului (ca de pildă: iubitorii de argint, curvarii, lacomii cu pântecele, pe care apostolul îi numeşte închinători de idoli, zicând: „Omorâţi mădularele voastre cele de pe pământ, curvia, iubirea de argint şi lăcomia, care este slujire de idoli” [Coloseni 3, 5], şi „cărora dumnezeul lor este pântecele” [Filipeni 3, 11]);
− toţi cei ce au evlavie făţarnică;
− toţi cei ce cred în visuri şi în vedenii deşarte şi înşelătoare;
− toţi iubitorii de dezmierdări, care iubesc chipurile şi idolii patimilor cu mintea şi cu inima lor.

La porunca a III-a greşesc:
− toţi hulitorii, cei ce jură strâmb şi pun pe alţii să jure;
− toţi cei ce zic: „Zău” sau „Dumnezeu ştie”;
− toţi cei ce fac făgăduinţe bune şi le calcă;
− toţi proorocii cei mincinoşi, dascălii cei mincinoşi, ereticii;
− toţi cei ce fac glume cu cuvintele dumnezeieştii Scripturi;
− toţi cei ce hulesc şi cârtesc împotriva lui Dumnezeu la necazuri şi supărări;
− toţi cei ce nu suferă cu răbdare şi mulţumire boalele, necazurile, pagubele şi alte încercări care le vin, prin îngăduinţa lui Dumnezeu, pentru păcatele lor;
− toţi cei ce hulesc adevărul şi Sfintele Scripturi, zicând că în Scriptură se află basme şi alte neadevăruri.

La porunca a IV-a greşesc:
− toţi care nu merg regulat la Sfânta Biserică în ziua Duminicii, întru care a mutat Dumnezeu Sâmbăta cea veche, fiindcă El este Domn şi al Sâmbetei, şi nu este supus la nici o supunere omenească, şi fiindcă în ziua Duminicii a binevoit la început a crea lumina, iar la plinirea vremii a înviat din morţi;
− cei ce lucrează în Duminici şi în Sfintele Sărbători;
− toţi cei ce prăznuiesc păgâneşte, iar nu creştineşte, şi se duc în Duminici şi sărbători la cârciumi, la baluri, la jocuri, la filme nepermise, la scrâncioabe, la jocuri de noroc;
− toţi care se îmbată şi curvesc în zilele de Sâmbătă, de Duminică şi în Sfintele posturi;
− toţi păstorii duhovniceşti care nu învaţă poporul, în zile de Duminică şi-n sărbători, din Sfânta Evanghelie şi din alte învăţături ale Sfintei Scripturi.

La porunca a V-a greşesc:
− toţi copiii care nu cinstesc şi nu ascultă pe părinţii lor;
− toţi cei ce nu ascultă de părinţii lor duhovniceşti, de arhierei, de duhovnici, de dascălii Bisericii;
− toţi supuşii care nu ascultă de stăpânii şi de conducătorii ţării lor;
− toţi părinţii trupeşti şi duhovniceşti care nu se grijesc de fiii lor trupeşti şi duhovniceşti;
− toţi bărbaţii care nu se grijesc trupeşte şi sufleteşte de femeile lor, ca şi femeile care nu ascultă de bărbaţii lor când aceia le învaţă pe ele cele bune.

La porunca a VI-a greşesc:
− toţi cei ce omoară pe alţii cu mâna lor sau prin alte meşteşuguri, sau prin pâră şi clevetire;
− toţi cei ce omoară sufleteşte pe alţii, precum sunt ereticii şi învăţătorii cei mincinoşi;
− cei ciumaţi care molipsesc pe alţii în vremea ciumei, sau holerei, sau a altor boli molipsitoare;
− cei care se aruncă pe sine în primejdie de moarte fără de socoteală şi se omoară singuri în orice fel;
− femeile care omoară pe pruncii lor şi cele ce le ajută pe ele la acest mare păcat;
− toţi cei care fac sminteală prin pilda vieţii lor celei rele;
− toţi care se bucură de răul şi primejdia aproapelui lor;
− toţi care zavistuiesc şi se mâhnesc pentru binele şi sporirea aproapelui lor.

