10 motive pentru a părăsi Facebook

Foto: http://www.controappuntoblog.org/2014/07/24/la-social-art-di-pawel-kuczynski/

Discerne: 10 motive raționale de bun simț pentru a părăsi Facebook de care mulți utilizatori știu dar nu le pasă. (10x Meta motive pentru a nu mai folosi tehnologia Meta, partea I)

10x Meta motive pentru a nu mai folosi tehnologia Meta

Partea I. 10 motive raționale de bun simț pentru a părăsi Facebook de care mulți utilizatori știu dar nu le pasă.

Motto: ”Pentru pasărea care a stat tot timpul închisă în colivie, zborul este un handicap.”

Azi încep o nouă serie de articole menite să aprofundeze pericolele și dezavantajele pe care le prezintă folosirea serviciilor oferite de platformele și companiile deținute de compania transnațională Meta care a fost fondată la scurt timp, succesoarea companiei Facebook, care este succesoarea site-ului Facemash, care a fost lansat în 28 octombrie 2003. Astăzi se aniversează 20 de ani de când s-a inventat precursorul Facebook, așa cum este ilustrat și în filmul The Social Network (2010). Mi se pare o bună ocazie pentru a explica de ce în continuare nu e o idee bună a folosi o platformă care a fost construită pe baza comparației subiective între utilizatori, discriminării și furtului de date personale. Iată în acest prim articol 10 motive argumentate, despre care foarte probabil nu ai luat cunoștință prima oară astăzi. Mai mult, dacă vrei mai multe în direcția argumentelor nominalizate în continuare, te invit să accesezi linkurile pentru a citi alte articole publicate pe acest blog.

1. Facebook este o companie care propagă în mod intenționat și fățiș prin termeni și condiții o ideologie politică de extremă stânga, care cenzurează datele împărtășite de utilizatori și permite în schimb dezinformare, știri false, propagandă și conținut manipulativ. Inteligența artificială este folosită pentru a analiza și a clasifica tot conținutul de pe platformă conform cu ceea ce stabilește Facebook că este adevărat, care se schimbă constant. Am scris mai multe despre asta aici:Iată cum se manipulează convingerile. Descoperă fațetele și tehnicile ca să gândești liber!
2. Dacă ai un cont active pe care navighezi prin orice dispozitiv, Facebook îți violează intimitatea și confidențialitatea datelor personale. Facebook colectează o cantitate semnificativă de date pentru a oferi reclame personalizate. Facebook stie 70 de categorii de informatii despre tine. Știai măcar o parte din acestea? Inteligența artificală face în mod deschis și transparent asta, cu scopul de a prezice comportamentul utilizatorilor și a personaliza conținutul afișat în funcție de ce crede utilizatorul, nu în funcție de ce este adevărat sau util pentru acesta. Acest obicei este invaziv și ridică întrebări privind confidențialitatea. În plus, Facebook a fost implicată în multiple scandaluri legate de colectarea și utilizarea neautorizată a datelor utilizatorilor săi. Aceste date pot fi vândute ( și sunt adesea vândute) către terțe părți sau folosite în scopuri publicitare fără consimțământul clar al utilizatorilor. Cu alte cuvinte, dacă serviciul este gratis, atunci probabil că de vânzare ești tu. Desigur, intenția este de a face personalizarea suficient de subtilă în așa fel încât utilizatorul să nu o perceapă drept intruzivă. Dacă ”focul la care sunt fierți utilizatorii” este accelerat, s-ar putea ca unii să se ”trezească” și să-și piardă încrederea în platformă. În plus, datele adunate ar putea fi folosite pentru a crea profiluri detaliate ale utilizatorilor și pentru a crea mesaje și conținut care să vizeze manipularea opiniei publice în favoarea unor spioni. Dacă acești spioni susțin un partid sau un candidat politic (așa cum s-a vehiculat că s-ar fi întâmplat la alegerile prezidențiale din SUA sau România), atunci cât din rezultatele obținute pot fi manipulate prin controlul unor asemenea date?
3. Facebook este un mediu digital care a fost și continuă să fie proiectat social să creeze adicție și să mențină literalmente cu orice preț atenția utilizatorului prizonieră în intermediul aplicației. Sean Parker a fost primul președinteși investitor care a lucrat pentru compania Facebook din 2004 și a oferit un sprijin colosal în dezvoltarea inițiativei studențești într-o corporație. Iată ce spunea într-un interviu: ”Dacă procesul de gândire care a stat la baza construirii acestor aplicații, Facebook fiind prima companie care a înțeles cu adevărat acest lucru, acest proces de gândire a fost: ”Cum putem consuma cât mai mult din timpul și atenția ta conștientă”. Iar asta înseamnă că trebuie să vă dăm un pic de dopamină periodic, pentru că cineva a apreciat sau a comentat o fotografie sau o postare sau altceva, iar asta vă va face să contribuiți cu mai mult conținut, iar asta vă va aduce mai multe aprecieri și comentarii, așadar este o buclă de feed-back de validare socială. Adică este exact genul de lucru pe care un hacker ca mine l-ar inventa pentru că exploatezi o vulnerabilitate a psihologiei umane. Și cred că noi, creatorii, am înțeles acest lucru în mod conștient și am făcut-o oricum.”. Cu cât un utilizator petrece mai mult timp pe oricare din aplicații, cu atât este mai apreciat de către companie. Utilizarea excesivă a platformelor de social media, inclusiv Facebook, poate duce la diverse probleme de sănătate mintală, precum anxietatea, depresia sau sentimentul de izolare socială. În plus, erodează disciplina necesară pentru întreținerea unor activități de bază, cum ar fi sportul, exercițiile fizice, gătitul sau învățatul și susține încă și mai mult adâncirea unor alte adicții. Utilizarea Facebook alimentează invidia și distruge relații între utilizatori. Acestea au fost documentate științific de psihologi. Cu alte cuvinte, majoritatea utilizatorilor de Facebook nu ar acorda 2-3 ore într-un an pentru a se cunoaște pe sine mai bine, dar acordă fără probleme 2-3 ore săptămânal pe o platformă care știe mai multe despre ei decât ei înșiși. Mai multe, în articolele mele: În căutarea disciplinei pierdute și Războiul invizibil împotriva citirii rapide .
4. Facebook facilitează experiențe negative de utilizare și bullying online. Facebook atrage persoane cu un profil emoțional sensibil, promițându-le un mediu virtual sigur, însă tot mai mulți utilizatori au constatat că se confruntă cu hărțuire, intimidare și comportamente neprietenoase. Acest gen de interacțiuni sunt încurajate în mod indirect de către algoritmi deoarece generează și mai mult timp petrecut pe platfomă, astfel încât certuri private ajung să fie scandaluri publice sau informații dezvăluite în încredere pot ajunge să fie folosite ca surse de șantaj sau presiune psihologică pentru victime. Datele sensibile pot fi folosite împotriva persoanelor publice sau oficialilor pentru a obține informații sau pentru a influența deciziile lor. Algoritmii de moderare a conținutului pot avea dificultăți în detectarea și eliminarea completă a conținutului hărțuitor sau răuvoitor. De ce? Pentru că algoritmii au fost optimizați pentru a vinde publicitate, nu a proteja utilizatorii. Acest lucru poate crea un mediu toxic pentru utilizatori, deoarece conținutul inadecvat poate fi lăsat să persiste. Toate acestea pot avea un impact negativ asupra stimei de sine și a sănătății emoționale. La acestea, se adaugă cenzura Facebook pentru conținutul cu care în prealabil nu este de acord. Mai multe în această direcție, citește aici: Între naivitate și cinism. Partea III. 8 premise tari.
5. Facebook poate fi o sursă nefiltrată de atacuri cibernetice și phishing, unde utilizatorii pot fi vizați de atacatori care încearcă să fure date personale sau să acceseze conturile lor. Softurile de securitate de tipul antivirus, antimalware, anti spyware și anti adware nu pot să filtreze pe dinafară amenințările la fel de eficient dacă utilizatorul a desemnat că tot ceea ce se întâmplă pe Facebook e considerat sigur. De fapt, by default, unele browsere și aplicații marchează în mod corect tot ce este pe Facebook ca o potențială amenințare și nu permite afișarea conținutului în cadrul navigării în afara Facebookului. Pe o scară mai largă, utilizând datele adunate, agențiile de spionaj ar putea crea atacuri cibernetice mai precise și direcționate împotriva unor ținte specifice, cum ar fi organizații guvernamentale sau corporații. Citește mai multe în articolul Securitatea, între iluzie şi control

De curiozitate, iată cum arată în experiența mea de browsing când cineva împărtășește conținut de pe Facebook.

Și iată cum arată când cineva împărtășește conținut de pe Instagram:

6. Tot ceea ce este împărtășit pe Facebook poate fi folosit împotriva ta. Informațiile personale pot fi utilizate pentru a identifica și exploata vulnerabilități individuale, inclusiv dependențe, probleme de sănătate mentală sau istorii personale sensibile. Conținutul postat pe Facebook poate fi folosit în evaluarea potențialilor angajați sau studenți, iar postările controversate pot avea consecințe negative asupra carierei sau educației. Datele pot fi utilizate pentru a crea conținut fals sau pentru a discredita oameni sau organizații, având un impact negativ asupra reputației lor. Știu asta pentru că și eu am folosit Facebook pentru a elimina șanse pe criteriile subiective sau obiective pe care le aveau diferiți clienți sau colaboratori în funcție de ce anume au avut anumiți utilizatori neinspirația de a împărtăși prin Facebook. Sunt mulți oameni care nici nu știu ce șanse au pierdut din cauza unui like, a unui comentariu, a unui emoticon sau a unei poze împărtășite pe Facebook. Datele expuse prin Facebook pot conține informații sensibile despre afaceri, strategii de piață și dezvoltarea de produse ale companiilor. Aceste informații pot fi utilizate în scopuri de spionaj industrial sau pentru a câștiga un avantaj concurențial. Un detectiv particular afirma în 2008 că de când s-a înființat Facebook, parcă vine Moș Crăciun în fiecare zi la cât de multe date împărtșesc din proprie inițiativă oamenii de la care ar fi trebuit să depună enorm de multă muncă pentru a afla. Din când în când, mă mai trezeam și eu cu câte vreun internaut parcă ”picat din lună” despre care folosind motoarele de căutare și facebook puteam să știu și cât datorează la fisc, și ce notă a luat la bac și persoana mă întreba de unde știu care este locul anterior de muncă. Dacă le-aș spune majorității oamenilor ce pot să aflu despre ei doar prin ceea ce se găsește online public despre ei, ar fi îngroziți și ar crede că sunt vreun spion, dar nu se uită la dâra digitală pe care au lăsat-o în urmă ca într-o oglindă. De parcă asta nu ar fi de ajuns, algoritmii inteligenței artificiale a Facebook pot analiza profilurile utilizatorilor și interacțiunile lor pentru a genera evaluări de potențiali angajați, colaboratori sau clienți. Facebook încurajează utilizatorii să interacționeze, dar îi sancționează când o fac prea profitabil. Cu toate acestea, acest proces automatizat poate duce la evaluări incorecte sau subiective, afectând astfel oportunitățile prezente și viitoare ale utilizatorilor. Citește/vezi mai multe pornind de aici: Cronica documentarului Facebook, reţeaua care ne-a schimbat viaţa (2014)
7. Facebook contribuie către sfârșitul lumii despre care se spune că va veni când nu va mai fi cărare între om și om. Algoritmii de recomandare pot promova interacțiunile online mai mult decât cele offline, ceea ce poate duce la neglijarea relațiilor personale în viața reală. Oamenii știu tot mai puțin să vorbească cu gura, știu în schimb mai mult texting. Alocă tot mai mult timp interacțiunii cu tâmpifonul sau cu computerul decât comunicării prin viu grai cu alții. Păcăleala prin care asta se instaleaza se numește ”înlocuire”: ”am vorbit” nu mai presupune folosirea glasului în ziua de astăzi, așa cum ”am citit” nu mai presupune folosirea conștientului sau abilității de învățare. Atunci când mă gândesc că cei mai mulți se chinuie să tasteze cu degetele pe tastele virtuale în loc să folosească un stylus pen, mă doare mintea cu privire la timpul pierdut. Comunicarea interpersonală între oameni a ajuns un subiect academic despre care mai mult se scrie și se citește, probabil că în viitor locul ei va fi la muzeu. Tu ce ești pregătit/ă să faci în căutarea ascultării pierdute? Mai mult, algoritmii de inteligență artificială Facebook pot personaliza conținutul în funcție de preferințele utilizatorilor, oferindu-le astfel o experiență personalizată care ar putea să nu reflecte în mod corect realitatea (”traiul în bulă”).
8. Facebook încurajează utilizatorii să-și completeze profilul cu cât mai multe detalii, amintindu-le, de dragul legii, să fie precauți și să-și asume responsabilitatea înainte de a împărtăși date sensibile. Furturile comise prin celebra rețea bling rings-au bazat pe obiceiul unor celebrități bogate ce împărtășeau poze și adrese ale caselor lor și programul care le spunea indirect hoților când NU vor fi acasă pentru a-i putea jefui. Hoții au fost prinși deoarece unii dintre ei au fost suficient de proști ca să se laude tot pe social media (în speță Facebook) cu unele din lucrurile furate. În epoca Facebook, agențiile de spionaj nu mai au nevoie de agenți 00 de tipul James Bond pentru a descoperi unde va fi cine. Atacatorii, stalkerii, hackerii, hoții și spionii știu cum să folosească sau să obțină accesul la datele de geolocalizare ale utilizatorilor, pot crea profiluri comportamentale și de navigare în teritoriu și pot detecta locurile în care utilizatorii pot fi urmăriți, supravegheați, înregistrați, atacați, jefuiți, răpiți sau omorâți în viața reală. Agențiile de spionaj ar putea folosi aceste date pentru a supraveghea cetățenii, inclusiv politicieni, activiști sau alte persoane considerate a fi de interes. De aceea, se dezvoltă în multe țări un cadru legislativ avansat în care se motivează, se justifică extinderea folosirii mijloacelor care deja există. Posibil, următoarea etapă este că utilizatorii care sunt identificați ca fiind critici față de agențiile de spionaj sau care se opun politicilor lor ar putea fi supuși la represalii sau persecuții. Datele unor utilizatori ar putea fi folosite pentru a identifica și monitoriza persoanele disidente, activiștii sau opozanții politici, ceea ce ar putea duce la persecuții sau amenințări la adresa libertății lor.
9. Eforturile tot mai multor oameni de afaceri de a folosi Facebook ca o platformă transparentă și legitimă pentru publicistică și servirea audiențelor lor este tot mai mult subminată de lăcomia administratorilor platformei Facebook, care cer tot mai mulți bani, eforturi și condiții chiar și pentru a păstra accesul la audiența deja câștigată de unele afaceri pe Facebook. Platforma își dorește utilizatorii prizonieri într-o închisoare virtuală, iar cei care doresc să construiască legături de calitate în afara rețelei trebuie să plătească mai mult decât valorează. Am ajuns de mulți ani la nebunia în care un antreprenor are nevoie să angajeze part-time un asistent virtual din Filipine doar ca să gestioneze contul de Facebook curent al unui om de afaceri. Nu vorbim de generarea de conținut, ci doar de postare și păstrarea legăturii cu abonații deja implicați pe o platformă care se pretinde gratuită, dar care cere bani pentru a arăta abonaților ceea ce ei deja s-au angajat că vor să vadă. Am ajuns la nivelul în care e nevoie de un buget minim de 1500 de dolari doar pentru a testa niște ipoteze de marketing (fără a aștepta vreun venit) dintr-o campanie de Facebook Ads. Chiar și pentru cei care sunt adaptabili și avizi de învățare, setările și condițiile se schimbă tot timpul, făcând astfel chiar și beneficiul învățării tehnice perisabil. Cine nu a înțeles principiile pentru folosirea Facebook Ads nu mai are nicio șansă de a le folosi profitabil sau util acum, dacă este un utilizator obișnuit de Facebook. Citește mai multe aici: În împărăția orbilor, omul cu un singur ochi e rege. Ofer un argument în plus că aceasta este o politică de companie. Facebook a contribuit la criza economică declanșată odată cu plandemia din 2020 prin următoarele măsuri: încurajarea obsesivă a organizării evenimentelor online deși de la un moment dat era evident că utilizatorii se săturaseră să mai stea în fața monitoarelor (ceea ce a început să se resimtă foarte acut din 2021), ceea ce a pus umărul la distrugerea afacerilor bazate pe offline; a redirecționat o parte din atenția și-așa supralicitată a utilizatorilor prin găzduirea de material propagandistic gratis (publicitate înșelătoare) de la autoritățile sanitare și supranaționale (ceea ce a dus la creșterea și mai mult a prețurilor cerute pentru Facebook Ads deoarece comercianții nu erau în concurență doar cu alți comercianți care plăteau pentru rezultate, ci și cu organizațiile care primeau spațiu publiciar pe gratis). În plus, Facebook Workplace, promis ca un instrument pentru promovarea lucrului de acasă și a comunicării online, a ridicat și mai multe îngrijorări cu privire la stocarea, securitatea și confidențialitatea datelor personale asupra cărora utilizatorii au avut mai puțin control (și despre care compania a fost foarte puțin transparentă) decât pe alte platforme similare (de exemplu LinkedIn) și a demonstrat un nou conflict de interese între interesele comerciale ale Facebook și nevoile utilizatorilor Facebook Workplace. În cele din urmă, Facebook Workplace a avut un efect dezastruos asupra productivității și bunăstării angajaților care nu numai că nu reușeau să-și facă treaba, dar în unele cazuri și-au pierdut și locurile de muncă drept urmare a ideii de a petrece mai mult timp în spațiul profesional pus la dispoziție de Facebook ca un veritabil ”rabbit hole”.
10. În ciuda optimizărilor tehnice făcute în ultimii ani, Facebook continuă să consume, atât pe computerele cu Windows, cât și pe dispozitivele cu Android, o mulțime de RAM, să consume foarte mult din baterie, să supraîncălzească dispozitivele și să deterioreze bateriile. Mi s-a părut uimitor cât de mult îmi ținea bateria tâmpifonului după ce am eliminat Facebook, Facebook Messenger și WhatsApp și cât de responsive era dispozitivul fără aceste aplicații instalate pe el. Cine crede că Facebook și WhatsAPP sunt gratis nu s-a uitat la banii dați pe dispozitive și la facturile de energie electrică necesare pentru a continua să întrețină această patologie.

Aspectele argumentate pe larg mai sus reprezintă potențiale dezavantaje sau amenințări și nu reflectă în mod necesar experiența fiecărui utilizator și nici intențiile tuturor utilizatorilor care au accesul la aceste date sau care dispun de aceste posibilități. Cu toate acestea, arată dezavantajele și riscurile asociate cu accesul nesupervizat la datele utilizatorilor de către spioni, răufăcători sau agenții guvernamentale. Este crucial să se adopte măsuri stricte de protecție a confidențialității și securității datelor utilizatorilor în orice platformă online. Meta, compania-mamă a Facebook, a forțat constant nota în sensul opus, chiar dacă a trebuit să plătească amenzi sau despăgubiri de milioane de dolari (the cost of doing business). În cele din urmă, vă invit să accesați documentarul Media Matrix de James Corbett cu subtitrare în română de Ionel Trandafir.

Dacă ți-a plăcut acest articol, atunci s-ar putea să apreciezi și:

De la www la web 4.0

New Media (vs) PR? – Iluzia circului cu purici

Curăţenie pe Facebook

Imaginea caracterului, acum şi pe Facebook

Recomandare de carte: Triburile. O patologie a politicii româneşti de la Revoluţie la generaţia Facebook, de Vasile Sebastian Dâncu

Distracție plăcută în calea bătătorită spre iad numită Facebook!

Marcus Victor Grant