Unii zic ca evreii au disparut si le-au luat locul KHAZARII. Atunci de ce Sfintii Parinti vorbesc despre evrei in profetiile lor despre Sfarsitul Vremurilor?
Cateva exemple:
Sfantul Apostol Pavel:
„Căci dacă tu ai fost tăiat din măslinul cel din fire sălbatic şi împotriva firii ai fost altoit în măslin bun, cu atât mai vârtos aceştia, care sunt după fire, vor fi altoiţi în însuşi măslinul lor.
Pentru că nu voiesc, fraţilor, ca voi să nu ştiţi taina aceasta, ca să nu vă socotiţi pe voi înşivă înţelepţi; că împietrirea s-a făcut lui Israel în parte, până ce va intra tot numărul neamurilor.”
(Romani 11, 24-25)
Sfantul Ioan Damaschin:
Dar in sens propriu si special, antihrist se numeste acela care vine la sfarsitul veacului (Matei XIII, 40; XXIV, 5.). Si atunci va veni spre mustrarea iudeilor potrivnici lui Dumnezeu. Domnul le-a spus lor: “Eu am venit in numele Tatalui Meu si nu ma primiti; vine altul in numele Lui si pe acela il veti primi” (Ioan V, 43.). Iar apostolul: “Pentru aceea, pentru ca n-au primit dragostea adevarului ca sa se mantuiasca, va trimite lor Dumnezeu lucrarea inselaciunii, ca sa creada minciunii, pentru a fi osanditi toti acei care n-au crezut adevarului, ci le-a placut nedreptatea” (II Tesalonicieni, II, 10-12.). Asadar, iudeii n-au primit pe Domnul Iisus Hristos si Dumnezeu care este Fiul lui Dumnezeu, dar vor primi pe inselator, pe cel care se numeste pe sine Dumnezeu. Caci se va numi pe sine insusi Dumnezeu, il invata ingerul pe Daniil, spunand asa: “Nu va tine seama de Dumnezeul parintilor lui” (Daniil XI, 37.). Iar apostolul spune: “Sa nu va amageasca pe voi nici intr-un chip, ca va veni mai intai lepadarea de credinta si se va arata omul pacatului, fiul pierzarii, potrivnicul, care se inalta mai presus de tot ce se numeste Dumnezeu sau este inchinat, asa incat sa sada el in Biserica lui Dumnezeu, aratandu-se pe sinesi cum ca ar fi Dumnezeu” (II Tesaloniceni II, 3-4.). Cand spune apostolul “in Biserica lui Dumnezeu”, nu vorbeste de Biserica noastra, ci de cea veche (Adica de Templul din Ierusalim (n.n.).), de cea iudaica. Caci antihrist nu va veni la noi, ci la iudei. Nu va veni pentru Hristos, ci contra lui Hristos; pentru acest motiv se si numeste antihrist.
Cititi va rog mai multe la:
Sfantul Ioan Damaschin: DESPRE ANTIHRIST (Dogmatica)
Sfantul Efrem Sirul:
Iar Domnul nostru va veni ca un fulger infricosat pe pamant. Dar vrajmasul nu va veni asa. Se va naste cu adevarat dintr-o femeie spurcata, care va fi unealta a lui. Deci nu se va intrupa diavolul, ci in acest fel va veni ca sa insele pe toti. Fiind smerit, linistit, urand cele nedrepte, spre iudei intorcandu-se, bun, iubitor de saraci, peste masura de frumos, cu buna asezare, lin catre toti, cinstind in mod special pe evrei (caci ei asteapta venirea lui). Iar intru toate acestea se vor face semne, aratari si infricosari cu multa stapanire, si se va mestesugi cu viclesug ca sa placa tuturor, si sa fie iubit de multi. Si daruri nu va lua, cu manie nu va grai, mahnit nu se va arata, si cu chipul bunei randuieli va amagi lumea, pana ce se va face imparat. Si dupa ce vor vedea multe popoare niste fapte bune ca acestea, toti impreuna cu o socoteala se vor face, si cu bucurie mare il vor propovadui pe el imparat, zicand unii catre altii: Au doara se mai afla vreun om ca acesta bun si drept ? Si mai mult poporul cel ucigas al evreilor il vor cinsti si se vor bucura de imparatia lui. Pentru aceea si ca unul ce va cinsti mai mult locul si templul, va arata tuturor ca are grija de ei.
Cititi va rog mai multe la:
Sfantul EFREM SIRUL despre ANTIHRIST …
Fericitul Teofilact al Bulgariei:
„Ilie va veni ca un Inaintemergător al celei de-a Doua Veniri şi-i va aduce la credinţa în Hristos pe toţi evreii care se vor dovedi ascultători, călăuzindu-i, cum ar veni, către moştenirea lor părintească pe cei care căzuseră de la El”.
Cititi va rog mai multe la:
Text remarcabil despre ANTIHRIST
Sfantul Lavrentie de Cernigov:
Antihrist va proveni dintr-o femeie curvă, o evreică dintr-al doisprezecelea neam de preadesfrânaţi.
[…]
Mulţi evrei care au trăit cu adevărat după legea lui Moise, nu vor primi pecetea lui antihrist. Ei vor sta în aşteptare, urmărindu-i toate activităţile lui. Ei ştiu că strămoşii lor nu L-au recunoscut pe Hristos drept Mesia, dar aici va lucra Dumnezeu, căci ochii lor se vor deschide şi ei nu vor primi ştampila lui satana, iar în cel de-al unsprezecelea ceas îl vor recunoaşte pe Iisus Hristos drept Mesia, vor trece la ortodoxie, iar pentru credinţa lor se vor mântui. Restul poporului, fiind slab în credinţă, va merge după satana.
Cititi va rog mai multe la:
PROFETIA Sfantului LAVRENTIE DE CERNIGOV despre ANTIHRIST
Sfantul Atanasie cel Mare si Sfantul Andrei din Cezareea:
Antihrist va fi evreu, va proveni din neamul israelit al lui Dan si va veni din Galileea.
Cititi va rog mai multe la:
Skartsiuni Dimitriu: “Profetii despre antihrist”
Staretul Antonie:
În ajunul venirii antihristului va fi un haos în viaţa tuturor ţărilor. Vor prospera cei care, în virtutea religiei pe care o practică, aşteaptă venirea antihristului ca Mesia. Aceştia sunt, întâi de toate, iudeii.
Cititi va rog mai multe la:
Staretul Antonie despre ANTIHRIST: „Totul se va petrece prin intermediul institutiilor bancare”
Sfantul Ierarh Nifon:
Acum Ma voi arata si iudeilor, care M-au rastignit si n-au crezut in dumnezeirea Mea. Mi S-a dat toata stapanirea si puterea si sunt Judecator drept. Atunci cand eram pe Cruce, ziceau: Hoo! Tu Cel ce darami Biserica mantuieste-Te pe sine-Ti Acum a Mea este razbunarea, le voi rasplati! Voi judeca, voi cerceta, voi pedepsi aspru neamul jidovesc, cel stricat si viclean, pentru ca nu s-a pocait. Le-am dat vreme de pocainta, dar au nesocotit-o; vor lua acum razbunare.
[…]
Cititi va rog mai multe la:
OBLIGATORIU DE CITIT. Sfantul Ierarh Nifon: VEDENIE DESPRE INFRICOSATA JUDECATA
Comentariu saccsiv:
Dupa cum stiti, e deja super virala teoria cu khazarii, pe care am combatut-o pana acum in principal in doua articole:
Adeptii sai nu explica insa cand anume au disparut evreii sau iudeii sau jidovii.
Si ceea ce este cu mult mai grav, adeptii ortodocsi ai acestei teorii ignora cu desavarsire referirile la evreii sau iudeii de la Sfarsitul Vremurilor, pe care le putem citi in Sfanta Scriptura sau scrierile Sfintilor Parinti. Adica toti acestia care ne-au invatat atatea si ne-au avertizat despre atatea, au fost chiar intr-o atat de mare ratacire de n-au stiut ca intre timp evreii vor disparea, locul lor fiind luat de catre … khazari?
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
merita citita, atinge putin si subiectul kazari
Dă clic pentru a accesa viewer
ApreciazăApreciază
Te rog da share la Petitia asta http://www.petitieonline.com/graiere_pentru_mama_care_a_furat_un_cacaval_pentru_fetia_sa un nou caz scandalos! Au inchis o biata mama in inchisoare cu sentinta de 3 ani pentru un cascaval si un salam!
ApreciazăApreciază
Paul222
da mai fratilor ca daca macar UNUL din crestinasii astia evlaviosi si sensibilosi la problema copiilor si rapirilor de copii care rag pe intrenet ca lupul la luna , macar UNUL ar fi cercetat aceasta femeie amarata, care NU de mult avea nevoie, si i-ar fi dat un cascaval si o bucata de salam…. ferea de acesta NENOROCIRE si pe copila ei de cine stie de PRIMEJDII!
dar asa stam si dam share pe net…. iar langa noi SUFERINTA URLA la Ceruri nemangaita !
pentri MIILE de suflete ca asteea, ca ale copii lor irfani si parasiti ürin orfelinatele groazei care putrezesc si indura iadul namangaiati LANA POPORUL nesimtit, a ingaduit Dumnezeu sa fie LEGIFERATA RAPIREA de copii !
cine NU e vremdic in cele mici( faüta mica a ajutaroaraii aproaplelui de langa ine) NU e vrednic nici de altele…. si mai sunt unii care viseaza „salvari” miraculoase si biruintze in „lupta cu sistemul” cand ei in luptele MICI de langa ei, care ii costau UN MINIM de osteneala au esuat lamentabil, au REFUZAT sa ajute !
eee, NIMIC NU e „intamplator”. si cei care azi NU au ajutat pe unii ca femeia acesta si copila ei ( si cate MILOANE de asemnea chinuiti nebagati in seama sunt langa noi ??? in vree ce noi alergam in „batalii prin vis” cu morile de vant ….) MAINE isi vor pierde DEFINITIV si PRETOSII lor copii…. PE DREPT !
ca NU s-au aratat milostivi in PUTIN !
ca „sistemul” bau-baul manat de draci NU ia puteri in lume de la altceva decat de la PACATELE si NESIMTIREA „ortodcsilor”…. iar unii carora le place sa se arate drept „victimele” sistemului rascacarandu-se pe net sunt DAR VICTIMELE PROPRIEI CADERI sufletesti si NESIMTIRI si LIPIRI de glodul materiei si de patimi de ocara …
ApreciazăApreciat de 1 persoană
el
Comentariul tau pleaca de la ura ta impotriva lui Florin Barbu si a sotiei sale …
Dar cu parintii romani carora li se iau copiii deoarece merg la manastiri cum e?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
saccsiv
esti tu sigur de ce ma acuzi? dar daca gresesti?
pe barbu NU il sustin asa este, ti-am expus indestul si motivele si le-ai rastalmacit dupa cum ti se nazare tie la sentimentalismul tau. barbu ORICUM NU ARE nici o sansa si asta INDIFERENT ce se va fece DINAFARA lui pentru el ! sunt cazuri si cazuri.