La porunca a VII-a greşesc:
− toţi cei ce preacurvesc cu femei străine, măritate sau nemăritate;
− toţi monahii care au căzut din făgăduinţă;
− toţi cei ce se sulemenesc cu scopul de a atrage pe alţii în cursa desfrânării;
− toţi cei ce au căzut în curvie duhovnicească;
− toţi cei ce au îndemnat pe alţii să păcătuiască, sau i-au sfătuit prin scrisori şi prin alte mijloace spre păcatul desfrânării.

La porunca a VIII-a greşesc:
− toţi furii, tâlharii, răpitorii, cei ce iau cu sila lucrurile sau viaţa altora;
− toţi cei fură în ascuns din averea altora;
− toţi negustorii care fură cu vicleşug, prin cumpene nedrepte, şi înşeală la cântar;
− toţi cei cumpără lucruri de furat, ştiind aceasta;
− toţi cei ce iau amanet lucru străin şi îl strică sau nu-l dau înapoi în starea în care a fost;
− toţi cei ce fură prin acte false de la stat, de la Biserică sau de la orişicine;
− toţi cei ce lucrează cu vicleşug şi cu nepăsare la lucrul aproapelui şi îl fac în pagubă în loc de folos;
− toţi cei ce nu plătesc cu cât s-au învoit celor ce le-au lucrat lor;
− toţi cei ce amestecă lucrul bun cu cel rău (de pildă: vinul curat cu apa, laptele cu apa, smântâna cu apa, mierea cu untdelemn, seminţele de grâu cu alte seminţe, cu corpuri străine, spre a trage mai mult la cântar, ş. a. m. d.; cizmarii, croitorii, lemnarii, cojocarii şi alţi meseriaşi care fac lucrul rău, sau fură din materialul care li s-a încredinţat spre a face lucrul cerut; toţi cei ce mută gardul sau hotarul ş. a.).

La porunca a IX-a greşesc:
− toţi cei ce mărturisesc strâmb asupra altora;
− toţi cei ce jură strâmb spre paguba altora;
− toţi cei ce primesc şi se învoiesc cu minciunile minţii, adică cu păreri greşite asupra altora;
− toţi cei ce râd de sluţeniile şi neajunsurile fireşti ale altora;
− toţi cei ce îndeamnă pe alţii să jure strâmb;
− toţi cei ce clevetesc pe fraţii lor şi îi pârăsc pe ei la alţii, spre a le face rău sau pagubă sau necinste;
− toţi judecătorii care, pentru mită, judecă strâmb;
− toţi cei care spun minciuni sau îndeamnă pe alţii să spună minciuni sau să jure strâmb;
− toţi cei ce, din zavistie, pun piedică altora, care au dregătorii spre folosul de obşte al poporului.

La porunca a X-a greşesc:
− toţi cei ce poftesc lucru străin, ca de exemplu: femeie, casă, ţarină, bou, slugă, slujnică, haină, avere şi toate câte sunt ale aproapelui.

Să se ştie că: Din cele zece porunci, patru erau scrise pe tabla cea dintâi, şi ele învăţau dragostea şi datoriile noastre faţă de Dumnezeu, iar celelalte şase porunci erau scrise pe tabla a doua, şi ele învăţau dragostea şi datoriile noastre faţă de aproapele. Din acestea şase, cinci opresc păcatul cu lucrul: „Cinsteşte pe tatăl şi pe mama!”, „Să nu ucizi!”, „Să nu preacurveşti!”, „Să nu furi!”, „Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui!”. Iar porunca a zecea este cea mai subţire, căci opreşte păcatul spre a nu se face nici cu gândul şi nici cu pofta. Cu alte cuvinte, această poruncă scoate păcatul din rădăcina lui. Nu opreşte numai să nu curvească cineva, ci nici să nu privească cu poftă de muiere. Această sfântă poruncă ne învaţă pe noi şi ne porunceşte să ne păzim inima noastră de poftele şi gândurile cele rele care izvorăsc din ea, căci, după cuvântul Domnului, „din inimă ies gândurile cele rele: uciderile, curviile, preacurviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele” (Matei 15, 19). Şi în alt loc zice: „Cel ce caută la femeie cu poftă a şi preacurvit cu ea în inima sa”. Dumnezeiescul Ioan Gură de Aur zice: „Precum flacăra aprinde trestia, aşa pofta aprinde sufletul. Precum fumul întunecă şi vatămă ochii, aşa pofta întunecă şi orbeşte mintea”. Şi iarăşi zice: „Rădăcină a preacurviei este pofta cea neînfrânată”.

