Răzvan Codrescu a fost declarat mort Covid desi era vaccinat anti Covid

Conform Antena 3:

Scriitorul și traducătorul Răzvan Codrescu a murit la vârsta de 62 de ani.

Răzvan Codrescu avea COVID, era internat la Spitalul Victor Babeș din Capitală.  

Potrivit unui mesaj al Patriarhiei Române, Răzvan Codrescu a murit după ”o intensă suferință”.

Conform Active News, era vaccinat.

Si-a mai revenit oleaca Razvan Codrescu? Iata ce scrie despre Gala Masonilor. Sunt curios ce parere mai are despre ecumenism, cipuri …

   Iata ce scrie in articolul MASONII IES LA RAMPĂ:

Pentru ce îşi cheltuiesc masonii – cu cea mai publică discreţie – timpul şi banii (fie şi din „sponsorizări”) pe nişte intelectuali nebăgaţi de mai nimeni în seamă, mai degrabă obedienţi decît rentabili, de care nici lumea largă n-a prea auzit, ba nici chiar ei unii de alţii? Ei da, vă puteţi mîndri că aţi ghicit: din cea mai dezinteresată şi mai nobilă pasiune pentru valorile autentice, şi mai ales pentru valorile noastre româneşti, din dragostea lor îndelung refulată pentru ţară şi naţiune, care nu se putea să nu debordeze la un moment dat, într-un moment propice al istoriei, cum este cel pe care-l trăim astăzi, cu entuziasm civic şi efervescenţă creatoare, în calea neabătută spre Statele Unite ale Europei şi spre Noua Ordine Mondială!

VIDEO: Cumplit de smintitoare emisiune a realizatorului RAZVAN BUCUROIU avandu-i ca invitati pe RAZVAN CODRESCU, ADRIAN PAPAHAGI, RADU PREDA SI CLAUDIU TARZIU. Elogiu SUE, minciuni despre crestinismul UE, nerecunoasterea activitatii masoneriei, negarea existentei unor grupari ce planuiesc instaurarea guvernului mondial …

   Stiu ca e greu, caci e gretos, dar vizionati va rog urmatoarea inregistrare:

RAZVAN CODRESCU ataca furibund pe toti cei anti cip, anti masonerie, anti ecumenism …

Foto: http://roncea.ro/tag/adolf-marian-vasile-crivat-alias-razvan-codrescu/

Iata articolul sau ORTODOCŞI ADEVĂRAŢI?:

Există în lumea românească postcomunistă o categorie de credincioşi ortodocşi – nici foarte mulţi, dar nici prea puţini – care au pretenţia că numai ei reprezintă cu adevărat Ortodoxia şi că, în afara Ortodoxiei (lor), toată lumea e hărăzită pierzaniei, de la Răsărit pînă la Apus. Aceşti “ortodocşi adevăraţi” fac cît de multă gălăgie pot, cu un discurs întotdeauna radical şi violent, pe internet, în publicaţii şi la televiziuni de mîna doua, în conferinţe şi marşuri publice. Biserica însăşi ai impresia că nu-i mai încape…

Dar cine-s „ortodocşii adevăraţi”? Ei da, bună întrebare!

Păi… cei care au tăria să strige: „Ortodoxie sau moarte!”; cei care trăiesc cu certitudinea nezdruncinată că numai ei au Biserică, Taine, Har, Martiri, Sfinţenie şi Mîntuire, celelalte sute de milioane de pretinşi „creştini” fiind carnea de tun a răzbunării divine; cei care pot să jure că Fiara este deja în lume (de vreme ce am început să fim însemnaţi cu semnul ei: 666/codurile de bare/cipurile biometrice), netezind sub nasul nostru calea lui Antihrist; cei care n-au nici o îndoială că „Grădina Maicii Domnului” nu e Athosul, ci România, şi că poporul român e buricul pămîntului şi adevăratul înaintemergător al lui Hristos (prin Zalmoxis şi Deceneu); cei care ştiu că marele nostru poet Mihai Eminescu, cel asasinat – poate n-aveaţi habar?! – de odioasa conspiraţie universală antiromânească (şi implicit antiortodoxă), e „Sfînt de Pămînt”, iar ei umblă să strîngă semnături pentru trecerea lui oficială în calendarul bisericesc; cei care văd roşu în faţa ochilor cînd aud de „Occident/Apus”, „ecumenism”, „dialog”, „elite intelectuale”, „cultură”, „civilizaţie”, „universalitate”; cei care se simt şi în somn şi se proclamă patetic victime perpetue ale „jidănimii”, „masoneriei”, „papistăşismului”, „globalismului”, sau, mai recent, ale supremei cumpliri a „cipuirii biometrice”, dar niciodată ale panslavismului ortodox, sau ale diversiunilor securistice de acasă, sau ale propriei lor ignoranţe, duplicităţi morale, nevrednicii, inerţii sau sterilităţi; cei care divinizează „închiderea” în sine şi diabolizează orice „deschidere”, socotind-o preambul al pierzaniei. Într-un cuvînt, cei care se cred şi se declară singurii puri şi îndreptăţiţi dinaintea lui Dumnezeu, în virtutea unei tradiţii impersonale care ar trebui să ţină locul virtuţilor curente şi să se sustragă oricărei dinamici creatoare.