ApreciazăApreciază
saccsiv
da TOCMAI pentru acesti parinti romani carora li se iau copii pentru ca vor sa-i aduca aproape de Dumnezeu TREBUIE luptat , astia DA au sanse si Dumnezeu le va ajuta si va pazi si pe copii lor si va da si biruinta luptei lor si pentru ei!
de unde ai „dedus” ca as fi impotriva?
dar pentru lepre impietrite in anume fapte(stiu ei) NU e „mantuire” dinafara lor…. POCAINTA si HARUL celui nedreptatit sunt cheia in aceste probleme.
ApreciazăApreciază
Cum zice la porunca? Sa nu furi. Nu spune ca poti fura daca n-ai ce manca. Se putea da cu suspendare intr-adevar dar daca legalizam furtul pe motiv ca n-ai ce manca atunci oricine poate veni si lua produse pentru mancat din magazin. Cine o sa mai vrea sa munceasca? Si ala care are magazinul va da faliment in cateva zile. Sunt convins ca mama aia putea gasi ceva de lucru. Multe mama muncesc la norma cu pampersi pe ele ca n-au voie la toaleta si nu fura din magazine. Pai maine poimaine vin la tine si-ti fur cascavalul din frigider si zic ca muream de foame… si asa mai departe. Nu sunt de acord ca furtul de foame trebuie legalizat. Pentru ca e mai comod sa furi decat sa muncesti. Cautati pe net „invatatura crestina despre munca” O sa gasiti multe articole interesante. Sa nu-mi spuna ca nu avea unde. Deschizi orice ziar si gasesti o multime de locuri de munca. Daca esti disperata ori disperat accepti orice pana gasesti altceva mai bun. O mama care fura ce educatie ii da copilului? Eu nu semnez o astfel de petitie.
ApreciazăApreciază
ROmanul
Tot astfel vei fi si judecat la Judecata particulara si la cea de obste.
ApreciazăApreciază
Romanul nu judeca prietene ca nu stii prin ce a trecut biata femeie. Poate a cautat de lucru si nu a gasit. Sunt oameni invatati si cu multe calitati care nu isi gasesc de lucru si stau pe banii parintilor. Copilul femeii poate plangea de foame. Nu uita ca ni se va cere cu aceasi masura cu care am judecat pe altii.
ApreciazăApreciază
Sunt unii care in momentul in care un sarac vine si le cere nu ii dau pentru ca zic ca isi va lua tigari sau alte lucruri si in acest fel isi fac doua pacate:
1. judeca pe sarac
2. il nesocotesc iar in rugaciunea de seara spune: „sau un sarac am nesocotit”.
Un orotodox trebuie sa dea macar putin si in acest fel nu judeca saracul iar indiferent ce va face saracul cu banii mai departe noi ramanem cu fapta buna iar saracul va da seama mai departe in fata lui Dumnezeu de cum a folosit cele primite.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Da bine si chiar trebuiau sa-i dea 3 ani??? In alte tari iei cateva saptamani pentru asa ceva. Poftim, puteau sa-i dea 1 an si sa iasa dupa 3 luni pentru buna purtare si tot ar fi fost mult mai bine. Dar sa dai asa dintr-o semnatura 3 ani fara sa vezi si sa simti problema acelei familii mi se pare o lipsa totala de empatie. Astfel de oameni nu au ce cauta in pozitii de judecatori, la maturat cu ei!
ApreciazăApreciază
RO_balbla RUSINEA NEAMULUI !
esti un dobitoc ! si BINE ti-a raspuns Saccsiv !
dupa FATRANICIA ta vei fi si tu judecat, asa ca „dreptii” prieteni ai lui Iov care prin asemenea „Mustari intelepte” ca astea ale tale de aici si-au agonisit OSANDA si MANIA APRINSA a Lui Dumnezeu… incat au avut NEVOIE de Rugaciunea Dreptului Iov „judecat” de ei ca sa mai fie iertati si lasati pe pamant!
baaa DEGEABA va duceti la Biserica daca ati ajuns sa debitati atatea prostii, BEZNA stapaneste in tine Ro-RUSINE !
ApreciazăApreciază
Deschizi orice ziar si gasesti o multime de locuri de munca…zici tu.
Cate ziare ai deschis tu ca sa vezi „multimea ” de locuri de munca ?
Tu traiesti in Romania ?
Frate…scoala-te…ai dormit destul…
ApreciazăApreciază
in loc de comentariu la zicerile tale …
http://www.activenews.ro/stiri-social/Gheorghe-Piperea-Daca-ar-veni-un-Hitler-acum-in-Romania-ar-avea-sute-de-mii-de-adepti-in-maxim-6-luni.-O-mare-parte-din-Romania-de-azi-are-nevoie-urgenta-de-o-vindecare-a-sufletului.-Reactiile-care-l-au-dezamagit-134862
ApreciazăApreciază
rusine mah sa iti fie.
ApreciazăApreciază
Cu atit maimult ca antihristul va fi din semintia lui dan
ApreciazăApreciază
Din semintia lui Dan, ok, dar nu va stii nimeni ce cetatenie va avea :). Evrei sunt peste tot in lume deci practic poate aparea din orice stat, inclusiv Romania.
ApreciazăApreciază
Paul222
iar bati campii …..NU din Romania va apare anticrist ! acolo insa VA DOMNI FERICIT !
ApreciazăApreciază
Mitr. Teofan mustrat în față de monahul Teodot la sinaxa stareților de la măn. Agapia. Starețul Hariton și alți acoliți au sărit și l-au dat afară din sală.
http://www.apologeticum.ro/2016/07/video-mitr-teofan-mustrat-pe-fata-de-monahul-teodot-la-sinaxa-staretilor-de-la-man-agapia-staretul-hariton-si-alti-acoliti-au-sarit-si-l-au-dat-afara-din-sala/
Spovedanie neterminata dupa adunarea de la Creta.
https://monahulteodot.wordpress.com/2016/07/06/spovedanie-neterminata-dupa-adunarea-de-la-creta/
ApreciazăApreciază
Poate că şi atunci erau probleme, poate că şi atunci lumea era măcinată de contradicţii, dar este evident că era o lume mai bună, mai plină de frumos .
Să ne bucurăm şi noi de, tot mai puţinul, ce ne-a mai rămas :
ApreciazăApreciat de 1 persoană
http://ortodox.md/a-fost-ucis-staretul-manastirii-sfanta-treime-a-sfantului-daniel-in-orasul-pereslavl-zalesski-egumenul-daniil-sokolov/
ApreciazăApreciază
bogdan
Dumnezeu sa-l odihneasca cu Sfintii !
poate aflam mai multe desüre ce s-a intmaplat.
ApreciazăApreciază
off topic: Sf. Nicolae Velimirovici – Scrisori misionare:
ApreciazăApreciază
De veghe patriei a scapat de urmarirea pe telefon:
ApreciazăApreciază
Dan
tocmai am desfacut si eu bateria unui Samsung din astea noi „dàstepte” si…. NU ARE cipul acela cum arata in filmuletz…sa fie oare deja up-datati si sa-l fi incorporat ca iphone-ul ? 🙂
oricum cine are „scule „d`astea „inteligente” de ultima generatie e PRAJIT ! si la PROPRIU( cu unde RADIO) si la figurat(urmarit, controlat) …
si cand te gandesti la noile generatii de DEBILI, „tinerii frumosi si liberi”, incapabili sa produca macar un cui…dar CONSUMATORI INRAITI de „noutat” si in general NEroditori/NEproducatori de NIMIC bun/constructiv, care rispiesc aiurea si constant bani „babacilor ” ( la fel de prost ca ei, ca „doar „aschia nu sare departe de trunchi”) ca sa se up-date- eze la astfel de babilolele inutile …
ApreciazăApreciază
Orice telefon contine o baterie interioara de bios care pastreaza data ora memoria etc. Bateria aia poate tine si 3 luni. Astfel poti fi ascultat chiar daca desfaci telefonul in bucatele din cauza acelei baterii de bios care alimenteaza in continuare microfonul.
ApreciazăApreciază
*** „ANDREEA SUTTON BRĂDEANU, ARESTATĂ!”- George Alexander
https://rodiagnusdei.wordpress.com/2016/07/08/andreea-sutton-bradeanu-arestata-de-george-alexander/
ApreciazăApreciază
Majoritatea evreilor superbogati și influenți din Manhatan nu sânt evreii biblici ci după nume germani trecuți la religia iudaică. Bineînțeles acum câteva sute de ani în Bavaria sau alte zone ale Germaniei. Limba idiș este jumătate ebraică jumătate germana. Foarte putini din evreii de astăzi sânt evrei originali adică sefarzi. Odată ce ai trecut la iudaism automat ești evreu, chiar dacă nu faci parte din neamul evreiesc din Vechiul Testament, adică asta sânt evreii kazari.
ApreciazăApreciază
Mihail B.
TARE !
si asta trancanesti tu cu „infailibilitate ” despre cel mai elitist neam de pe pamant, care NICI TRECUTI la iudaism pe cei din alte neamuri NU II CONSIDERA evrei ci tot un fel de jumate goimi cacarora NU le-ar da puetere pe mana decat ca executati !
mai ce desteti sunteti voi , nici un Sfant Parinte n-a vorbit despre „inlocuirea” neamului evreu cu „unati” ca khazari sau ce vreti voi !
dar de cand a aaprut canalizarea de scursori dracesti a Interenetului s-a „luminat ” lumea cu terorile voastra inventata de draci, tztztz…. ce sa ne facem noi astia „PROSTII” care nu aflasem NIMIC de la Sfintii Parinti despre BALIVERNELE astea fara „lamuririle ” voastre „illuminate ?????
fooooarte usor, nu evreii ci crestinii/NEAMURILE sunt „vinovate” de sionism si conducerea OCULTA a lumii si aducerea imparatiei lui anticrist si a lui anticrist insusi…. tot asa cum „NU” evreii „SARMANELE VICTIME ” sunt vinovati de RASTIGNIREA Lui Hristos ci NEAMURILE/ROMANII !!…tot asa si acum….cauta „ispasitori” de aruncat in bot GLOATEI PROASTE !!! …
baaa rade dracul de voi tembelilor ! si daca acum cand anticrist inca n s-a aratat fatis gloatei ati ajuns atat de RATACITI, ce veti face cand il veti vedea BICISNICILOR ??