V-am spus aceasta aşa, pe scurt, ca să înţelegeţi care sunt păcatele noastre împotriva celor zece porunci, mai ales că, după molifta de spovedanie pe care am citit-o, urmează spovedania, atât a monahilor, cât şi a mirenilor. Prin această aducere aminte am vrut să vă ajut să ţineţi minte la spovedanie, dacă nu toate, măcar unele din ele. Iar dacă nu le puteţi ţine minte, spre a reuşi bine spovedania, să vi le scrieţi pe hârtie, şi aşa să le spuneţi cu amănuntul, căci spovedania, dacă nu se face cum trebuie, nu foloseşte sufletului; ba mai mult, atrage asupra lui mânia Domnului, mai ales dacă nu din neştiinţă şi uitare, ci din lene şi ruşine nu se sileşte a spune toate înaintea duhovnicului său.

   Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:

NE SPOVEDIM? SUNTEM SIGURI? Arhimandrit Cleopa Ilie: INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE

 

Anunțuri

18 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. el said, on Iunie 10, 2015 at 12:51 pm

    citind aceste randuri ma ingrozesc de rabdarea cea mare a Lui Dumnezeu care vede de la noi atata potop de uracaiuni si inca ne rabda….. ne-a dat intai Lege, apoi Mantuitor si invatatori care sa ne scoata din bezna urateniei si noi CUM ii rasplatim rabdarea?
    Doamne Slava Tie !

    Apreciat de 2 persoane

  2. S. Mintas said, on Iunie 10, 2015 at 1:09 pm

    Dar aceasta, ce inseamna?? „La porunca a VII-a greşesc:− toţi cei ce au căzut în curvie duhovnicească;”

    Apreciază

  3. G-man said, on Iunie 10, 2015 at 1:20 pm

    @evribadi
    am rugamintea daca aveti ceva sa-mi adresati .. la ultimul articol mereu , va rog , pentru ca nu mai bifez casutele si nu imi citesc mesajele pe mail , le citesc aici , direct si cel mai usor e mereu la ultimul articol.
    ca sa nu ziceti pe urma ca nu am raspuns si am fost nepoliticos ..
    ion al lui bogdan .. unde erai tu tata cand scria unii adica mai ecxaxct iacoboaie numai cu caps luks si ingrosat ? de ma dureau ochii .. si nimeni nu zicea nimic .. ca de .. .. e iacoboaie ./. nu ne lasa sefu dracu sa ne luam de el //
    dar daca am scris eu la 3 articole in stilul lui caracteristic cu caps loks si cu repetitive …oooo ce v-ati mai oparit ma baieti ….ca nu e frumos .. ca nu se cade ..ca e cu scandal..

    hoo ma .
    stati asa

    da e cu scandal ..
    astept la scandal [pe care vreti voi .. la ultimul articol mereu da .. hai sa va vad pe urma ca ziceti ca nu puteti sa postiti de atata cearta ..daca nu aveti chef de certa nu o provocati .
    eu va pot demonstra ca nu am inceput nici un atac , ci doar am raspuns .. cu data si ora se face demonstratia ..

    Apreciat de 1 persoană

  4. Ioan C. said, on Iunie 10, 2015 at 1:23 pm

    Avva Pimen: Cele trei lucruri de bază

    „Avva Pimen a zis: „Următoarele trei lucruri sînt de bază: să ne temem de Dumnezeu, să ne rugăm, să facem bine aproapelui”.”
    (Patericul sau Apoftegmele Părinţilor din pustiu, Ed. Polirom, Iaşi, 2003, pag. 293)

    “Ţi s-a arătat, omule, ceea ce este bun şi ceea ce Dumnezeu cere de la tine: dreptate, iubire şi milostivire şi cu smerenie să mergi înaintea Domnului Dumnezeului tău!”
    (Miheia/Mica 6:8)

    Apreciat de 2 persoane

  5. rr said, on Iunie 10, 2015 at 1:53 pm

    Off topic

    http://adevarul.ro/locale/constanta/cea-mai-mare-moschee-europa-crestina-ridica-bucuresti-detaliile-unui-proiect-urias-propaganda-fundamentalista-1_5576fce9cfbe376e35196fc7/index.html?ref=yfp

