Video: De Boboteaza pe calendarul vechi, ÎPS TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat Slujba de Sfințire Mare a Apei la râul IORDAN
Minunea din apele Iordanului s-a dezvăluit credincioșilor prezenţi la slujba ținută de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.
Creștinii din toată lumea sărbătoresc, în ianuarie, Botezul Domnului.
Ambele momente sunt marcate de un ritual care creează emoții puternice în rândul credincioşilor adunați din cele mai îndepărtate colțuri ale planetei, care aşteaptă cu sufletul la gură minunea de Bobotează din Iordan.
Mai exact, se petrece un fenomen foarte interesant. Apele râului Iordan, în care a fost botezat Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul, curg în sens opus cursului obișnuit.
Acest sentiment l-au trăit şi enoriașii români stabiliți în Israel care au fost prezenţi la slujba oficiată de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului în Iordania.
Astfel, Iordanul care este un râu cu un debit foarte mic și care curge foarte lin şi-a schimbat cursul şi a început să „fiarbă” după ce ierarhul tomitan a aruncat cele trei cruci în apă.
Tot acest fenomen se petrece pe o distanță de aproximativ 100 de metri în afara acestuia, râul curgând în același mod lin.
„Slavă Ție Dumnezeule. Uite-le tu, uite valurile”, spun credincioşii prezenţi la minune.
„Este o minune de la Dumnezeu! S-a întors Iordanul!”, sărut mâna părinte, mai spune cineva.
De aproape 2000 de ani, această minune se produce de fiecare dată şi pănă astăzi cercetătorii nu au reușit să găsească o explicație.
Sfantul Ioan Maximovici: Cuvant in ziua Botezului Domnului
Cuvânt în ziua Botezului Domnului, înainte de sfinţirea apelor
„S-a deschis cerul, şi S-a coborât Duhul Sfânt… în chip trupesc, ca un porumbel” peste Fiul lui Dumnezeu, Care stătea în Iordan. Şi glasul lui Dumnezeu-Tatăl s-a auzit din cer: „Tu eşti Fiul Meu cel iubit, întru Tine am binevoit” (Luca 3, 21-22; Mc. l, 11; Matei 3, 17). Deschis este şi astăzi cerul, şi din nou Duhul Sfânt Se pogoară deasupra apelor şi Dumnezeu îl mărturiseşte pe Fiul Său.
O, de s-ar deschide şi ochii noştri sufleteşti! O, de-ar putea urechile noastre să audă glăsuirile cereşti! Am vedea că cerurile sunt deschise deasupra noastră. L-am vedea pe Fiul lui Dumnezeu stând printre noi şi pe Duhul Sfânt plutind deasupra noastră şi am auzi glasul lui Dumnezeu vestind dumnezeirea Mântuitorului lumii. Am simţi cum Duhul Sfânt Se coboară deasupra apelor, cum le redă bunătatea pe care au avut-o la facerea lumii şi le dăruieşte puteri tămăduitoare, cu care să renască natura căzută. Noi înşine ne-am acoperi de lumină, gurile noastre s-ar umple de duh şi L-ar cânta cu bucurie pe Cel ce ne-a întărit pe noi pe piatra credinţei. Dar numai cei curaţi cu inima văd cele dumnezeieşti. Cei întunecaţi de păcat văzând nu văd şi auzind nu aud.
Boboteaza la Constanta (video): “Au facut vaccinul anti coronavirus inotand in mare” / Hârșova (video): Recuperarea crucilor din Dunăre
Constanta:
IPS Teodosie: “Au facut vaccinul anti coronavirus inotand in mare. Cred ca e cel mai natural si mai sanatos vaccin.”
Hârșova:
Patriarhia: Apa sfintita va fi doar imbuteliata
Patriarhia a anuntat luni masuri speciale la ceremoniile de Boboteaza, precizand ca vor fi culoare speciale de acces, iar credinciosii vor trebui sa poarte masca de protectie si sa respecte distanta de 1,5 m intre ei. Apa sfintita va fi doar imbuteliata, fara sa mai existe vasele mari din care fiecare dintre cei prezenti isi putea lua apa sfintita.