ApreciazăApreciază
Mihai B.
„Majoritatea evreilor superbogati și influenți din Manhatan nu sânt evreii biblici”____ asa mai minte de cacastoare, si „evreii biblici” CE FAC? CU CE SE OCUPA? s-au facut ei crestini? au disparut ei din Istorie si CAND?
adica „aia raii” sunt , ghici ciuperca = NEAMURILE ! si evreii biblici sunt „aia bunii” ….NU? asta insinuezi.
bai bambilici, capatana FARA minte : papa i-a „exonerat” pe evreii biblici ( ca doar pe care ia zi tu?) de RASTIGNIREA Lui Hristos !
si TU DOBITOCULE /voi adapatii cu scursorile din iad ale cacastoarei internet … ati „exonerat” „evreii biblici ” de ANTICRISM si INSTAURAREA Imparatiei lui anrictist si de aducerea lui antcrist insusi !!
aferim ! cu „papa” o sa ardeti in iad !
ApreciazăApreciază
Mihail B.
B . de la BIZON nu?
„Majoritatea evreilor superbogati și influenți din Manhatan nu sânt evreii biblici ci după nume germani trecuți la religia iudaică. ….. Odată ce ai trecut la iudaism automat ești evreu, chiar dacă nu faci parte din neamul evreiesc din Vechiul Testament, adică asta sânt evreii kazari.”______ chiar daca sunt germani sau altceva( cum pretinzi tu FARA RGUMENTE) …sunt HOCUS-POCUS turco-khazari ! tu aia auzit de neamuri sau crezi ca un german sau un turc e tot aia?
sau sunt turco-kahzari sau sunt ate neamuri la origine? pai toaaarasi puneti-va de accord odata ca va dati cap in cap ca berbe… aaa BIZONII !
odata trecut la iudaism esti „convertit DIN NEAMURI”…tu ai citit macar Scriptura sau te adapi EXCLUSIV de la CACASTOAREA Internet?
baaa voi va dati seama ce logica de CACAT aveti? nici un copil de 3 ani nu face confuziile astea..
„Foarte putini din evreii de astăzi sânt evrei originali adică sefarzi.”___ trancanste semidoct BIZONUL „expert” , care habar nu are ca si evreii biblici erau/SUNT pana azi despartiti in 12 NEAMURI dupa semintia/familia lor de urmasi de la Fii Patriarhului Iacob ! sefarazii ai carui fiu al Patriarhului Iacob sunt urmasi?
las-o balta ca PUTE … ca mintea ta ! ….dar pute a IAD ! trazneste…
ApreciazăApreciază
http://www.aktual24.ro/iata-de-ce-nu-combate-isis-imagini-cu-obama-purtand-vesminte-islamice-au-fost-prezentate-de-fox-news/
ApreciazăApreciat de 1 persoană
http://yournewswire.com/clinton-email-we-must-destroy-syria-for-israel/
ApreciazăApreciază
Saccsiv fa si un articol depre asasinarea hackerului Guccifer!
ApreciazăApreciază
off-topic
stie cineva detalii despre subiect ?
ApreciazăApreciază
[…] Humor said, on iulie 8, 2016 at 7:30 pm: “Să ne bucurăm şi noi de, tot mai puţinul, ce ne-a mai rămas.” Iti multumesc, Radu, […]
ApreciazăApreciază
Sf Ioan Gura de Aur – Omilii la Matei
Sa ravnim si noi virtutea aceasta, dar, mai mult decat toate, smerenia si milostenia, fara de care nu ne putem mantui. Si aceasta o arata cele zece fecioare (matei 25, 1-13) si fariseul (Luca 18, 10-14). Fara feciorie te poti mantui; dar fara milostenie, cu neputinta. Milostenia e de neaparata trebuinta si le tine pe toate. Nu fara motiv am numit eu milostenia inima virtutii. Dar inima aceasta inceteaza iute de a mai bate, daca nu da tuturor duhul ei. Intocmai ca o fantana: daca tine in ea apa izvoarelor sale, se strica; tot asa si cu bogatii, cand tin averile lor numai pentru ei insisi. De aceea si obisnuim sa spunem de bogati: „Cutare e putred de bogat”, dar nu spunem: „Mult ii este belsugul”, sau: „Mare ii este comoara”. Putrezi nu sant numai cei care au bogatii, ci chiar bogatia insasi. Hainele se strica, aurul se roade, griul se mananca de viermi, iar sufletul, din pricina grijilor, este ros si mai putred decat toate cele ale lui. Daca ai vrea sa-ti pun in fata sufletul unui iubitor de argint, l-ai vedea gaurit peste tot de griji, putred de pacate si ros de viermi ca o haina mancata de molii, fara nici o bucatica intreaga. Nu-i asa insa sufletul celui sarac, al saracului care de buna sa voie voieste sa fie sarac. Sufletul ii straluceste ca aurul, sclipeste ca margaritarul, infloreste ca trandafirul. Nu-l roade molia, nu-l fura hotii, nu-l tulbura grija lumii, ci-i ca ingerii, asa traieste pa pamant. Vrei sa vezi frumusetea acestui suflet? Vrei sa cunosti bogatia saraciei? Nu porunceste oamenilor, ci demonilor; nu sta alaturi de imparat, ci alaturi de Dumnezeu; nu este ostas impreuna cu oamenii, ci impreuna cu ingerii; nu are doua, trei, douazeci de scrinuri, ci atata bogatie ca socoteste toata lumea o nimica; nu are visterie, dar are cerul; nu are nevoie de robi; dar, mai bine spus, are roabe patimile; are roabe gandurile care robesc pe imparati; are rob gandul care porunceste celui imbracat in purpura; gandul care-l inspaimanta pe imparat, gandul pe care imparatul nu indrazneste sa-l priveasca in fata. Rade de tronul imparatesc, de aur si de toate cele ca acestea ca de niste jocuri de copii; le socoteste pe toate acestea tot atat de vrednice de dispret ca pe cercurile de joaca, cuburile si bilele. Are o podoaba pe care nu pot s-o vada cei care se joaca cu niste jucarii ca acestea.
Ce poate fi deci mai bun decat acest sarac? Cerul este pardoseala locuintei lui; iar daca pardoseala casei lui este asa, gandeste-te cum ii este tavanul?
– Dar n-are cai si trasuri! Mi s-ar putea spune.
– Ce nevoi are de acestea cel care are sa mearga pe nori si are sa fie cu Hristos?
Gandindu-ne, dar, la toate acestea, si barbatii si femeile, sa cautam bogatia aceea, bogatia cea neimputinata, ca sa aveam parte si de imparatia cerurilor, cu harul si iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia slava si stapanirea in vecii vecilor, Amin.
Nu spun lucrurile acestea ca sa va impiedic sa va distrati. Distrati-va, dar nu cu un astfel de pret! Hrana voastra sa fie temei de iubire de oameni, de milostenie, nu de cruzimi! Hraneste-ti oaspetele, pentru ca-i sarac! Hraneste-l, pentru ca Se hraneste Hristos! Nu-l hrani pentru ca spune cuvinte dracesti, pentru ca se injoseste! Nu te uita ca fata ii rade, ci cerceteaza-i sufletul si atunci vei vedea ca isi blesteama de mii de ori viata, ca ofteaza si suspina! Daca nu-ti arata viata lui cea grea si nenorocita, apoi o face pentru tine, ca sa te distreze!
Sa fie, dar, oaspeti ai tai oamenii saraci si liberi, nu cei care se jura pe nedrept, nu comediantii! Iar daca vrei sa ai rasplata pentru mancarea ce le-o dai, porunceste-le sa mustre si sa indrepte daca vad ca se face ceva nepotrivit in casa ta. […] Iar daca vrei sa culegi si o alta mangaiere de pe urma acestora, pe care-i chemi la masa ta, porunceste-le ca, atunci cand au ragaz, sa ia Biblia in maini si sa citeasca legea dumnezeiasca. Astfel de ospete iti vor fi mai placute decat celelalte; te fac si pe tine si pe oaspetii tai mai vrednici.
Daca dai de mancare unui sarac ca sa-l insulti, apoi fapta ta e mai cumplita decat daca l-ai omori; dar daca-i dai de mancare ca sa-i vii in ajutor si sa-i fii de folos, atunci fapta ta este mai buna decat daca ai scapa de la moarte un osandit. Daca te vei purta asa il vei face egal cu ingerii. Nu-mi mai spune de saracul, care-ti cere de mancare, ca traieste pe spinarea ta! Nu-l mai numi parazit! Numeste-l oaspetele tau! Nu-i mai spune lingusitor, numeste-l prieten! Pentru aceasta a lasat Dumnezeu prietenia, nu spre raul celor iubiti si al celor ce se iubesc, ci spre binele si spre folosul lor. Prieteniile de la ospetele la care se bea si se mananca peste masura sant mai groaznice decat dusmaniile; ca de pe urma dusmanilor, daca voim, putem chiar sa castigam, sa ne folosim; dar de pe urma prietenilor de la chefuri si betii nu putem avea decat paguba. Nu tine, dar, langa tine prieteni care sant dascalii pagubei tale! Nu tine langa tine prieteni care indragesc mai mult masa ta decat prietenia ta! Ca toti acestia termina si cu prietenia odata ce au terminat masa si petrecerea; ceilalti insa, prietenii de dragul virtutii, raman vesnic langa tine, indura alaturi de tine toate durerile si toate necazurile tale.
[…] Aici Domnul vorbeste de gazduirea proorocilor, dreptilor si ucenicilor; dar in alta parte porunceste sa fie gazduiti chiar cei mai nevoiasi oameni si pedepseste pe cei care nu-i primesc. „Intrucat n-ati facut unuia dintr-acesti prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut! (Matei 25, 45); si dimpotriva, cine primeste pe acestia, primeste pe Hristos.