    Ce spunea Parintele Elpidie in 2013:

    „Veți vedea în curând că vor vrea să facă cât mai multe moschei și vor încerca să șteargă semnul crucii chiar și de pe steagul nostru”

    „Și din păcate, conducătorii noștri pe care i-am votat vor spune că trebuie să se faca moschei ca să demonstrăm că suntem toleranți, chiar și-n Sfântul Munte se vor amesteca”

    „Nu vă puteți imagina ce au pregătit acești conducători satanici: își vor bate joc de steagul nostru care va rămâne fără cruce, își vor bate joc de bisericile noastre, vor spune să nu mai bată clopotele ca să nu mai deranjeze lumea, să nu mai trezească lumea… Toate acestea se vor desfășura în interiorul bisericii; dar nu le va păsa când ceilalți, musulmanii vor crea probleme mari, conflicte în toată lumea ortodoxă.”

    Apreciat de 2 persoane

  6. bogdan said, on Iunie 10, 2015 at 1:54 pm

    Apreciază

  7. bi3 said, on Iunie 10, 2015 at 4:51 pm

    Interesant, nu stiam. Oricum, nu foloseam cuvantul dar de acum chiar ca am sa fiu atent.

    Ce ziceti si de cuvantul „dezastru”, care inseamna de fapt dez-astru, „astru rau”, adica e o chestie astrologica, conform etimologiei de aici:

    http://en.wikipedia.org/wiki/Disaster#Etymology

    „The word disaster is derived from Middle French désastre and that from Old Italian disastro, which in turn comes from the Greek pejorative prefix δυσ-, (dus-) „bad”[4] and ἀστήρ (aster), „star”.[5] The root of the word disaster („bad star” in Greek) comes from an astrological sense of a calamity blamed on the position of planets.[6]”

    Apreciază

  8. Radu Iacoboaie said, on Iunie 10, 2015 at 7:56 pm

    Eu l-am folosit de curând într-un comentariu ca pe un cuvânt oarecare pentru prima dată în scris poate… Îmi cer iertare. N-AM ȘTIUT PÂNĂ ACUM CE ÎNSEAMNĂ… Și cred că foarte mulți români nu știu acest lucru…

    DE ACEEA ESTE FOARTE UTIL ACEST ARTICOL. DOAMNE AJUTĂ!

    Apreciază

  9. gerica64 said, on Iunie 10, 2015 at 10:27 pm

    Da ,cuvantul ,,zau” este o prescurtare la cuvantul Dumnezeu eu stiu din scrierile preotului Nicodim Mandita care mai spunea ca corect este sa zicem Maica Lui Dumnezeu si nu Mireasa Lui Dumnezeu.

    Apreciat de 1 persoană

    • G-man said, on Iunie 11, 2015 at 8:31 am

      da corect . am pus si eu in discutie aceasta problema . ..
      Cum zicea parintele Nicodim Mandita adusa de bogumili . Pentru ca cinstea cea mai mare a MAICII DOMNULUI e ca este MAICA SI FECIOARA ! , nu cum se canta acum deja impamantenit , MIREASA SI FECIOARA !
      pentru ca zicea acolo parintele ca toate sfintele fecioare au fost si mirese si fecioare ale lui Hristos , dar MAICA SI FECIOARA e doar UNA , MAICA DOMNULUI!
      asa cu aceasta modificare i se ia din cinste. …asta spune parintele Nicodim in carte..acolo la vami….dar cand am pus problema in discutie nu mi s-a dat dreptate ( cam ca de obicei ) inclusiv atunci comenta pr. Vasile , a zis ca nu e o problema asta !!!

      Apreciază

      • Cristian said, on Iunie 11, 2015 at 6:57 pm

        Același gând am și eu: Bucură-te Maică, pururea Fecioară! Iar la Cuvine-se cu adevărat… și mai slăvită, fără de asemănare… Pe tine cea cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te slăvim! Ici-colo, prin părțile esențiale, vorba lui Caragiale, s-au scos cuvinte sau s-a alterat înțelesul.