„La sarbatoarea Botezului Domnului din 6 ianuarie 2021 credinciosii vor primi, incepand cu ora 7.00, Aghiasma Mare sfintita si imbuteliata in ziua de 5 ianuarie, iar cu Aghiasma Mare din 6 ianuarie vor fi doar binecuvantati prin stropire. Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhala, prilejuite de sarbatoarea Botezului Domnului din acest an, se vor desfasura in contextul precautiilor impuse de respectarea regulilor sanitare”, transmite Patriarhia.
Marti, 5 ianuarie, ajunul Bobotezei:
– Intre orele 12:00 – 13:00 va fi savarsita Slujba Sfintirii Mari a apei (Aghiasma Mare) in Catedrala Patriarhala pentru nevoile Catedralei. In acelasi timp, in Altarul de vara, va fi sfintita si o mare cantitate de apa, pentru a fi imbuteliata pana seara, in sticle de un litru.
– Sticlele cu Aghiasma Mare, imbuteliate marti, 5 ianuarie, vor fi oferite credinciosilor prezenti la Catedrala patriarhala in ziua de miercuri, 6 ianuarie, 2021, incepand cu ora 7.00, langa Altarul de vara. Acestia vor avansa pe un culoar bine marcat, pastrand in mers distanta de 1,5 m si purtand masca de protectie.
Miercuri, 6 ianuarie, Boboteaza:
– Intre orele 07:00 – 14:00 accesul credinciosilor spre Catedrala Patriarahla se va realiza doar dinspre Piata Unirii, accesul dinspre Strada 11 iunie fiind restrictionat (pe acest traseu va fi permisa doar coborarea dinspre Catedrala);
– Intre orele 09:30 – 12:00 va fi savarsita Sfanta Liturghie in interiorul Catedralei Patriarhale, respectandu-se toate normele sanitare in vigoare;
– Intre orele 12:00 – 13:00 va fi savarsita din nou Slujba Sfintirii Mari a apei (Aghiasma Mare) de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, intr-un vas unic de argint, in Pridvorul Resedintei Patriarhale, dupa care credinciosii prezenti la slujba vor fi binecuvantati prin stropire cu aceasta Aghiasma Mare din ziua de 6 ianuarie.
– Pentru a se evita aglomerarea credinciosilor la distribuirea Aghiasmei Mari, nu vor mai exista vase mari cu apa ca in anii precedenti, ci credinciosii vor primi Aghiasma Mare deja imbuteliata.
TUPEU SODOMIT INDRACIT: Cupluri de homosexuali perturba Slujba de Boboteaza protestand impotriva Mitropolitului Serafim de Pireu
Foto: http://www.frontpress.ro/2014/01/homosexualii-greci-au-perturbat-slujba-de-sfintire-a-apelor.html
Dupa cum stiti:
Conform articolului Gay couples protest against Bishop Seraphim at Epiphany ceremony in Piraeus cupluri de homosexuali au reactionat cu tupeu caracteristic protestand sarutandu-se ostentativ la Pireu, in apropierea locului unde Mitropolitul a auncat o cruce in mare la Slujba de Sfintire a apelor.
BOTEZUL DOMNULUI (Boboteaza)
Predică la Botezul Domnului – Pr. Cleopa
Iubiţi credincioşi, cu mila şi cu îndurarea lui Dumnezeu, iată am ajuns şi în anul acesta la prealuminatul praznic al Botezului Domnului. Acest sfînt şi mare praznic împărătesc se mai numeşte şi “Arătarea Domnului” sau “Epifania”.
Dar pentru care pricină nu se zice Naşterii Domnului, Arătarea Lui, ci Botezului Domnului?
Acest lucru îl arată, desluşit şi luminat, dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur, zicînd că Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor cînd S-a născut, ci cînd S-a botezat. Iar cum că mulţi nu-L cunoşteau şi nu ştiau cine era, să ascultăm pe Botezătorul Ioan care spune: Se află în mijlocul vostru Acela pe Care nu-L ştiţi (Ioan 1, 26). Dar pentru ce să ne mirăm că ceilalţi nu-L cunoşteau, cînd însuşi Botezătorul nu-L cunoştea pînă în ziua aceea? Căci zice: Şi eu nu-L ştiam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborîndu-Se şi rămînînd peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfînt (Ioan 1, 33).
Pentru că am arătat că Botezul Domnului se mai numeşte şi Arătarea Domnului, este bine să ştim că două sînt arătările Domnului. Iată ce spune Sfîntul Ioan Gură de Aur în această privinţă: “Este necesar să arătăm dragostei voastre că nu este o singură Arătare a Domnului, ci sînt două arătări. Una este aceasta de acum care s-a împlinit la Botez, iar a doua este aceea care va să vină şi care se va face cu slavă mare la sfîrşitul lumii”. Astăzi am auzit pe marele Apostol Pavel vorbind despre amîndouă arătările Domnului, în Epistola către Tit.
Despre arătarea cea de acum, spune: Harul cel mîntuitor al lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor, învăţîndu-ne pe noi să lepădăm fărădelegea şi poftele lumeşti şi, în veacul de acum, să trăim cu înţelepciune, cu dreptate şi cu cucernicie (Tit 2, 11-12). Iar despre cea viitoare, spune: Aşteptînd fericita nădejde şi arătarea slavei marelui Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos (Tit 2, 13). Despre aceasta şi proorocul Ioil spune că soarele se va preface în întuneric şi luna în sînge, mai înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi înfricoşată (Ioil 3, 4).
Astăzi, cînd prăznuim Botezul Domnului, se cuvine să arătăm cîte sînt botezurile care au închipuit Botezul creştin de la începutul lumii şi care vor mai fi. După mărturia Sfîntului Ioan Damaschin, opt sînt botezurile. Primul botez a fost potopul, pentru curmarea păcatului (Facere 7, 17-24). Al doilea botez a fost trecerea evreilor prin mare şi prin nor, căci norul este simbolul duhului, iar marea al apei (Ieşire 13, 22; I Corinteni 10, 2). Al treilea botez a fost botezul Legii Vechi, numit “tăierea împrejur”. (Facere 17, 10-14).
Al patrulea este botezul lui Ioan, numit botezul pocăinţei (Matei 3, 1-11). Acest botez a fost introductiv şi conducea pe cei botezaţi la pocăinţă şi la credinţă în Hristos. Iată ce spune Sfîntul Ioan Botezătorul: Eu vă botez pe voi cu apă, dar Cel ce vine după mine vă va boteza cu Duh Sfînt şi cu foc (Matei 3, 11; Luca 3, 16). Aşadar, Ioan pregătea şi curăţa mai dinainte cu apă, în vederea venirii Duhului Sfînt. Cu acest botez Însuşi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos S-a botezat de către Ioan (Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11). Hristos S-a botezat în Iordan nu că avea nevoie de curăţire, ci pentru că Şi-a luat asupra Sa curăţirea mea şi ca să zdrobească capetele balaurilor din apă, cum spune psalmistul (Psalm 73, 14). Apoi, ca să se înece păcatul, ca să înmormînteze pe Adam cel vechi în apă şi să-l sfinţească pe botezător. Ca să împlinească Legea, ca să descopere taina Treimii şi ca să ne dea nouă pildă şi exemplu cum să ne botezăm.
Al cincilea botez este botezul creştin prin apă şi prin Duhul Sfînt, instituit de Domnul nostru Iisus Hristos, prin cuvintele adresate ucenicilor Săi: Mergînd, învăţaţi toate neamurile, botezîndu-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh (Matei 28, 19). Acesta este cel mai mare botez din cele amintite pînă acum. El se face prin afundare în apă în numele Preasfintei Treimi şi este mîntuitor pentru că iartă toate păcatele şi aduce în inimile noastre harul Sfîntului Duh. Noi toţi ne botezăm cu acest botez desăvîrşit prin apă şi prin Duh, fără de care nimeni nu se poate mîntui. Se zice că Hristos botează “cu foc”, pentru că a revărsat Duhul Sfînt peste Apostoli, în chipul limbilor de foc (Fapte 2, 1-4), după cum spune Însuşi Domnul: Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfînt, nu mult după aceste zile (Fapte 1, 5).
Al şaselea botez, care este de o măsură cu Botezul creştin, prin apă şi prin Duh, este botezul prin pocăinţă şi prin lacrimi, adică Sfînta Spovedanie, prin care ni se dezleagă toate păcatele. Al şaptelea şi cel mai desăvîrşit este botezul prin sînge şi mucenicie pentru dreapta credinţă, cu care Însuşi Hristos S-a botezat pe Cruce în locul nostru. El este foarte cinstit şi fericit, pentru că nu se mai pîngăreşte a doua oară cu întinăciunea păcatului şi singur le poate înlocui pe toate celelalte.
Al optulea şi ultimul botez este focul cel veşnic de după judecata obştească. Acest botez nu este mîntuitor, ci pe de o parte distruge răutatea şi păcatul, iar pe de altă parte pedepseşte necontenit (Dogmatica, cap.IV, p.247-252).
6 ianuarie: Boboteaza – Predica Mitropolitului Hierotheos Vlachos
“Sarbatoarea Bobotezei se refera la episodul Botezului lui Hristos in raul Iordan, savarsit de Sfantul Ioan Inaintemergatorul, care mai este numit si Botezatorul Domnului. Acest eveniment a avut loc atunci cand Hristos a ajuns la varsta de treizeci de ani si inainte de a incepe lucrarea oficiala a invataturii si, mai tarziu, a Patimilor Sale pentru mantuirea neamului omenesc.
Alegerea acestei varste pentru inceperea activitatii publice a lui Hristos in lume are legatura cu faptul ca la treizeci de ani, alcatuirea biologica a organismului omenesc ajunge la implinire. In plus, la aceasta varsta, Hristos Se putea face mai usor primit de catre iudei.
Botezul Domnului este descris de Sfintii Evanghelisti (Matei 3, 13-17, Marcu 1, 9-11, Luca 3, 21-22, Ioan 1, 32-34). Nu ne vom referi insa la toate detaliile, ci vom accentua numai cateva dintre adevarurile teologice si hristologice fundamentale legate de acest fapt.
1
(Viata lui Hristos pana la Botezul lui Ioan)
Sfanta Scriptura nu aminteste multe evenimente din intervalul de timp dintre Intampinarea Domnului si Botezul lui Hristos. Ceea ce cunoastem este fuga in Egipt si intoarcerea de acolo, ca si prezenta lui Hristos in templu la varsta de doisprezece ani.
Aceasta tacere are o motivatie anume si un scop precis. Evangheliile nu au fost scrise pentru a descrie intreaga viata a lui Hristos, ci pentru a face cunoscuta lumii intruparea Fiului lui Dumnezeu Cuvantul si, de asemenea, pentru a vadi invatatura, faptele si patimile Sale pentru neamul omenesc. In fond, Evangheliile au fost materiale de catehizare. Drept aceea, nu era necesara istorisirea vietii lui Hristos si nici a intamplarilor din copilaria Sa. Prezenta Lui in templu a fost surprinsa de Evanghelie tocmai pentru ca a insemnat o vadire timpurie a faptului ca El era Fiul lui Dumnezeu.
Absenta evenimentelor din copilaria si din adolescenta lui Hristos nu inseamna ca El nu se afla in Iudeea. Hristos a trait langa Maica Sa si langa Iosif, care era tatal Sau adoptiv, si le era supus (Luca 2, 51). Nu este adevarat ceea ce se spune de catre unii, care nu se bazeaza pe vreo marturie, ci numai pe rodul inchipuirii lor, si anume ca Hristos S-ar fi dus in alte tari, ca de exemplu in Indii, unde Si-ar fi petrecut viata pana la varsta de treizeci de ani, cand S-ar fi aratat dintr-o data in Nazaret si la raul Iordan. Daca s-ar fi intamplat un asemenea lucru, prin aparitia Sa, ar fi produs o puternica impresie compatriotilor. (more…)
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
33 comments