Chiar daca un om ca acesta n-a facut nimic bun, totusi e om, locuieste acelasi pamant ca si tine, vede acelasi soare, are acelasi suflet, are acelasi Stapan, se impartaseste din aceleasi taine ca si tine, este chemat la acelasi cer; dar are o mare indreptatire: saracia si nevoia de hrana cea de toate zilele. Din casa ta pleaca incarcati cu multe daruri, cei care in vreme de iarna te desteapta din somn cu surle si flaute, stingherindu-te in zadar si fara rost; in casa ta primesc plata, pentru scamatoriile lor dresorii de randunele, mascaricii si toti barfitorii; dar daca bate la usa ta un om sarac, care-ti cere o bucata de paine, il umpli de ocari si de sudalmi si-l invinuiesti ca nu munceste. Il insulti, il batjocoresti si nu te gandesti ca si tu nu muncesti, si totusi Dumnezeu iti da din cele ale Lui. Nu-mi spune mie ca muncesti si tu, ci arata-mi ca faci ceva din cele de neaparata trebuinta. Daca-mi spui ca te ocupi cu negotul, ca tii crasme si hoteluri, ca-ti administrezi averea si ti-o inmultesti, iti voi raspunde si eu ca aceasta nu e munca! Munca e milostenia, rugaciunile, ajutorarea celor nedreptatiti si toate cele ca acestea; dar de acestea nu ne ocupam deloc. Totusi Dumnezeu niciodata nu ne-a spus: „Pentru ca nu muncesti, nu-ti rasar soarele; pentru ca nu faci nimic din cele de neaparata trebuinta, sting luna, incui pantecele pamantului, sec lacurile, izvoarele, raurile, fac sa dispara aerul, incui cerurile ca sa nu mai dea ploaie la vreme”. Dumnezeu ni le da pe toate acestea cu imbelsugare. Si le daruieste sa se desfateze cu ele chiar si unora care nu numai ca nu muncesc, dar mai fac si fapte rele.
Asadar, cand vezi un sarac batand la usa ta si-i spui: „Nu mai pot trai din pricina voastra!”; „Esti poate sluga sau robul cuiva si ai fugit, parasindu-ti stapanul!”, ei bine, aceste cuvinte, pe care i le-ai spus, spune-ti-le tie! Dar mai bine spus, lasa-l pe acela sa ti le spuna cu curaj! Si ti le va spune cu mai mult drept: „Nu mai pot trai din pricina voastra!”; „Esti sanatos dar nu muncesti!”; „Nu faci nimic din cate ti-a poruncit Dumnezeu, ci ai fugit de la Stapanul tau, de sub ascultarea poruncii Lui!”; „Umbli de colo pina colo, traind in pacat, ca intr-o tara straina!”; „Te imbeti, chefuiesti, furi, rapesti, strici casele altora si tu ma invinuiesti ca nu muncesc? Eu te invinuiesc de fapte urate, ca viclenesti, juri, minti, rapesti si faci alte nenumarate pacate ca acestea!”.
Nu spun acestea ca sa legiuesc lenea – Doamne fereste! – ci pentru ca vreau, din toata inima, ca toti sa munceasca. Ca lenea e dascalul oricarui pacat. Dar in acelasi timp, va rog sa nu fiti fara mila, cruzi. Si Pavel de nenumarate ori a mustrat si a spus: „Daca cineva nu vrea sa lucreze, nici sa nu manance” (II Tes. 3, 10); dar nu s-a marginit la atat, ci a adaugat: „Voi, insa, sa nu obositi a face bine” ( II Tes. 3, 13). Poruncile acestea nu sant potrivnice una alteia.
– Dar daca ai poruncit, Pavele, ca acela care nu munceste nici sa nu manance, pentru ce atunci ne mai indemni sa dam de mancare celor ce nu muncesc?
– Da, raspunde Pavel, am poruncit sa intoarceti spatele celor ce nu muncesc si sa nu va amestecati cu ei; dar am mai spus: „Nu-i socotit vrajmasi, ci povatuiti-i (II Tes. 3, 15). Nu dau legi potrivnice, ci cu totul de acord unele cu altele. Daca tu vei fi gata spre mila, atunci si saracul va scapa iute de trandaveala, iar tu de cruzime.
– Dar saracul, s-ar mai putea spune, minte si nascoceste o multime de nevoi si necazuri!
– Dar tocmai pentru aceasta merita sa fie miluit, ca a ajuns intr-o nevoie atat de mare ca nu se mai rusineaza de nimic.
Noi, insa, nu numai ca nu-l miluim pe sarac, dar mai adaugam si cuvinte pline de cruzime, spunandu-i: „Nu ti-am dat o data, de doua ori?”. Ce spui omule? Nu trebuie sa mai manance pentru ca a mancat o data? De ce nu pui si stomacului tau aceasta lege? De ce nu-i spui: „ Te-am umplut ieri si alaltaieri, nu-mi mai cere acum!” Dar stomacului nu-i spui asa, ci-l umpli pana sa crape, pe cand saracului ii intorci spatele, desi iti cere atat cat sa-si astampere foamea. Ar trebui sa-l miluesti tocmai pentru ca se nevoieste sa vina in fiecare zi la tine. Daca nu te indupleca alta pricina, asta ar trebui sa te induplece si sa-l miluiesti. Nevoia saraciei il sileste s-o faca si tu nu-l miluiesti! Aude sudalmile si batjocurile tale si nu se rusineaza, pentru ca nevoia e mai puternica. Cruzimea ta, insa, merge si mai departe. Nu numai ca nu-l miluiesti, dar il mai faci si de ras. Dumnezeu ti-a poruncit sa dai intr-ascuns milostenie; tu, insa, il spui la toata lumea pe nenorocitul care ti-a batut la usa; il ocarasti cand ar trebui sa-l miluiesti. Daca nu vrei sa-i dai, pentru ce il mai certi si-i strivesti nenorocitul si ticalosul lui suflet? A venit la tine ca la un liman, cautandu-ti mainile. Pentru ce pornesti valurile si-i faci si mai cumplita furtuna? Pentru ce osandesti pe cel lipsit de libertate? Crezi, oare, ca ar mai fi venit la tine daca ar fi stiut ca aude unele ca acestea? Iar daca a venit, desi stia mai dinainte asta, apoi tocmai de aceea merita sa fie miluit, iar tu sa te cutremuri de cruzimea ta, ca nici asa, vazandu-i nevoia lui constrangatoare, n-ai ajuns mai bland; sa te cutremuri ca nu socotesti teama lui de foame indestulatoare aparare pentru lipsa lui de rusine, ci-l certi ca-i un nerusinat, desi tu de multe ori ai fost mai nerusinat ca el, chiar pentru lucruri mai grozave. Nerusinarea saracului are o scuza; noi n-avem nici una facand de multe ori fapte de rusine si vrednice de pedeapsa. Ar trebui, gandindu-ne la acelea, sa ne smerim. Dar nu; in loc sa ne smerim, tabaram pe acesti nenorociti; ei ne cer leacuri, iar noi le inmultim ranile. Daca nu vrei sa-i dai, pentru ce-l mai lovesti? Daca nu vrei sa-i daruiesti, pentru ce-l mai ocarasti?
– Altfel nu intelege sa plece!
– Fa si tu ce ti-a poruncit inteleptul acela: „Raspunde cu blandete cele de pace!” ( Int. Sir. 4, 8). Saracul nu ajunge atat de nerusinat pentru ca o vrea. Nu exista, nu exista om care sa se faca de ras fara temei. Oricat s-at stradui unii, n-as putea fi convins vreodata ca un om care are toate ar prefera sa ceara de pomana. Sa nu-mi rastalmaceasca nimeni cuvintele lui Pavel! Chiar daca Pavel spune: „Daca cineva nu vrea sa lucreze, nici sa nu manance” (II Tes. 3, 10), le spune acelora; noua nu ne spune aceasta, ci cu totul dimpotriva: „Sa nu obositi a face bine” (II Tes. 3, 13). Asa facem si noi in casa noastra! Cand doi din familia noastra sant certati, ii luam pe fiecare in parte si dam fiecaruia alte sfaturi, potrivnice unele altora.[…] De multe ori tatal, indeosebi, tine de rau pe pedagogul care-i ocaraste fiul, spunandu-i: „Nu fi asa de aspru, asa de nemilos!”; fiului insa, ii spune cu totul altceva: „ Rabda, chiar daca te ocaraste pe nedrept!”; din sfaturi potrivnice scoate ceva folositor. Tot asa si Pavel; oamenilor sanatosi, care se apucau de cersit, le spunea: „Daca cineva nu vrea sa munceasca, nici sa nu manance!” ca sa-i faca sa munceasca; iar celor care puteau sa miluiasca le spunea : „Iar voi sa nu obositi a face bine!”, ca sa-i induplece la milostenie. Tot asa si in epistola catre Romani, cand sfatuieste pe crestinii dintre pagani sa nu se mandreasca fata de iudei, comparandu-i cu un maslin salbatic (Rom. 11, 17), pare a spune una crestinilor dintre iudei si alta crestinilor dintre pagani.
Sa nu fim, dar, nemilosi, ci sa ascultam de Pavel, care spune: „Nu obositi a face bine!”. Sa ascultam pe Stapan, Care spune: „Celui ce cere, da-i!” (Matei 5, 42), si: „Fiti milostivi ca Tatal vostru” (Luca 6, 32). Desi Hristos a spus multe, totusi despre nici o fapta buna nu a spus asta, ci numai despre milostenie. Ca nimic nu ne face egali cu Dumnezeu ca milostenia.
– S-ar putea, insa, sa mi se spuna:
– Nu-i nimeni mai obraznic ca saracul!
– De ce, ma rog? Ca alearga in urma ta, cerandu-ti de pomana in gura mare? Vrei sa-ti dovedesc ca noi santem mai obraznici si mai nerusinati decat saracii? Aminteste-ti, ce faci acum in vreme de post, cand de multe ori mananci seara; de-l vezi pe servitorul care te serveste la masa, ca merge incet, ai stricat tot folosul postului, izbind din picioare, ocarand si suduind pentru o mica intarziere. Si doar stii prea bine ca ai sa-ti potolesti foamea, daca nu imediat, negresit peste cateva clipe. Si nu te numesti nerusinat, ca te-ai salbaticit pentru nimica toata; dar pe saracul care se teme si tremura pentru pricini mai mari – toata teama lui nu e ca va astepta putin pina sa manance, ci ca va pieri de foame – pe sarac il numesti indraznet, obraznic, nerusinat si-i arunci in obraz cele mai insultatoare cuvinte. Nu-i asta, oare, cea mai mare nerusinare? Dar noi nu ne gandim la nerusinarile care le savarsim. De aceea ii socotim pe saraci o povara. Daca, insa, am cerceta purtarea noastra si am compara-o cu a lor, n-am socoti pe saraci o povara. Nu fi aspru judecator! Chiar daca ai fi fara de pacat, nici asa legea lui Dumnezeu nu-ti ingaduie sa fii judecator aspru al faptelor altora. Daca fariseul pentru asta a pierit (Luca 18, 10-14), ce aparare mai putem avea? Daca Dumnezeu nu ingaduie nici oamenilor cu fapte bune sa judece cu asprime faptele altora, cu mult mai mult pacatosilor. Sa nu fim, dar, cruzi, nici neomenosi; sa nu fim fara inima, nici mai rai decat fiarele! Cunosc multi oameni care au ajuns la atata salbaticie ca, pentru putina oboseala, trec cu vederea pe cei ce mor de foame si se scuza cu astfel de cuvinte: „Nu-i servitorul meu aici!”; „Santem departe de casa”; „Nu cunosc nici un om cu bani”. Cata cruzime! Fagaduiesti mai mult, dar nu dai nici putin! Ca tu sa nu mergi putin, acela piere de foame. Cata ocara! Cata mandrie! N-ar trebui sa-ti fie greu, chiar daca ar trebui sa mergi zece stadii! Nu te gandesti ca asa ti se mareste rasplata? Cand dai de pomana, primesti rasplata numai pentru pomana data; dar cand mai si mergi, primesti rasplata si pentru oboseala. Pentru asta il admiram pe patriarhul Avraam, ca, desi avea 318 slugi (Fac. 14, 14), a alergat el singur la cireada de vaci si a luat vitelul cel tanar (Fac. 18, 7). Dar printre noi sant unii atat de plini de mandrie ca fac milostenii prin slugile lor, si nu se rusineaza.