        Apreciat de 1 persoană

    • G-man said, on Iunie 11, 2015 at 8:51 am

      acum ativa ani ..cand s-a discutat asta ..inca se mai canta in unele biserici
      BUCURA-TE MAICA PURUREA FECIOARA!
      acum nu am mai auzit decat;
      BUCURA-TE MIREASA PURUREA FECIOARA!
      cantaretii zic ca din cauza cuvantului ca MIREASA e mai usor de cantat decat MAICA.. in textul acela…dar nu cred …

      …………..
      oricum ar fi eu vad si in asta un semn ca intunericul ..cuprinde usor usor .. zona ortodoxa..

      Apreciază

      • G-man said, on Iunie 11, 2015 at 10:16 am

        ………iar cantaratii bisericesti , daca au ajuns la mandrien pentru vocea lor data lor de Domnul .
        sunt nimica pe langa vocile ingerilor!
        si tocmai ca ingerii si in special marele Arhanghel Gavriil se ocupa de cantarile adresate MAICII DOMNULUI ,
        vedem si in sinaxarul xilei de astazi………..

        ……………………………………………………………………………………………………………………..
        Tot în această zi, pomenirea soborului Arhanghelului Gavriil din Adin.

        Axion estinSoborul şi praznicul Arhanghelului Gavriil a început a se face în Sfântul Munte al Athosului, la o chilie a Mănăstirii Pantocrator, ce se numeşte „Axion estin”, la locul cel numit Adin. Şi a început a se face din cauza minunii pe care o vom povesti acum: La Schitul Protatos ce se află lângă Careia, aproape de locul Mănăstirii Pantocrator, este o vale mare, care are multe chilii. Deci la una din chiliile acelea, ce era cinstită în numele Adormirii de Dumnezeu Născătoarei, locuia un ieromonah bătrân şi îmbunătăţit, împreună cu un ascultător al său. Şi fiindcă era obicei a se face priveghere în fiecare duminică la acest schit Protatos, între-una din sâmbete, seara, vrând să meargă bătrânul la priveghere, a zis ucenicului său: „Fiule, eu mă duc ca să ascult privegherea după obicei, iar tu rămâi la chilie şi precum vei putea citeşte-ti rânduiala ta”; şi aşa s-a dus. După ce a trecut seara, iată că bate cineva în uşa chiliei; iar fratele a alergat şi a deschis, şi a văzut că era un monah străin, necunoscut lui, care intrând a rămas în chilie în noaptea aceea. La vremea Utreniei sculându-se, au cântat amândoi rânduiala Utreniei. Şi când au ajuns la „Ceea ce eşti mai cinstită…” monahul cel de loc cânta numai: „Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii…” şi celelalte până la sfârşit, adică obişnuita şi vechea cântare a Sfântului Cosma, făcătorul de cântări. Iar monahul cel străin făcea alt început al cântării, cântând aşa: „Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Domnului nostru”. Apoi a împreunat şi: „Ceea ce eşti mai cinstită…”, până în sfârşit. Auzind aceasta monahul cel de loc, s-a minunat şi a zis către cel ce se părea străin: Noi cântăm numai „Ceea ce eşti mai cinstită”, iar: „Cuvine-se cu adevărat…” niciodată n-am auzit, nici noi, nici cei mai dinainte de noi. Deci, te rog fă dragoste şi scrie-mi şi mie cântarea aceasta, pentru ca să o cânt şi eu Născătoarei de Dumnezeu”; iar acela răspunzând, a zis: „Adu-mi cerneală şi hârtie ca să scriu”.

        Şi cel de loc a zis: „Nu am nici cerneală, nici hârtie”. Iar monahul cel ce se părea străin, i-a zis: „Adu-mi o lespede”; deci monahul alergând, a aflat lespedea şi i-a adus-o. Şi luând-o străinul, a scris pe ea cu degetul său zisa cântare, adică: „Cuvine-se cu adevărat…”, şi, o minune! atât de adânc s-au săpat literele pe lespedea aceea vârtoasă, ca şi cum s-ar fi scris în ceara moale. Apoi a zis fratelui:

