VIDEO – PS Sebastian, Episcopul Slatinei: „Nu acceptati cipurile nici macar in pasapoarte”
Ma sus este raspunsul PS Sebastian in legatura cu cipurile, dat in cadrul conferintei organizata de ASCOR Craiova in 7 Aprilie 2009.
Nu stiu daca intre timp s-a sucit, cum din pacate au facut altii, insa la vremea aceea indemnul sau se alatura:
Parintele PAISIE AGHIORATUL despre 666, cartele electronice, buletine electronice
Pe de alta parte, daca a ramas pe pozitii, este o dovada in plus ca chestiunea cipurilor nu este unul din motivele plecarii parintelui Nichita in Grecia:
Parintele NICHITA motiveaza plecarea sa in Grecia: CONSILIUL MONDIAL AL BISERICILOR si CALENDARUL …
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
Pentru o mai facila parcurgere a acestui blog, cititi va rog si “CUPRINS”:
https://saccsiv.wordpress.com/about/
ApreciazăApreciază
http://www.jurnalul.ro/stire-observator/romania-considerata-un-stat-masonic-556325.html
ApreciazăApreciază
Saccive
Uite ce ne mai cer americani(bestia care iese din pamant) acum.
Europe angry at US data-sharing demands
Published 06 October, 2010,
The requirements include fingerprints, DNA samples and access to criminal registers – data considered by many as private and sensitive.
Link:
http://rt.com/Top_News/2010-10-06/eu-usa-data-sharing.html
ApreciazăApreciază
Uite ce am gasit pe site’ul „razboinicilor”
http://www.razbointrucuvant.ro/2010/10/05/episcopia-slatinei-si-romanatilor-aduce-clarificari-importante-in-cazul-p-nichita-pascan-propunand-caterisirea-sa-pentru-parasirea-bisericii-ortodoxe/
ps:deci cei care au plecat in Grecia au intrat la o grupare caterisita de BISERICA ORTODOXA ,un fel de stilisti de ai nostri…
ApreciazăApreciază
…razbointrucuvant bat tobele FARISEISMULUI…. fiind printre cei mai periculoși șerpi și frați ai minciunilor infloritoare…DOAMNE VINO ȘI VEZI CE TRĂDĂTORI AU DEVENIT razbointrucuvant….
ApreciazăApreciază
Problema noastra este patriarhul si sinodul BOR. Daca acestia fac presiuni asupra preotilor sa taca, noi trebuie sa facem presiuni asupra acestor ierarhii sa vorbeasca.
Nu trebuie sa puna doar problema existentei sau neexistentei fiarei in cipul din buletin. Un bun „pastor” nu asteapta sa-si scoata „mieii” din gura „lupului” ci tine „lupul” la distanta pentru ca acesta sa nu se poata apriopia de „turma”. Fac patriarhii nostri asa ceva?
Cum reactioneaza ei la toate aceste pregatiri absolut predictibile ale puterilor lumesti? Cu siguranta ca pentru asta vor da socoteala deoarece au o raspundere deosebita inaintea Lui Dumnezeu. Sunt ei cu adevarat constienti de treaba aceasta? Unii or fi cumparati cu „arginti” sau cu privilegii dar ceilalti???
ApreciazăApreciază
Fiind din zona episcopiei Slatinei, am avut prilejul sa-l aud predicind pe Episcopul Sebastian de citeva ori. De obicei cuvintul lui era la obiect si a luat atitudine impotriva UE, impotriva celor care vor sa scoata icoanele din scoli, dar de cipuri personal nu l-am auzit. In schimb unii preoti de sub directa lui cirmuire au luat atitudine si in privinta cipurilor. Sper ca lucrurilesa nu se fi schimbat….
ApreciazăApreciază
dante,
aveti dreptate.
Preotii de sub directa sa carmuire, spun evident, parerea preasfintitului.Este logic, nu?
Saccsiv ar merita sa il rasplatim cu ceva mai multe informatii pe aceasta tema, dar m-am saturat sa mi se spuna ca sunt iuda, satana, caiafa…
Nu mai vreau sa pacatuiesc ispitind pe cei de alta parere cu mine sa vorbeasca urat.
ApreciazăApreciază
http://www.financiarul.com/articol_48434/cj-brasov-aloca-500-000-de-lei-pentru-cartele-de-consum-in-caz-de%E2%80%A6-razboi.html
ApreciazăApreciază
saccsiv,
mi se pare ca tu ai uitat sa publici interviul-video dat de parintele Iustin Parvu in revista Atitudini(al carei site e prezentat si pe blogul tau) in legatura cu dezmintirea acuzatiilor unor bloggeri care considera ca Parintele Iustin a fost influentat de ucenicii lui in lupta anticip sustinuta pe care o duce pt constientizarea pericolului.
Interviul e luat de Monahia Fotini pt revista Atitudini-Petru voda,24 sept 2010.
Părintele Justin: Nicio îndoială, dragii mei, să nu aveţi! Nimeni nu m-a influenţat!
ApreciazăApreciază
Fragment :“Daca noi recunoastem ca “bisericile oficiale” au cazut in erezia ecumenista si ca majoritatea ierarhilor din ele in mod constient sustin si sprijina aceasta erezie, sau, in timp ce condamna in cuvinte ecumenismul de fapt raman in comuniune cu ereticii, cum am putea noi recunoaste validitatea “tainelor” savarsite acolo? Conform cu invatatura Bisericii, nici o “taina” savarsita de eretici [n.n.: si de schismatici] nu este valida [n.n.: adica nu are Harul Sfantului Duh]. Aici unii ar putea obiecta: da, dar poate tainele savarsite de Bartolomeu insusi [n.n.: “Patriarhul” de Constantinopol] si cele savarsite de Alexei Ridiger [n.n.: fostul “Patriarh” al Moscovei-Alexei al II lea] poate nu-s valide, dar, stiti voi, poate in cuprinsul patriarhiilor lor sunt episcopi si preoti care cred intr-o maniera ortodoxa si condamna ecumenismul. Chiar putem spune noi cu adevarat ca nu este valid nimic din cele savarsite de ei?
Dar noi nu recunoastem pe Uniati, de exemplu, si nici tainele lor. De ce? La urma urmei, in exterior totul este Ortodox, simbolul credintei este ortodox, si toate slujbele bisericesti, si chiar episcopii lor sunt un fel de “ortodocsi”. Care este diferenta? Simplu: acolo se pomeneste “ierarhul si Domnul nostru universal”, Papa de la Roma. Aceasta este, constient si voluntar – poate in unele locuri de frica – pomenirea numelui unui eretic. Si facand astfel, un noi soi de rang bisericesc a fost introdus,“ierarhul universal”, desi Biserica cunoaste doar trei ranguri bisericesti: diacon, preot sau prezbiter si episcop. Si cu asta intreaga lor Ortodoxie s-a dus, a disparut. Dar de ce auzim mereu intrebarea: “Cum putem spune ca toti membrii Patriarhiei Moscovei sunt fara Har?”, dar nu auzim si plangerea “ sarmanii uniati!”?
Intrebarea traditionala privind soarta unei biete batrane ortodoxe dintr-un sat izolat de lume care merge la o biserica a Patriarhiei Moscovei, doar fiindca nu este o alta in acea regiune, in mod involuntar ridica intrebarea privind soarta unui sarman pios catolic dintr-un satuc medieval. Ce si unde ar fi putut auzi el despre Ortodoxia cea Adevarata? Dar ce vom spune de unii chinezi sau hindusi din acelasi sat pierdut de lume? Putem spune despre ei ca in mod constient au respins Ortodoxia si pe Hristos?
Astfel de ganduri si intrebari tin de sfera dreptatii lui Dumnezeu. Dar asta nu inseamna in nici un caz ca Trupul si Sangele lui Hristos era prezent pe un altar catolic dintr-un sat european din evul mediu. Aceasta nu inseamna ca Harul Sfantului Duh este prezent si in religiile necrestine, asa cum afirma “Patriarhul” Bartolomeu. Noi nu putem decat spera ca Dumnezeu va avea mila de simplii credinciosi din Patriarhia Moscovei sau din Patriarhia de Antiohia, care in mod oficial au stabilit comuniunea euharistica cu monofizitii. Dar asta nu inseamna ca Tainele lor sunt savarsite in mod valid.
Daca noi ajungem la concluzia ca la savarsirea Sfintei Euharistii in una si aceeasi Biserica, unii oameni care sunt eretici din convingere sau doar sustin erezia, nu se impartasesc cu Sfintele Taine, in timp ce altii, care nu sunt eretici in gandirea lor, se impartasesc, atunci orice concept despre Biserica dispare. Daca Tainele se savarsesc in mod valid, atunci toti se impartasesc, iar pacatosii nepocaiti si oamenii care nu gandesc drept, primesc Tainele spre a lor osanda si condamnare. Dar daca Tainele nu se savarsesc, atunci nimeni nu se impartaseste, dar Domnul in mila Sa , poate salva si avea mila de acei care iau parte la acestea, fara sa inteleaga care este problema.
Dar aceste taine ale dreptatii divine sunt dincolo de intelegerea mintii omenesti: noi ar trebui sa ne ingrijim mai putin de soarta membrilor “bisericilor” oficiale, care din ei se vor mantui si care nu, sau daca exista Har sau mantuire in organizatiile bisericesti eretice, si daca este Har, cat de mult, ci ar trebui sa ne ingrijoram daca Domnul va avea mila de noi. Gandind despre Harul lui Dumnezeu in acest mod, noi o facem intr-un mod neortodox, pentru ca Harul Sfantului Duh este o energie necreata a lui Dumnezeu. Daca noi recunoastem ca putem cumva “masura” Harul, atunci suntem foarte aproape de erezia graţiei create a papistasilor. Harul lui Dumnezeu este peste tot asa cum si Dumnezeu este prezent peste tot. Daca noi evaluam “plinatatea Harului” doar prin simpla prezenta a Lui, atunci sa nu uitam ca si iadul este plin de har, doar ca in iad Harul actioneaza asupra celor inchisi acolo, arzandu-i.
In Biserica, pe de alta parte, Harul actioneaza mantuind oamenii. Si in afara Bisericii El poate actiona, asa cum a actionat asupra sutasului Corneliu, conducandu-i pe oameni in interiorul Bisericii. La fel actioneaza Harul si in comunitatile eretice: El lucreaza dupa vointa Domnului care “ voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta Adevarului sa vina” pentru a fi mantuiti si din acest motiv putem numi acest Har, “calauzitor”, intrucat ii duce pe cei ce-L urmeaza in Adevarata Biserica, iar drept urmare, ei trebuie sa paraseasca comunitatile eretice.
Euharistia este fundatia vietii crestine si daca exista dubii de orice fel, asupra validitatii ei intr-o anumita jurisdictie bisericeasca, atunci reactia normala a credinciosilor este aceea de a parasi imediat acea jurisdictie. Caci ce poate fi mai important pentru noi decat mantuirea sufletelor noastre? Si cum putem noi sa ne impartasim avand dubii asupra Euharistiei, daca primim cu adevarat Trupul Lui Hristos? Cum putem spune noi: “Sa ne iubim unii pe altii ca intr-un gand sa marturisim”, daca stii ca Episcopul sau Pastorul tau, sau Preotul tau de parohie, crede diferit de tine si calca in picioare toata Invatatura Patristica? Cum putem sta noi la Infricosata Judecata alaturi de Sfintii Parinti, daca in timpul vietilor noastre noi am fost in comuniune cu aceia care doar au batjocorit si reinterpretat Traditia Bisericii?
Chiar daca vom gasi o scuza in ignoranta noastra, noi trebuie sa ne amintim cuvintele Sfantului Ioan Scararul: “Nu gasiti voua scuza in ignoranta, fiindca omul ignorant care nu s-a straduit sa afle mai mult va fi batut pentru ceea ce nu a vrut sa stie.” Domnul va vedea daca un om a fost “ignorant” fiindca nu a putut sa afle mai multe sau fiindca i-a fost mult mai usor sa nu stie, mai comod.
Dar daca, din contra, “bisericile oficiale” in care va aflati au Harul Sfantului Duh si sunt “mantuitoare” si sunt “pline de har”, cum am putea noi sa le parasim? O astfel de plecare n-ar insemna o blasfemie impotriva Sfantului Duh? Plecati fiindca sunt episcopi imorali acolo? Sau poate fiindca au scurtat Dumnezeiestile Slujbe? Sau poate se fac vinovati de pacatul simoniei?Dar acestea sunt motive non-dogmatice, ele putand fi vindecate si indreptate printr-o lupta “din interior”. Oricine pleaca si se separa de o biserica din aceste motive, nu o face dupa Invatatura Bisericii si astfel el devine un adevarat schismatic.
Conform canoanelor Sfintei Biserici, este permis sa te separi inaintea unei judecati sinodale doar de eretici. Toate celelalte separari ale clericilor si mirenilor de Episcopii lor sunt schisme. Astfel, daca o persoana se separa de o “biserica oficiala” oarecare, fiind convinsa ca acea biserica este la fel de mantuitoare ca si Adevarata Biserica, ea se dovedeste ca nu cauta adevarata Biserica a lui Hristos, ci doar o nisa
“mai pura” in cadrul “aceleiasi biserici”, o nisa care sa se potriveasca “gustului sau mai rafinat”. Si prin urmare daca, in noua lui situatie, el descopera in jurul sau unele abateri dogmatice, el priveste spre ele cu mare ingaduinta.
Multi spun ca in timpul cat au fost membrii ai Patriarhiei Moscovei ei au experimentat unele “experienţe spirituale”, pe care le-au interpretat ca fiind actiuni ale Harului Dumnezeiesc, si astfel ei nu pot sa zica despre Patriarhia Moscovei ca nu este o Biserica. Este foarte dificil pentru ei sa renunte la “sanatatea si bogatia lor spirituala” si sa recunoasca ca toate acestea erau doar experienţe psihologice sau poate chiar inselari! La urma urmei, ca sa spui aceasta, inseamna sa iti respingi trecutul tau, a unei vieti “bisericesti” false. Dar Evanghelia Mantuitorului spune ca este foarte dificil pentru omul bogat – bogat nu doar in sens material, ci mai ales spiritual si psihologic – sa intre in Imparatia Cerurilor. Prin „bogatie”, aici se intelege tot ceea ce are valoare într-un fel sau altul: dacă am deveni prea ataşati de „bogăţia spirituala” şi am incepe sa ne supraestimam experienţele noastre spirituale şi „realizările”, aceasta bogăţie ne poate împiedica intrarea noastră în Imparatia în care numai cei săraci cu duhul vor intra.
Urmand logica “bogatiei spirituale”, cu siguranta vom ajunge la concluzia ca cei care au ramas in “bisericile” eretice, sunt pur si simplu incapabili sa inteleaga, irationali, fricosi, intr-un cuvant mai “pacatosi”, iar noi suntem mai “spirituali”, “mai drepti”, “mai marturisitori” etc., dar in acelasi timp si noi si ei suntem membrii Bisericii Una […], in masura in care Biserica lui Hristos nu poate fi divizata. […]
Astfel au fost Novatienii sau Catarii, care considerau ca puritatea comunitatilor lor consta in faptul ca ei nu acceptau prin pocainta pe cei ce cazusera in timpul persecutiilor si nu acceptau pe cei care se casatorisera de doua ori, chiar si dupa ce acestia se pocaisera. Acesti “puritani” au fost condamnati de Biserica ca schismatici si eretici, si au fost primiti inapoi in comuniune prin mirungere.
*
In anii mai recenti, a mai aparut inca o explicatie, din frica condamnarii fostelor Biserici locale pentru ecumenism. Suporterii acestei pozitii urmeaza ecleziologia Mitropolitului Cyprian Koutsoumbas de Oropus si Phily. Acestia explica separarea lor de bisericile “nu fara Har” ale Ortodoxiei oficiale prin intrarea in rezistenta si ingradirea lor, in vederea unui anticipat Sinod Pan-Ortodox care, in viziunea lor, ii va condamna in final pe oficiali si ii va da anatemei. Este evident ca ei nu accepta nici anatemele vechilor-calendaristi contra noilor calendaristi, nici anatema data de ROCOR contra ecumenismului, considerand ca acestea nu sunt vocile intregii Biserici (desi noi stim ca nici o singura Biserica Ortodoxa Adevarata din timpurile noastre, nu considera anatema din 1983 invalida sau “neobligatorie”).
Mitropolitul Cyprian si suporterii sai se refera la faptul ca “noi avem pastori si chiar Patriarhi, care deja predica si afirma opinii eretice in sinoade si cu convingere. Dar turmele lor inca nu au inteles pe de-a-ntregul ca in acest fel credinta si mantuirea este pereclitata.” In acest moment, am intreba noi: oare turma, spre exemplu, a Papei de la Roma, a inteles ca ei sunt intr-o biserica eretica? In mod special, in secolele XI-XII, credinciosii simpli ai Romei e putin probabil sa fi inteles subtilitatile abaterilor episcopilor lor. Insa nu este mai putin adevarat ca ei toti au fost condamnati ca eretici impreuna cu pastorii lor si nici unui Sfant Parinte Ortodox nu i-a venit idea sa-i numeasca “partea bolnava a Bisericii” si sa-i invite la un soi de sinod “unificator”. Urmand rationalismul cyprianitilor e posibil sa ajungem la concluzia ca nici o condamnare a latinilor nu este valida pentru ca “rezistenta” din interiorul bisericii Romane nu a fost invitata la Sinoadele Ortodoxe. In mod normal, dupa ce au auzit de condamnarea sinodala a episcopilor Romei care au apostaziat de la Ortodoxie, astfel de “luptatori in rezistenta” au fost obligati sa abandoneze biserica Romei si sa se uneasca cu Biserica Ortodoxa. Constientizarea adevarului poate sa fi venit mai devreme pentru unii sau mai tarziu pentru altii, dar cu siguranta membrii organizatiilor bisericesti condamnate, mai greoi in a intelege problema nu au ramas ortodocsi si “astfel necondamnati”.
Din contra, membrii Sinodului Pan-Ortodox din 1848 in a lor Epistola Enciclica au scris: invatatura inovatoare a Romano-Catolicilor “este cu adevarat o erezie si cei ce o urmeza, indiferent ce au fost ei, sunt eretici, conform cu mai sus mentionata definitie sinodala a Sfintiei Sale Papa Damasus, comunitatile formate de ei sunt eretice si orice comuniune spirituala cu ei in cadrul slujbelor din partea membrilor ortodocsi ai Bisericii Sobornicesti este necanonica, datorita in mod special canonului 7 al Sinodului 3 Ecumenic.[…]
Si desi parintii prezenti la Sinod recunosc prezenta printre oamnenii din vest a unor oameni intelepti si piosi, chiar printre “episcopi, teologi si invatati” si chiar il numesc pe Papa, “Sfintia Sa”, ei nu recunosc si prezenta Harului in Tainele Bisericii Romei. Pentru a reveni in prezent, nici prezenta unor cucernici si intelepti crestini printre membrii “bisericilor ecumeniste”, nici faptul ca Sfantul Ierarh Filaret, vrednicul de pomenire Intaistatator al ROCOR-ului, in a sa “Epistola Indurerata” il numeste pe Patriarhul Athenagoras “Prea Fericirea \Sa”(aceasta a fost totusi înainte de proclamarea anatemei împotriva ecumenismului) si spera la convertirea lui si a celor impreuna cu dansul la Adevarata Ortodoxie (urari similare, exprimate in plus, in modul cel mai politicos, s-au facut de catre parintii ai Sinodului Pan-Ortodox de la 1848 catre Papa de la Roma), nu schimba faptul ca bisericile ecumeniste ale “Ortodoxiei Oficiale” sunt comunitati eretice si ca nu poate fi nici o comuniune intre ei si ortodocsi, fiind necesar sa planga pentru multimea de crestini care urmeaza episcopii eretici.
[n.n.: din Enciclica de la 1848] “Credinţa noastră, fraţilor, nu de la oameni, nici prin om este, ci prin descoperirea lui Iisus Hristos, care au vestit-o dumnezeieştii Apostoli, au întărit-o sfintele Sinoade a toată lumea, au învăţat-o neîntrerupt prea marii şi înţelepţi Dascăli ai lumii, şi au încredinţat-o sângiurile cele vărsate ale sfinţilor Mucenici. Să ţinem tare mărturisirea care am primit-o curată de la atâţia bărbaţi, lepădând orice înnoire ca pe o insuflare a diavolului. Cel ce primeşte înnoirea vădeşte nedesăvârşită Credinţa ortodoxă cea propovăduită. Dar această Credinţă a fost demult pecetluită ca desăvârşită, nesuferind nici micşorare, nici adăugire, nici vreo schimbare oarecare; şi care cutează a face aceasta sau sfătuie in acest sens pe altii sau cugeta la aceasta, a şi tăgăduit credinţa lui Hristos, s’a şi supus de bună voie veşnicei anateme pentru hula împotriva Duhului Sfânt, ca şi cum adică Acesta ar fi grait imperfect în Scripturi şi prin Sinoadele a toata lumea. Această înfricoşată anatema, fraţi şi fii iubiţi în Hristos, nu o rostim noi astăzi, ci a rostit-o cel dintâi Mântuitorul nostru (Matei 12:32): Oricine va zice împotriva Duhului Sfânt, nu se va ierta lui nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie; a rostit-o dumnezeiescul Pavel (Galateni 1:6-8): Mă mir că aşa de curând vă mutaţi de la cel ce v-a chemat pe voi prin harul lui Hristos, la altă evanghelie; care nu este alta, decât că sunt unii care va tulbură şi voiesc să schimbe evanghelia lui Hristos. Dar chiar dacă noi sau un înger din cer de v-ar vesti vouă alta evanghelie decât cea pe care v-am vestit-o – anatema să fie! Au rostit-o cele Şapte Sinoade a Toată Lumea şi toată ceata de-Dumnezeu-purtătorilor Părinţi. Drept aceea, toţi care înnoiesc, fie prin erezie ori prin schismă, de bună voia lor s’au îmbrăcat, după uvintele Psalmistului, cu blestemul ca şi cu o haină (Psalmi 108:17), fie că sunt Papi, fie Patriarhi, fie clerici, fie mireni; ci dacă cineva, măcar şi înger din cer, ar vesti vouă altă Evanghelie decât aţi primit, anatema să fie.”
Si astfel, aceste rezolutii ale Sinodului din 1848, care este recunoscut de catre intreaga Biserica Ortodoxa, arata ca:
1. Oricine cade in afara Ortodoxiei, cade in mod automat sub anatema data de Mantuitorul si de catre Sfintii Apostoli si de asemenea de toti Sfintii Parinti si de toate Sinoadele Ortodoxe din toate timpurile, iar un sinod ulterior care sa-i condamne pe eretici, nu va marca inceputul caderii ereticilor din Biserica, ci doar va marturisi, constata, ca ei deja au cazut din Biserica datorita ereziei lor, punandu-se singuri voluntar sub blestemul anatemei.
2. Ecumenismul include in sine comuniunea cu toti ereticii deja condamnati si astfel, ecumenistii au fost deja condamnati de mult timp de catre Biserica. In plus, ecumenismul in mod direct pacatuieste contra unui articol din Simbolul de Credinta si reprezinta expresia unei alte credinte, lucru deja condamnat de catre Sfintii Parinti ai Bisericii.
3. Comunitatile bisericesti ale caror pastori si episcopi marturisesc erezii sunt comunitati eretice si nu mai apartin trupului Bisericii Una a lui Hristos.
4. Comuniunea in duh si rugaciune cu astfel de comunitati este exclusa pentru ortodocsi.
5. Prezenta unor “cucernici si intelepti” episcopi, teologi si mireni, printre membrii comunitatilor eretice, nu ajuta la mantuirea acestor oameni, daca ei nu abandoneaza aceste comunitati si nu se intorc la Biserica.
6. Membrii comunitatilor eretice, indiferent de credinta lor personala, sunt pe o cale a pirzaniei, pentru ca ei nu apartin Trupului lui Hristos”
ApreciazăApreciază
Corina
fragment de unde?
La noi in tara multi duhovnici au scris despre problema calendarului.Citeste te rog Calauza in credinta ortodoxa a p Cleopa,ieromonah Ioanichie Moroi a pIoanichie Balan,la p Argatu=Raspunsuri duhovnicesti,la pArsenie B,traditia credintei ortodoxe ei au transmis-o in scris si prin viu grai la duhovnicii zilelor noastre,dar cine are urechi de auzit ,aude si cine nu…’Pentru aceea , luati toate armele lui Dumnezeu, ca sa puteti sta impotriva in ziua cea rea, si, toate biruindu-le , sa ramaneti in picioare… imbracati-va cu platosa dreptatii, si incaltati picioarele voastre, gata fiind pt Evanghelia paci. In toate luati pavaza credintei, cu care veti putea sa stingeti toate sagetile cele arzatoare aole vicleanului. Luati si coiful mantuirii si sabia Duhului , care este cuvatul lui Dumnezeu’.(Efes 6, 13-17)”Lupta-te lupta cea buna a credintei , cucereste viata vesnica la care ai fost chemat..”(I Tim.6,12)
ApreciazăApreciază
[…] VIDEO – PS Sebastian, Episcopul Slatinei: „Nu acceptati cipurile nici macar in pasapoarte” […]
ApreciazăApreciază
[…] VIDEO – PS Sebastian, Episcopul Slatinei: „Nu acceptati cipurile nici macar in pasapoarte” […]
ApreciazăApreciază
[…] VIDEO – PS Sebastian, Episcopul Slatinei: „Nu acceptati cipurile nici macar in pasapoarte” […]
ApreciazăApreciază
[…] VIDEO – PS Sebastian, Episcopul Slatinei: „Nu acceptati cipurile nici macar in pasapoarte” […]
ApreciazăApreciază