– Imi poruncesti, dar, sa fac milostenie cu mana mea? Dar nu las impresia ca ma mandresc?
– Asa, insa, nu dai de pomana cu mana ta pentru o alta pricina de mandrie! Ti-i rusine sa fii vazut stand de vorba cu saracii! Dar sa nu vorbim de asta! Da numai de pomana, fie ca vrei s-o faci cu mana ta, fie cu mana altuia! Numai nu-l mai tine pe sarac de rau, nu-l mai rani, nu-l mai ocari! Cel ce-ti cere are nevoie de leacuri, nu de rani; de mila, nu de sabie! Spune-mi, daca cineva, lovit cu o piatra si cu rana la cap, ar alerga, manjit tot de sange, la picioarele tale, spune-mi, l-ai lovi, oare, cu o alta piatra si i-ai mai face inca o rana? Nu cred; ci ai cauta sa-i vindeci rana. Pentru ce, dar, cu saracii te porti altfel? Nu stii cat poate face un cuvant? Poate ridica un om si-l poate dobori. Un intelept spune: „Mai bun este cuvantul decat datul” (Int. Sir. 18. 16). Nu te gandesti ca-ti infigi sabia in inima ta si-ti faci rana mai cumplita cand saracul, care a batut la usa ta, pleaca ocarat, tacut, suspinand si cu obrajii plini de lacrimi? Dumnezeu l-a trimis la tine. Gandeste-te catre cine se indreapta ocara cand tu il ocarasti pe sarac! Dumnezeu il timite la tine si-ti porunceste sa-i dai, dar tu nu numai ca nu-i dai, ba il mai si ocarasti! Daca nu-ti dai seama de grozavia nebuniei tale, inchipuieste-ti aceiasi situatie intre oameni si atunci vei cunoaste bine cat de mare e pacatul tau. Daca ai porunci slugii tale sa se duca la o alta sluga de-a ta ca sa ia de la acela banii tai si sluga trimisa s-ar intoarce nu numai cu mainile goale, ci si insultata, spune-mi, ce n-ai face insultatorului? Ce pedeapsa nu i-ai da pentru ca tu esti cel insultat. Acelasi lucru gandeste-l si despre Dumnezeu. Dumnezeu ii trimite pe saraci la noi; si daca le dam, le dam, le dam cele ce sant ale lui Dumnezeu; iar daca pe langa faptul ca nu le dam, ii mai si alungam de la usa noastra cu ocari, gandeste-te de cate fulgere si de cate trasnete nu este vrednica fapta noastra!
Gandindu-ne la toate acestea, sa ne infranam limba, sa scoatem din sufletul nostru neomenia, sa intindem mana noastra spre milostenie, sa mangaiem pe cei saraci nu numai cu bani, ci si cu cuvantul, ca sa scapam si de pedeapsa cuvenita ocarilor si sa mostenim si imparatia cerurilor pentru cuvintele noastre bune si milosteniilor noastre, cu harul si cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia slava si puterea in vecii vecilor, Amin.
––––––––––––––––
[…] Nici un Iuda sa nu se apropie de aceasta masa, nici un Simon Magul! Ca si unul si altul au pierit din pricina iubirii de argint! Sa fugim de aceasta prapastie; nici sa socotim ca ne este de ajuns spre mantuire daca facem dar acestei sfinte mese un potir de aur batut in pietre scumpe dezbracand pe vaduva si orfani. Daca vrei sa cinstesti jerta, adu-I sufletul pentru care Hristos S-a jertfit. Sufletul fa-ti-l de aur. Care ti-i castigul daca sufletul ti-i mai rau decat plumbul si lutul, iar potirul daruit, de aur? Nici unul! Sa nu cautam, dar, sa daruim bisericii vase sfinte de aur, ci sa cautam ca ele sa fie si din munca cinstita. Munca aceasta cinstita, in care nu intra nici jaful, nici furtul, este mai de pret decat aurul din potirul daruit! Biserica nu-i un loc unde se aduna vase de aur si argint, ci un loc de adunare a ingerilor. De aceea trebuie sa aducem la biserica sufletele noastre. Dumnezeu se apropie de darurile noastre de aur numai daca si sufletul nostru este de aur. Nu era de argint masa aceea de la Cina cea de Taina, nici nu era de aur potirul din care a dat Hristos ucenicilor sangele Sau! Dar toate erau de pret, toate infricosatoare, pentru ca erau pline de Sfantul Duh! Vrei sa cinstesti trupul lui Hristos? Nu-L trece cu vederea cand este dezbracat! Nu-L cinsti aici in biserica cu haine de matase, iar afara Il lasi sa degere de frig, ca n-are cu ce se imbraca! Cel care a spus” „Acesta este trupul meu” (Matei 26, 26), si prin cuvant a intarit lucrul, Acelasi a spus si: „Flamand M-ati vazut si nu M-ati hranit” (Matei 25, 45) si: „Intrucat n-ati facut unuia dintre acesti prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut” (Matei 25, 42). Trupul lui Hristos de pe altar n-are nevoie de acoperaminte pretioase, ci de suflet curat; dar cel gol, cel flamand are nevoie de multa ingrijire. Sa invatam, dar, sa filozofam si sa cinstim pe Hristos, asa cum El vrea. Cea mai placuta cinste pentru Cel pe Care Il cinstim este sa-L cinstim asa cum vrea El, nu cum socotim noi. Si Petru socotea ca-L cinsteste, oprindu-L sa-i spele picioarele (Ioan 13, 8). Dar ceea ce voia sa faca nu era cinste, ci cu totul dimpotriva. Tot asa si tu, cinsteste-L pe Hristos cu cinstea pe care El ti-a poruncit-o, cheltuind cu saracii avutia ta. Dumnezeu n-are nevoie de vase de aur, ci de suflete de aur.
Si acestea le spun nu ca sa va opresc de a face daruri bogate bisericii! Cer insa ca, odata cu aceste daruri, ba chiar inainte de acestea, sa faceti milostenie! Dumnezeu primeste si darurile voastre, dar cu mult mai mult milostenia voastra. Intr-un caz se foloseste numai cel ce face darul, in celalalt, si ce-l care-l primeste; intr-un caz, darul poate fi prilej de ambitie, in celalalt, intreg darul este milostenie si iubire de oameni. Care e folosul cand sfanta masa e plina de potire de aur, iar Hristos piere de foame? Satura-L pe El mai intai, ca-i flamand, si dupa aceea impodobeste-I din belsug si masa Lui! Faci potir de aur, dar nu dai un pahar cu apa rece! Si care-i folosul? Imbraci sfanta masa cu stofe brodate cu aur, iar lui Hristos nu-I dai nici acoperamantul de care are nevoie! Care-i castigul faptei tale? Spune-mi, daca ai vedea pe cineva lipsit de hrana cea de toate zilele si l-ai lasa sa piara de foame, dar i-ai imbraca cu argint masa lui, ti-ar multumi oare? Nu s-ar supara mai degraba pe tine? La fel, daca ai vedea pe cineva ca umbla in zdrente si ca ingheata de frig si nu i-ai da o haina sa se imbrace, dar i-ai inalta statuie de aur, spunand ca faci asta in cinstea lui, nu ti-ar spune, oare, ca-ti bati joc de el, n-ar socoti o ocara fapta ta, si inca cea mai mare ocara? Acelasi lucru gandeste-l si de Hristos, cand colinda strazile si drumurile strain si pribeag cautandu-Si adapost. Nu vrei sa-L primesti, dar impodobesti pardoseala bisericilor Lui, impodobesti zidurile lor si capetele coloanelor lor! Atarni candele cu zale de argint in biserica Lui, dar pe El, inlantuit in temnita, nici nu vrei sa-L vezi!
Si spun acestea nu ca sa te impiedic sa fii darnic cu biserica lui Hristos, ci te indemn sa faci daruri bisericii odata cu milosteniile, dar, mai bine spus, acestea inaintea acelora. Nimeni nu te-a tinut vreodata de rau daca n-ai facut daruri bisericii; dar te-a amenintat Hristos si cu iadul si cu focul cel nestins si cu osanda la un loc cu demonii daca nu faci milostenii. Sa nu impodobim, dar, biserica si sa trecem cu vederea pe fratele nostru care-i stramtorat si necajit. Biserica aceasta e mai de pret decat cealalta biserica. Odoarele scumpe pe care le daruiesti bisericii pot fi luate si de imparati necredinciosi si de tirani si de talhari. Dar tot ce faci pentru fratele tau flamand, strain si gol, nici diavolul nu poate jefui; se afla intr-o visterie care nu poate fi jefuita.
Poate ca cineva ma va intreba:
– Dar atunci pentru ce Hristos a spus: „Pe saraci pururea ii aveti cu voi, dar pe Mine nu Ma aveti pururea”? ((Matei 26, 11)
– Dar tocmai pentru aceasta trebuie sa-L miluim, ca nu-L avem pe El pururea flamand, ci numai in viata aceasta. Iar daca vrei sa cunosti tot intelesul spuselor Domnului, afla ca aceste cuvinte n-au fost spuse pentru ucenici, chiar daca pare asa, ci pentru slabiciunea femeii care I-a uns picioarele cu mir (Matei 26, 6-13). Pentru ca ea era inca nedesavarsita, iar ucenicii puneau la indoiala fapta ei; Domnul a spus aceste cuvinte ca sa o incurajeze. Ca a grait asa, ca s-o mangaie, a adaugat: „Pentru ce faceti suparare femeiii?” (Matei 26, 10) Iar ca noi Il avem pe Hristos pururea cu noi, o spune El Insusi: ‚Si iata Eu sant cu voi in toate zilele pina la sfarsitul veacului” (Matei 28, 20). Din toate acestea se vede ca Domnul nu pentru alta pricina a spus aceste cuvinte, ci pentru ca nu cumva mustrarea pe care au facut-o ucenicii femeii sa nu vestejeasca credinta ei atunci odraslita. Si sa nu aducem, dar, ca argument impotriva milosteniei cuvintele Domnului spuse pentru oarecare iconomie, ci sa citim toate legile puse de El despre milostenie, atat in Noul cat si in Vechiul Testament, ca sa depunem multa ravna pentru milostenie. Ca milostenia ne curateste pacatele: „Dati milostenie, (spune Domnul), si toate va vor fi curate” (Luca 11, 41). Milostenia e mai mare decat jertfa: „Mila voiesc, iar nu jertfa” (Osea 6, 6; Matei 9, 13). Milostenia deschide cerurile: „Rugaciunile tale si milosteniile tale s-au suit spre pomenire inaintea lui Dumnezeu”(Fapte 10, 4). Milostenia este mai necesara decat fecioria. Fecioarele care n-au facut milostenie au fost aruncate afara din camara de nunta si au intrat numai cele ce au facut milostenie” (Matei 25, 1-13).