        Maica Domnului Axion estin”De acum înainte, aşa să cântaţi şi voi ortodocşii”; şi acestea zicând s-a făcut nevăzut. Căci era sfântul înger, trimis de la Dumnezeu, ca să descopere cântarea aceasta îngerească şi care este preacuviincioasă Maicii lui Dumnezeu. Şi mai vârtos a fost Arhanghelul Gavriil, precum se arată aceasta din titlul ce este deasupra; întru această zi adică: „Soborul Arhanghelului Gavriil în Adin”. Căci părinţii de atunci făceau sobor, praznic şi liturghie în fiecare an la chilia Adin întru pomenirea minunii, cinstind şi mărind pe Arhanghelul Gavriil, care precum din început până în sfârşit a stat dumnezeiesc cântăreţ al Născătoarei de Dumnezeu şi hrănitor, slujitor şi vesel binevestitor al ei. Aşa a servit şi spre a descoperi cântarea aceasta a Maicii lui Dumnezeu, căci numai lui i se cuvine această slujbă.

        După ce a venit bătrânul de la priveghere, şi a intrat în chilie, a început ascultătorul lui a cânta: „Cuvine-se cu adevărat…”, după cum îngerul îi poruncise, şi a arătat bătrânului său şi lespedea cu îngerească scrisoare săpată. Iar el, acestea auzind şi văzând, a rămas uimit de această minune. Deci luând amândoi lespedea aceea scrisă de înger, au mers la Protatos şi au arătat-o la cel mai întâi al Sfântului Munte, şi la ceilalţi bătrâni ai obştescului Sinod, povestindu-le toate cele ce se făcuseră. Iar ei au slăvit cu un glas pe Dumnezeu şi au mulţumit Doamnei noastre de Dumnezeu Născătoarei, pentru această preamărită minune. Şi îndată au trimis lespedea în Constantinopol, la patriarhul şi la împăratul, însemnându-le prin scrisori toată cuprinderea acestei minuni ce s-a făcut. De atunci cântarea aceasta îngerească s-a dat în toată lumea ca să se cânte Maicii lui Dumnezeu, de către toţi ortodocşii. Iar sfânta icoană a Născătoarei de Dumnezeu ce se afla în biserica chiliei aceleia, în care s-a făcut această minune, a fost adusă de către părinţii Sfântului Munte în biserica Protatos, şi acolo se află pâna astăzi, aşezată în sfântul altar deasupra sfinţitului scaun cel de sus. Pentru că înaintea icoanei acesteia s-a cântat întâi de către Arhanghelul Gavriil cântarea aceasta. Iar chilia aceea, a început a se numi: „Axion estin”, adică „Cuvine-se cu adevărat…”, şi valea aceea, în care se afla chilia, se numeşte de către toţi până astăzi, Adin, care însemnează „a cânta” sau „cântare”. Pentru că în acesta s-a cântat întâi cântarea aceasta îngerească Maicii lui Dumnezeu.

        Apreciază

      • G-man said, on Iunie 11, 2015 at 10:17 am

        Apreciază

  10. gerica64 said, on Iunie 11, 2015 at 12:29 am

    zău ! int. spre a întări zisa cuiva (în formule de jurământ: zău, pe legea mea ! zic zău ! așa să-mi ajute Dumnezeu ! [Lit. Dumnezeule ! sensul arhaic al vorbei (v. zeu)].

    Apreciază

  11. Cristian said, on Iunie 11, 2015 at 11:07 am

    Furtuna de ieri, 10 iunie 2015, a fost cauzata de HAARP?! Norii de la inceputul videoului de mai jos par nori-HAARP (gen „coaste” paralele, subtiri):

    A fost o ploicica buna pana la urma dar mai rau a fost ca s-a racit BRUSC si cam mult (de la 30 la 17 grade dupa vreo 10-15 minute!!):

    Apreciază

  12. Mirela said, on Iunie 19, 2015 at 7:21 pm

    Cred că e de folos şi precizarea unei alte încălcări a poruncii a patra, foarte obişnuită chiar printre creştinii practicanţi: cumpărarea în zi de duminică şi de sărbătoare. Din păcate, foarte mulţi ortodocşi nu o conştientizează drept păcat.
    De asemenea, poate că e utilă şi repetarea ideii că un alt cuvânt ce face parte din limbajul multor creştini, „noroc”, reprezintă o invocare a zeului Moloh.
    Să fim atenţi!

    Apreciază


Vă rog să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: