Înțelegem că sfârşitul e deja aproape şi dacă înțelegem ce înseamnă „Şi se va propovădui această Evanghelie a împărăției în toată lumea spre mărturie la toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul (Mt. 24, 14)”
Comentariul fratelui Felix postat la articolul Grecia intenționează să-și extindă apele teritoriale în Marea Egee, o măsură care este considerată oficial de Turcia drept motiv de război:
Nu vom enumera aici toate semnele apropierii celei de-a Doua Veniri a lui Hristos, ci le vom examina pe cele mai semnificative dintre acestea:
1. Propovăduirea Evangheliei în întreaga lume. Mântuitorul însuşi spune: Şi se va propovădui această Evanghelie a împărăției în toată lumea, spre mărturie la toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul (Mt. 24, 14).
Unii, bazându-se pe aceste cuvinte ale lui Hristos, afirmă că sfârşitul lumii este încă departe, deoarece nu toate popoarele au primit creştinismul. Astfel de oameni se înşală, cugetând că sfârşitul va veni după ce toate popoarele vor crede în Hristos. „Luaţi aminte scrie Sfântul Ioan Gură de Aur, Mântuitorul nu a spus: când vor crede toți oamenii, ci când va fi propovăduit tuturora. De aceea a şi adăugat: «spre mărturie la toate neamurile». Prin aceasta El dă de înțeles că nu va fi amânată Venirea Lui până când toți vor crede. ”Spre mărturie” înseamnă aici: ca învinuire, ca mustrare, ca osândire a celor necredincioşi.”
Cu exactitate se va împlini şi chiar s-a împlinit ultima poruncă a dumnezeiescului Învățător adresată Apostolilor: Mergeţi în toată lumea şi propovăduiți Evanghelia la toată făptura (Mc. 16, 15). Propovăduirea, această semănare a cuvântului lui Dumnezeu, e deja un fapt împlinit. Pilda despre sămânță este destul de limpede şi ne arată că multă din sămânța aruncată pe pământ nu va da nici un fel de rod. Doar aceea care cade în pământ bun va răsplăti cu roadă bogată pe cel ce seamănă (Mt. 13, 3-8). Cu toate acestea sămânța se seamănă şi trebuie să se semene până la sfârşitul lumii. „Nu va rămâne nici măcar un ungher al pământului unde să nu pătrundă propovăduirea evanghelică. Nu va mai exista vreun popor şi seminție care să nu fi auzit cuvântul mântuirii.” spune Mitropolitul Macarie.
Din mulți chemaţi însă puțini vor fi aleşi (Mt. 20, 16), adică puțini vor răspunde dumnezeieştii chemări. Astăzi, prin mijloacele de comunicare modernă – presă, radio, televiziune şi toate celelalte, abia dacă mai există popor ori seminție unde să nu fie cunoscut Hristos şi care să nu fi citit ori măcar să fi auzit de Evanghelie. După acest semn, prin urmare, sfârşitul e deja aproape.
Sfântul Marcu Eugenicul a fost unicul ce s-a opus unirii cu catolicii semnată la Sinodul de la Ferrara – Florența (1438-1439). Urmându-i exemplul, lumea ortodoxă n-a recunoscut documentul, dar împăratul Constantin a rămas fidel unirii și Constantinopolul a căzut în 1453. În 1965 Patriarhul Athenagora ridică anatema de la 1054
Parintele nostru intre sfinti Marcu Eugenicul (1392-1444), mitropolitul Efesului, s-a nascut Manuel, din Gheorghe si Maria, amandoi din familii credincioase si binecunoscute ale Constantinopolelui, capitala Imperiului Roman si a Patriarhiei Ecumenice a Bisericii Ortodoxe.
In acea vreme, partea rasariteana a Imperiului fusese cucerita de turci, si imparatul Manuil intrase in negocieri cu papa Martin al V-lea, nadajduin sa adune un sinod ecumenic pentru a obtine unirea celor doua biserici, si astfel sa primeasca ajutor militar din partea monarhiilor vest-europene. Aceste negocieri au fost intrerupte, insa, dupa ce imparatul a suferit o criza. Dupa asediul nereusit asupra Constantinopolului din 1422, al sultanului otoman Murad al II-lea, fiul si succesorul imparatului, Ioan VIII Paleologul, a reluat negocierile cu noul papa, Eugenie al IV-lea, si a inceput pregatirile pentru un sinod ecumenic. Patriarhii Alexandriei, Antiohiei si Ierusalimului au refuzat participarea la sinod, dar au trimis, siliti, reprezentanti.
Patriarhul Alexandriei a ales ca unul din delegatii sai sa fie ieromonahul Marcu Evgenikos, ale carui lucrari teologice i-au adus faima in intregul imperiu. Atat Imparatul cat si patriarhul (Iosif al II-lea al Constantinopolului) au dorit ca Marcu sa fie hirotonit episcop, pentru a ocupa pozitia de teolog-sef al delegatiei Ortodoxe, la sinod. La 46 de ani, Marcu a fost ridicat in rangul de Mitropolit al Efesului, ce devenise vacant prin moartea mitropolitului Ioasaf. Vorbind de sperantele sale pentru sinod, Sfantul Marcu spunea: „Mi-am pus nadejdea in Dumnezeu si in sfintii comuni ai Bisericilor Apusului si Rasaritului. Intr-adevar, credeam ca totul va merge bine cu noi si vom obtine ceva maret si vrednic de munca si nadejdile noastre.”
Pe 27 noiembrie 1437, 700 de episcopi, arhimandriti, monahi, preoti si laici au intins panzele spre Italia. Aceasta delegatie ortodoxa il includea pe imparatul Ioan, patriarhul Iosif si 22 de episcopi, printre care se afla Mitropolitul Marcu al Efesului. Prima intrunire a sinodului s-a tinut in Miercurea Mare, 9 aprilie 1438, la catedrala Sfantului Gheorghe din Ferrara, Italia. Dupa 14 sedinte in Ferrara, cea din urma avand loc pe 13 decembrie, papa Eugenie a mutat sinodul in alta parte (din considerente financiare), la 12 ianuarie 1439. Sinodul a reinceput in Florenta pe 26 februarie si s-a incheiat pe 5 iulie.
Nu a fost intaia data cand s-a incercat o astfel de reunire. Negocieri pentru restabilirea comuniunii eclesiale intre Roma si Constantinopole au avut loc de aproximativ 30 de ori de la Marea Schisma din 1054. Cea mai importanta dintre aceste incercari anterioare a avut loc la Conciliul de la Lyon in 1274. A fost motivata, la fel, in buna masura, de catre dorinta imparatului Mihail al VIII-lea de a primi ajutor militar din partea papalitatii. Despre acel conciliu, episcopul Kallistos (Ware) scrie: Dar unirea s-a dovedit nu mai mult decat o intelegere pe hartie, de vreme ce a fost respinsa cu tarie de majoritatea covarsitoare a clerului si mirenilor din Biserica Bizantina, cat si de Bulgari si de alte tari ortodoxe. Reactia generala la conciliul de la Lyon a fost rezumata in cuvintele atribuite sorei imparatului: ‘Mai bine sa piara imperiul fratelui meu, decat neprihanirea credintei Ortodoxe’.
Grecia intenționează să-și extindă apele teritoriale în Marea Egee, o măsură care este considerată oficial de Turcia drept motiv de război
Hotnews: Grecia vrea să ia o măsură care este considerată oficial de Turcia drept motiv de război
Grecia intenționează să-și extindă apele teritoriale, inclusiv în Marea Egee, a declarat vineri ministrul de externe George Gerapetritis, în ciuda amenințării de lungă durată a Turciei cu războiul în cazul în care Atena ar face un astfel de pas, transmite Reuters.
Cele două țări NATO, rivale vechi, și-au redus tensiunile în relațiile dintre ele, dar rămân în dezacord cu privire la locul în care începe și se termină platforma continentală în Marea Egee – o zonă considerată a avea un potențial energetic semnificativ și cu implicații pentru spațiul aerian.
Grecia și-a extins deja apele teritoriale în Marea Ionică de la 6 mile marine (11 km) la 12 mile (22 km), în urma acordurilor cu Italia, și a semnat un acord de delimitare maritimă cu Egiptul în estul Mediteranei.
Însă a evitat măsuri similare în Marea Egee, unde Ankara s-a opus vehement.
Turcia a declarat oficial așa ceva drept motiv de război
În 1995, parlamentul turc a declarat „casus belli”, sau motiv de război, în cazul în care Grecia își extinde unilateral apele teritoriale dincolo de șase mile marine în Marea Egee, o poziție pe care Atena o consideră o încălcare a dreptului maritim internațional.
Răspunzând vineri la întrebările adresate în parlament, Gerapetritis a declarat că se așteaptă o extindere suplimentară.
„Astăzi, suveranitatea noastră în Marea Egee se extinde până la șase mile marine”, a spus Gerapetritis. „Așa cum a existat un acord cu Egiptul, așa cum a existat un acord cu Italia, va exista și o (nouă) extindere a apelor teritoriale”, a adăugat el.
El nu a specificat care zone maritime ar putea fi extinse.
În iulie, Grecia a făcut un alt pas, dezvăluind granițele a două zone marine planificate în Marea Ionică și Marea Egee. Zona din Marea Egee, care acoperă 9.500 de kilometri pătrați, s-ar extinde inițial în jurul insulelor sudice din Ciclade, mai la sud de Turcia, conform hărților prezentate de Atena. Anunțul a stârnit obiecții din partea Ankarei.
Grecia afirmă că singura problemă pe care este dispusă să o discute cu Turcia este delimitarea zonelor maritime, inclusiv platoul continental și zona economică exclusivă.
Comentariu saccsiv:
Sfantul Paisie Aghioritul:
„’Anumiți oameni au venit la mine și mi-au spus că va începe un război, că turcii vor intra în Grecia și că ne vor alunga la șase mile până la Corint (așa au explicat profeția Sfântului Cosma Etolianul, cu gândirea lor stricată). <…> Deși nu-mi place să vorbesc despre tema profețiilor, m-au forțat să le explic sensul celor șase mile despre care a vorbit Sfântul Cosma. Aceasta nu este altceva decât șase mile de platou continental maritim. Este că noi și Turcia ne-am mușcat reciproc în ultimii ani, și că în cele din urmă vom intra în conflict. Dar nu vor intra în Grecia, vor avansa doar aceste șase mile, dar apoi vor întâmpina mari calamități din nord, așa cum este scris, și toate planurile lor se vor prăbuși.” [14]
Cititi va rog mai multe la:
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
15 comments