Pe acestea toate stiindu-le, sa semanam cu darnicie, ca sa seceram rod si mai imbelsugat si sa avem parte de bunatatile cele viitoare cu harul si cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia slava in veci, Amin.
Sa nu-mi spui ca bogatii au facut milostenie! Nu vor scapa de pedeapsa daca nu vor face milostenie pe masura avutiei lor. Milostenia nu trebuie judecata cu masura datului, ci cu slobozenia inimii. Daca sant pedepsiti chiar cei care n-au facut milostenie pe masura avutiei lor, apoi cu mult mai mult vor fi pedepsiti cei care se dau in vant dupa cele de prisos, cei care-si cladesc case cu trei si patru etaje dar dispretuiesc pe cei flamanzi, cei care se ingrijesc de adunatul banilor, dar nu se ingrijesc deloc de milostenie.
Dar, pentru ca a venit vorba de milostenie, haide sa reluam astazi cuvantul acela despre milostenie inceput acum trei zile, pe care l-am lasat neterminat. Va amintiti ca atunci cand am vorbit despre luxul incaltamintelor, despre truda aceea zadarnica si despre ticalosenia tinerilor, pornisem de la milostenie si am ajuns sa vorbesc de pacatele legate de lux. Ce va spuneam atunci? Va spuneam ca milostenia este o meserie care isi are atelierul in cer, iar Dascalul acestei meserii nu-i om, ci Dumnezeu. Apoi, cautand sa arat ce insusiri trebuie sa indeplineasca o meserie ca sa poata fi numita meserie, am ajuns sa vorbesc de acele meserii care nu-s deloc meserii, ci truda zadarnica; sant meserii rele, intre care am amintit si meseria aceasta a facerii incaltamintelor de lux. Ei bine, sa reluam azi cele spuse atunci si sa aratam ca milostenia este o meserie, si cea mai buna din toate meseriile. Daca rostul unei meserii este de a folosi la ceva si daca nimic nu-i mai folositor decat milostenia, atunci e vadit ca milostenia este o meserie si cea mai buna din toate meseriile. Milostenia nu ne face incaltaminte, nu ne tese haine, nu ne zideste case de lut, ci ne prilejuieste viata vesnica, ne smulge din mainile mortii, ne face straluciti si in viata aceasta si in cealalta, ne zideste case in ceruri, acele locuinte vesnice. Milostenia nu lasa sa ni se stinga candelele (Matei 25, 1-12), nici nu ne lasa sa ne aratam la nunta cu haine murdare (Matei 22, 11-13), ci le spala si le face mai curate ca zapada. „De vor fi pacatele voastre rosii ca purpura, ca zapada le voi inalbi” (Isaia 1, 18). Milostenia nu ne lasa sa cadem acolo unde a cazut bogatul cel nemilostiv, nici sa auzim acele infricosatoare cuvinte (Luca 16, 19-31), ci ne calauzeste in sanul lui Avraam.
Fiecare din meseriile de pe lumea aceasta are un scop. De pilda plugaria are scopul de a ne hrani; tesatoria, de a ne imbraca; dar, mai bine spus, nici aceasta, ca nici o meserie nu-si poate indeplini scopul sau.
Si daca vreti, sa cercetam intai plugaria. N-ar exista meseria de plugar daca n-ar exista meseria de fierar, ca sa imprumute de la ea tarnacopul, fierul de plug, secera, securea si multe altele; daca n-ar exista meseria de tamplar, ca sa faca carul de plug, sa faca jugul, sa faca carul pentru treieratul spicelor; daca n-ar exista meseria de curelar, ca sa faca curele; daca n-ar exista meseria de zidar, ca sa zideasca grajd pentru boii care ara si case pemtru muncitorii campului; daca n-ar exista meseria de taietor de lemne, ca sa taie lemnele; si, in sfarsit, daca n-ar exista meseria de brutar. Tot asa si cu meseria de tesator; cand vrea sa faca ceva cheama si multe alte meserii langa ea, ca s-o ajute in ce are de lucru; daca celelalte meserii nu-i vin in ajutor si nu-i intind mana, sta si nu face nimic. Fiecare meserie deci are nevoie de o alta meserie. Milostenia insa n-are nevoie de nimic, ci numai de vointa. Daca-mi spui ca are nevoie de bani, de case, de haine, de incaltaminte, iti spun si eu: citeste cuvintele lui Hristos pe care le-a spus despre vaduva (Luca 21, 2-4) si pune capat nelinistii tale! Esti foarte sarac? Daca arunci doi bani ca si vaduva aceea, ai savarsit totul! Daca dai celui flamand o bucata de paine neagra, singura pe care o ai, ai implinit scopul acestei meserii. Sa imbratisam, dar, aceasta stiinta si s-o punem in practica! E mai bine sa stim aceasta meserie decat sa fim imparati, decat sa purtam pe cap coroana. Meseria aceasta nu are numai insusirea de a nu avea nevoie de alte meserii, ci mai are si o alta calitate: savarseste multe si felurite lucruri: zideste case, care raman vesnic in ceruri; ii invata pe cei care o savarsesc cum sa scape de moartea cea nemuritoare; daruieste comori, care nu se termina niciodata, pe care nu le atinge nici o paguba, nici furii, nici moliile, nici rugina, nici timpul. Daca cineva te-ar invata numai atata, ca sa-ti feresti graul de paguba, ce n-ai da ca sa-ti poti pastra graul nevatamat ani indelungati? Dar iata ca meseria aceasta, milostenia, nu te invata numai despre pastrarea graului, ci si despre pastrarea tuturor avutiilor tale. Te invata cum pot ramane neluate si averile tale si sufletul tau si trupul tau. Dar pentru ce e nevoie sa-ti spun cu de-amanuntul toate faptele mari ale acestei meserii? Ea te invata cum sa fii asemenea cu Dumnezeu, capul tuturor bunatatilor. Vezi, dar, ca meseria aceasta nu savarseste numai un singur lucru, ci multe? Fara sa aiba nevoie de ajutorul altei meserii, ne zideste case, ne tese haine, ne aduna comori nejefuite, ne face biruitori asupra mortii, ne face stapani pe diavoli, ne face asemenea lui Dumnezeu! Care meserie poate fi mai folositoare ca aceasta meserie? Celelalte meserii, in afara de cele spuse, se marginesc la viata de aici; cand se imbolnavesc meseriasii, meseriile inceteaza de a mai fi; lucrurile pe care le fac meseriile nu pot dura multa vreme; apoi au nevoie de osteneala, de mult timp si de altele nenumarate; milostenia insa se arata mai ales atunci cand lumea aceasta a trecut; cand murim, atunci mai ales straluceste si arata lucrurile facute de ea; n-are nevoie de timp, nici de oboseala, nici de vreo alta munca grea, ci lucreaza si cand esti bolnav si cand ai imbatranit si merge cu tine si in viata ce va sa fie si niciodata nu te paraseste. Meseria aceasta te face mai puternic decat sofistii si retorii; cei care stralucesc in aceste meserii au o multime de oameni care ii invidiaza; dar cei care stralucesc in meseria aceasta au o multime de oameni care se roaga pentru ei. Sofistii si retorii stau inaintea scaunului de judecata omenesc si iau apararea celor nedreptatiti, iar adeseori apara chiar pe facatorii de rele; meseria aceasta insa sta inaintea scaunului de judecata al lui Hristos; si nu face numai meseria de aparator, ci indupleca chiar si pe Judecator sa fie de partea celui judecat si sa-l achite. Sa fi facut mii de pacate, te incununeaza si te lauda. Ca spune Hristos: „Dati milostenie si toate vor fi curate” (Luca 11, 41). Dar pentru ce vorbesc eu de cele de pe lumea cealalta? Acuma, pe lumea aceasta, daca am intreba pe oameni ce prefera sa fie pe pamant: multi sofisti si retori sau mai multi oameni milostivi si filantropi, am vedea ca toti ar prefera sa fie multi oameni milostivi si filantropi. Si pe buna dreptate. Desfiinteaza oratoria pe pamant, si viata nu se va vatama cu nimic. Viata a existat multa vreme inainte de a fi oratoria; dar daca desfiintezi milostenia, toate se duc si pier. Si dupa cum n-ar mai fi cu putinta sa mearga corabiile pe mare daca s-ar darama porturile si locurile de ancorat, tot asa nici viata aceasta n-ar mai fi cu putinta sa se mentina daca ai desfiinta milostenia, iertarea, iubirea de oameni.
Gandindu-ne, dar, la toate acestea, sa ne ducem noi insine la scoala milosteniei si sa ducem si pe copiii si cunoscutii nostri. Inainte de alte lucruri omul sa invete sa miluiasca. Pentru ca a milui inseamna a fi om! „Mare si cinstit lucru e omul milostiv” (Prov. 20, 6). Daca nu esti milostiv, ai incetat de a fi om! Milostenia ne face intelepti. Pentru ce te minunezi cand spun ca „a milui” inseamna a fi om? Spun inca ceva mai mult: „A milui” inseamna a fi Dumnezeu. „Fiti milostivi, spune Hristos, ca si Tatal vostru!” (Luca 6, 36). Sa invatam, dar, sa fim milostivi pentru toate aceste pricini, dar mai cu seama pentru ca si noi avem nevoie de multa mila. […]
Sa ne gandim si noi la toate acestea si sa le spunem si altora. Asa vom avea mai multa tragere de inima spre milostenie, vom primi pentru milostenia noastra rasplatile cuvenite si ne vom bucura si de bunatatile cele vesnice, cu harul si cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia slava si puterea impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor, Amin.
ApreciazăApreciază
mircea. v
ehhh frate, milostenia asta e CANON GREU la crestinii de azi!
au „scuze” ca sunt si ei „saraci” ….dar nici nu vor sa priceapa ca NU e doar milostenie cu bani/materiala ci si cu inima, duhovnceasca, cu cuvantul…si acesta e MULT mai mare si puternica si URNESTE si MUNTII nu numai banii unora …
e greu sa treaca pe la un copil la strazii/sarman/ sistematic sa-l ia sub octrotirea lor, sau la un copil din orfelinat/parasit, sau batran lepadat de lume si sa-l urmaresca, sa-i arate constant grija, dragoste si incurajare ( ca aceia nu au nevoie de multe, de cele mai multe ori, daca omul e sincer si a gasit calea catre INIMA lor) cu asa cvea ar face MINUNI si ar imputina MULT suferinta celor din jur cu osteneala relativ mica !
Si de o vor arata cu marime de inima pe aceasta, Dumnezeu le va darui si pe cea materiala pe care poate unii nu o au !
poate ai face bine sa aduci aici spre lamurire si un text de la vreun Sfant Parinte care sa ne invete si care sunt FELURILE Milosteniei , ca majoritatea se vor simti „exonerati” de la milostenia materiala, ca li se pare ca sunt saraci, sau unii chiar si sunt(…desi nu chiar atat cat li se pare lor)
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Milostenia materiala o lamureste Sf Ioan Gura de Aur.
Alte cuvinte frumoase despre milostenie.
Mergea Parintele Calciu impreuna cu elevii de la la Seminar sa cerceteze bolnavii si batranii de prin spitale, si spunea Parintele ca „mergem sa le ducem de-ale gurii si de-ale sufletului”.
Parintele Arsenie Papacioc
„E un cersetor pe care n-ai cum sa-l ajuti, dar spui: Doamne ajuta-l, si Dumnezeu ii va da pentru rugaciunea ta. Dumne¬zeu nu pentru El l-a lasat acolo. Saracul e lasat pentru noi. El intinde mana sa-ti dea tie imparatia lui Dumnezeu. Marea noastra greseala este ca ii dam banul cel mai mic. Aici gresim ca nu ai ce ai, ci ai ce dai si nu sa dai ce ai, ci sa dai ceea ce esti.”
„Şi suferinţa este la fiecare pas, dacă eşti prezent şi o poţi observa. Gândiţi-vă, vreţi un cuvânt duhovnicesc, vreţi liniştire că sunteţi spre împlinirea lucrului duhovnicesc? Să te doară puţin şi pentru celălalt. Dar, observaţi dumneavoastră ce se întâmplă? Îl judeci: „Aşa îi trebuie”. „Uite dacă nu a ascultat”. Nu ai aruncat un cuvânt de genul: „Doamne, iartă-l”. Sunt cerşetori de traistă, sau oricum i-am considera, dar uneori poate că nu ai ce să îi dai, dar nu îl dispreţui. Ştiţi cât de mult ţine el la acest lucru? Credeţi dumneavoastră că, este puţin lucru să stai cu mâna întinsă? Orice om are o personalitate, o dorinţă de fi considerat om. Tocmai acest dispreţ al tău îl distruge pe el, dându-i cel mai mic ban, pe care chiar îl cauţi în ochii lui, să fie cel mai mic. Eu am păţit acest lucru, odată, cu o persoană pe stradă. Nu aveam nimic la mine, dar probabil cu barba mea şi mă apropiam de el, credea că eu îi voi umple sacoşa. Dar chiar nu aveam nimic, mergeam pe jos pentru că nu aveam nimic la mine, nu aveam bani de tramvai, sau de maşină, că, uneori, se mai întâmplă. Dar, nu am trecut nepăsător şi i-am spus: „Crede-mă că nu am nimic la mine, dar îţi dau o mână caldă”. Şi mi-a zis: „Părinte, aşa ceva nu mi-a dat nimeni niciodată”. Deci el simţea lucrurile care au valoare. Deci asta spun: să nu-i dispreţuiţi. Eu vă spun că, de aceştia nu vom scăpa niciodată, pentru că să ştiţi că aceştia sunt personaje biblice. De cerşetori nu scăpăm niciodată şi avem atâtea exemple, de-ţi stă mintea în loc.”
Din Hronograf:
întrebare: Pentru ce se cuvine cuiva a citi şi a şti Dumnezeiasca Scriptură şi istoria cea dintr-însa şi celelalte cărţi, unele învăţătoare, iar altele istorice?
Răspuns: Pentru trei pricini: 1) Pentru cunoştinţa lui Dumnezeu; 2) Pentru a sa singură îndreptare; 3) Pentru povăţuirea aproapelui.
1) Intîi, pentru cunoştinţa lui Dumnezeu:
Domnul nostru lisus Hristos în Sfînta Evanghelie grăieşte: „Cercaţi Scripturile, că voi socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică, şi acestea sînt care mărturisesc despre Mine” (loan 5, 39). Prin ştiinţa dumnezeieştilor cărţi se află viaţa veşnică. Şi ce este viaţa veşnică? Fără decît cunoaşterea Adevăratului Dumnezeu celui veşnic, precum singură Dumnezeiasca întrupată înţelepciune Hristos către Tatăl Său grăieşte: „Şi aceasta este viaţa veşnică, ca să Te cunoască pe Tine Unul Adevăratul Dumnezeu, şi pe lisus Hristos pe Care L-ai trimis” (loan 13, 3).
Iar această cunoştinţă a adevăratului Dumnezeu, de unde-i vine omului dacă nu din Sfînta Scriptură? Pentru aceea vrînd Hristos Ucenicilor Săi cunoscut să le fie şi prin propovăduirea lor întru cunoştinţa a toată lumea să vie, mai întîi le-a deschis lor mintea ca să înţeleagă Scripturile, şi simpli necărturari i-a ales la Apostolie, iar cărturari şi înţelepţi i-a trimis pe ei la propovăduire.
2) Pentru a sa singură îndreptare:
Sfîntul Apostol Pavel scrie către sfîntul Timotei aşa: „Din tinereţe sfinţitele Scripturi le ştii, care pot să te înţelepţească întru mîntuire” (2 Tim. 3, 15). Iar arătat este ce îndreptează pe om, îl povăţuieşte şi spre mîntuire de mînă îl duce: aceasta adică a şti Dumnezeiasca Scriptură. Pentru aceasta Sfîntul loan Gură de Aur ne îndeamnă zicînd: „Cărţile cele sfinte în mîini să le luaţi, şi folosul ce este într-însele cu mare sîrguinţă îl veţi primi. Pentru că de acolo se naşte dobîndă multă. Mai întîi limba prin citire (în frumoasă limbă) se îndreptează, apoi sufletul primeşte duhovniceşti aripi şi se înalţă sus şi cu strălucirea Soarelui Dreptăţii se luminează. Iar către aceasta: precum simţitoarea pîine înmulţeşte puterile trupului, aşa citirea dă sufletului putere. Că hrană duhovnicească este şi tare-l face pe suflet, şi mai statornic şi mai înţelept, nelăsîndu-l pe el să se prindă de patimile păcatelor, ci uşor şi întraripat făcîndu-l pe el la Cer îl mută” (Sf. loan Gură de Aur, Cuvîntul 29 la Facere). Pînă aici cel cu Gura de Aur. Iar alt învăţător -sfîntul loan Damaschin, de acelaşi folos care se face din citirea cărţilor grăieşte aşa: „Precum pomul cel răsădit lîngă izvoarele apelor, aşa sufletul cel adăpat din Dumnezeiasca Scriptură. Se îngraşă şi rodul copt îşi dă: Credinţa Ortodoxă, şi cu frunze de¬a pururea verzi – zic adică cu fapte plăcute fui Dumnezeu – se înfrumuseţează şi spre dumnezeiasca lucrare cea plăcută lui Dumnezeu şi spre vedenia cea netulburată, şi către cea netulburată dumnezeiască gîndire prin gînduri din Sfintele Scripturi ne alcătuim. Pentru că chemare a toată fapta bună şi întoarcere dinspre toată răutatea întru acestea aflăm. Şi iarăşi acelaşi, spre îndeletnicirea cărţii, îndemnîndu-ne zice: Să batem prea frumosul rai al Scripturii celei cu bun miros, prea dulce, prea frumos, care prin cîntările celor gînditoare de tot felul, de purtătoare de Dumnezeu păsări răsună urechile noastre şi atingîndu-se de inima noastră şi scîrba o mîngîie, iuţimea o alinează şi de bucurie pururea fiitoare o umple” (Sf. loan Damaschin, Cartea 4; pentru Credinţă, cap. 18). Pînă aici Damaschin.
Iar ce fel de pagubă se izvodeşte din necitirea şi neştiinţa cărţilor, o arată sfîntul Atanasie al Niceii (iarăşi aceea şi sfîntul loan Gură de Aur), zicînd: „Precum cu neputinţă îi este pămîntului celui cu ploaia neadăpat ca să crească spice, măcar deşi de o mie de ori de s-ar semăna, tot astfel mintea neadăpîndu-se cu Dumnezeiasca Scriptură, nu-i este cu lesnire a face vreun rod (duhovnicesc) măcar şi o mie de cuvinte de ar turna cineva într-însa. Deci mare răutate este, a nu şti Scripturile şi ca un dobitoc nepriceput a fi, căci nenumărate răutăţi se nasc din neştiinţa Scripturilor. De acolo au răsărit vătămările cele mari eretice, de acolo viaţa negrijulie, ostenelile nefolositoare, orbiciunea sufletească, înşelăciunea diavolească. Căci precum cei orbi la ochii trupeşti nu pot să umble pe calea cea dreaptă, tot astfel şi cei ce nu ştiu Dumnezeiasca Scriptură, nici nu privesc la razele ei, adeseori se poticnesc şi a greşi pururea sînt siliţi” (Sf. Atanasie, Cuvînt la Sfînta Scriptură; aceasta şi la Gură de Aur la trimiterea lui Pavel). Pînă aici Atanasie şi Gură de Aur.
Iar se învaţă omul bine şi cu Dumnezeiască plăcere a vieţui, din chipul celor ce mai înainte au vieţuit cu bunătăţi, pe care nu în alt fel poate cineva să le afle fără numai în istoriile Dumnezeieştii Scripturi, cele bisericeşti şi politice. Pentru aceea şi binecredinciosul împărat Alexandru Macedon, fiului său Leon înţeleptul îi rînduia, zicîndu-i în cartea „Vasile Macedon, 1″, – se aduce spre întărire de la Baronie -„Scripturile faptelor celor vechi totdeauna a le citi să nu te leneveşti, că întru acelea vei afla fără de osteneală pe cele ce alţii cu multă osteneală le-au aflat şi de acolo pe ale celor buni cele bune, iar pe ale celor răi pe cele rele lucruri le vei pricepe. La fel şi schimbările cele în multe feluri ale vieţii omeneşti şi răsturnările lucrurilor şi nestatornicia lumii acesteia, şi cea a împăraţilor lesnicioasă cădere o vei cunoaşte şi ca în scurt să zic: pe ale celor rele lucruri pedeapsa ce le urmează, iar pe ale celor bune răsplătirea o vei şti. Deci de cele rele vei fugi ca să
nu te ajungă cumplita răzbunare (de la Dumnezeu), iar pe cele
bune le vei iubi, şi cu singur lucrul le vei isprăvi pe ele întru
sineţi, ca să te învredniceşti a cîştiga pentru dînsele
răsplătirea cea bună”. Acesta este aşezămîntul fiului lui
Macedon.
3) Pentru povăţuirea aproapelui:
Iarăşi Sfîntul „Apostol Pavel scrie către sfîntul Timotei, zicînd: „Toată Scriptura este de Dumnezeu insuflată şi folositoare spre învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre dojenire” (2 Tim. 3, 17). Creştinescul om dator este după Dumnezeiasca poruncă să iubească pe aproapele ca pe sineşi. Iar de trebuie să-i iubească ca pe sineşi, deci şi pe mîntuirea lui, ca şi pe a sa să o dorească şi s-o caute dator este. Pentru că acesta este cel mai încredinţat semn al dragostei celei adevărate, mai mult decît toate alte faceri de bine ce se fac trupului, adică: pe cel prost a-l învăţa, pe cel ce greşeşte a-l îndrepta şi pe sufletul cel ce piere a-l căuta şi a-l dobîndi spre mîntuire. Iar cel ce nu se grijeşte de mîntuirea aproapelui, nu-l iubeşte pe dînsul ca pe sineşi, nici nu are dragoste adevărată către Dumnezeu. Ci va zice cineva: îmi ajunge mie ca de sinemi să caut, iar nu şi de altul ! Destul îmi este mie ca de mîntuirea mea să-mi iau aminte, iar nu şi de mîntuirea altora să mă grijesc. Unuia ca acestuia îi răspunde Sfîntul loan Gură de Aur, zicînd,: (La năravnice învăţături către Corinteni, 25, 5; la Efes. 4; la Coloseni, 5; Filipeni, 2, 4): „De te vei lenevi de a purta grijă de fratele, nu vei putea într-acest fel să te mîntuieşti”. Şi iarăşi: „Măcar pe toate de le-am isprăvi, iar pe aproapele nu I-am folosi, nu vom intra întru împărăţie”. Şi iarăşi: „Nici o ispravă mare nu poate să fie, cînd dobîndă întru alţii nu şi-ar da. Nu este destul bărbatului îmbunătăţit îndreptarea sa spre mîntuire, dacă şi pe ceilalţi nu-i foloseşte şi nu-i îndreptează. „Pentru aceea iarăşi zice: „Fiecare să caute mîntuirea celor de aproape! Iar a căuta mîntuirea celor de aproape este a folosi unul pe altul, precum învaţă Sfîntul Apostol Pavel: „Să zidiţi fiecare pe aproapele” adică să-l folosiţi. Iar folosul se face uneori din viaţă îmbunătăţită, alteori din cuvînt, cînd omul nu numai singur cu Dumnezeiască plăcere vieţuieşte, ci şi pe alţii spre cea plăcută lui Dumnezeu viaţă îi povăţuieşte, cu cuvinte folositoare învăţîndu-i, îndemnîndu-i, dojenindu-i şi sfătuindu-i ca să se abată de la rău şi să facă bine”.
Iarăşi va zice cineva: Nu sînt Dascăl, nici Preot, nici Duhovnic, nici păstor de suflete, nu mi se cade mie a învăţa pe cineva!
Unuia ca acestuia îi răspunde Sfîntul Teofilact: „Să nu zici nu sînt Dascăl şi povăţuitor, pe alţii a-i învăţa şi a-i folosi nu sînt dator! Minţi, pentru că Dascălii nu ajung pentru povăţuirea tuturor cîte unul, ci, voieşte Dumnezeu ca fiecare să povăţuiască şi să zidească pe aproapele”-(La întîia trimitere către Solun ce-o aduce spre întărire de la Cornelie). Pînă aici Teofilact.
Ci şi în Legea Veche, Sfîntul David, împărat fiind, oare n-a avut grijă de folosul celor de aproape? Oare nu i-a învăţat şi nu i-a povăţuit pe cei păcătoşi la lucruri bune? „învăţa-voi pe cei fărădelege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce” (Psalm 50, 15). Cu cît mai vîrtos noi fiii Noului Dar, a o face aceasta datori sîntem! Deci dacă datoria creştinească este aceasta: ca să înveţe unul pe altul şi să-i povăţuiască spre mîntuire, apoi cum se poate cineva să înveţe pe altul, dacă singur nu va fi iscusit întru Sfînta Scriptură, nici ştiind faptele cele vechi, cum va povăţui pe altul la calea cea dreaptă, singur el neştiindu-şi calea sa unde merge? La unul ca acesta se împlineşte pilda evanghelică: „Orb pe orb de va călăuzi, amîndoi vor cădea în groapă” (Matei 15, 14). Deci dar pentru acelea ce s-au zis mai înainte trei motive, de trebuinţă îi este fiecăruia citirea şi înţelegerea Dumnezeieştilor Scripturi şi ale celorlalte cărţi folositoare.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Khazarii sunt majoritari in ziua de azi. Sf.Apostol Ioan si ceilalti sfinti au vorbit in schimb de ramasita de evrei pur-sange din vremurile de pe urma. Multi sefarzi(evreii pur-sange) au fost exterminati in al 2-lea razboi mondial. Doamne ajuta
ApreciazăApreciază
leonard
vai de mintea ta, s-au cacat dracii in ea si te mai crezi si intelept ! si vii sa lasi repede FARA ARGUMENTE ILOGIC … o CACAREAZA aici… ca si cum toti sunt tembeli ca tine si inghit nemestecate toate spurcaiunile dracesti.
aflabetizati degeaba, stiu sa citeasca dar NU POT PRICEPE= generatiile lui anticrist ! cu cei ca tine e inutil sa discuti.
pe voi o sa va ia anticrist printre primii….asta daca nu crapati URAT in SMINTELA voastra la macel !
ApreciazăApreciază
leonard
asa e cand „teologhisesti” …de SUB PANTECE !
IGNORI Sf Parinti, nu exista nici un CUVANT despre tema asta de la NICIUN SF Parinte Vechi sau Nou!!
insa INVENTEZI „teologhiseli” noi… si debitezi di mandria si PROSTIA ta INSELARI din cele mai stupide cu aerul ca „stii” ceva…. GLOTACII lui anticrist furajati cu CACAT din CACASTOAREA Internet.
Nici Sf Taine nici Biserica NU MAI POT sa va vindece pe voi minti proaste calarite de draci !
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Antihrist(falsul mesia) va primi osanale din partea khazarilor(falsii evreii) – cei care se vor opune sunt ramasita de evrei pur sange. Ai priceput gresit, eu nu am negat profetiile Sf.Parinti am spus doar ca ei se refereau la ramasita (sefarzii). Eu nu-mi permit sa te jignesc pt ca si in tine a pus Dumnezeu un suflet. Imi pastrez energia pt vremurile foarte grele ce vor veni. ”El” toti au o opinie caci avem libertate de exprimare de la Bunul Dumnezeu. Doamne ajuta
ApreciazăApreciază
leonardconstantin61
Ce se mai joaca papusarii cu mintile voastre …
ApreciazăApreciază
Saccsiv , eu nu am nimic cu tine, daca tu crezi asta despre mine pot afirma si eu acelasi lucru despre tine. Eu pot spune ca esti doar un om si nu esti atotstiitor deci, poti gresi insa acelasi lucru pot sa-l afirm si despre mine. Tu nu poti sa-mi demonstrezi ca nu a existat imperiul khazar si ca nu s-a convertit la iudaism iar nici eu nu-ti pot demonstra asta. Exista carti legate de acest subiect insa daca ti le-as da ai zice probabil ca sunt carti scrise de oculta pt manipularea maselor. Deci ramane fiecare cu parerea lui. Eu nu cred ca Dumnezeu va duce in iad un suflet pentru ca crede ca 80% din evreii de azi nu sunt de fapt evrei si nici pe cel care crede ca teoria cu khazarii e neadevarata. Doamne ajuta
ApreciazăApreciază
leonardconstantin61
Bla bla bla.
ApreciazăApreciază
Saccsiv, am citit si alt articol de-al tau referitor la teoria khazara apoi am citit si despre Arthur Koestler cel care a scris ”Al 13-lea Trib” – fost romancier și ziarist evreu britanic… si pot spune ca ai dreptate. Cum tu ai spus in alt articol ca ai crezut ceva timp in aceasta teorie nu trebuie sa te mire ca pana acum 10min am crezut si eu in ea si sunt convins ca mai sunt multi altii care inca mai cred. Eu cred ca trebuia ca tu sa-mi fi trimis un link catre acel articol al tau(in care ai explicat si ai argumentat foarte bine impotriva teoriei khazare) in loc sa-mi scrii ”Ce se mai joaca papusarii cu mintile voastre..” . Recunosc ca am slabiciunile mele. In schimb ”el” m-a facut albie de porci. Eu nu cred ca meritam asta dar in fine… Nu regret ca am avut aceste discutii caci altfel as fi crezut in continuare acea minciuna. Doamne ajuta
ApreciazăApreciază
una dintre diferentele dintre evreii askenazi si cei sefarzi ar fi ca o parte (in ce proportie ?) dintre evreii askenazi prezinta si trasaturi slavice/germanice (ochi albastri, par blondin), unii trasaturi usor mongoloide.
Dintre intrebarile care se impun ar fi daca intr-adevar Imperiul Khazar a trecut sau nu la iudaism si in ce proportie khazarii (probabil o uniune de triburi slavice si turkice) au ramas iudaizati (?) in continuare (la nivel de mase sau doar de elite ?) dupa destramarea Imperiului, si daca mai apoi au migrat spre Europa sau nu.
ApreciazăApreciază
georgegr
„una dintre diferentele dintre evreii askenazi si cei sefarzi ar fi ca o parte (in ce proportie ?) dintre evreii askenazi prezinta si trasaturi slavice/germanice (ochi albastri, par blondin), unii trasaturi usor mongoloide.””_____ sa te parafrazez?
una din diferentele dintre romanii munteni si cei din Bucovina, Moldova, maramures e ca unii au trasaturi slavice/germanice” ( hihii!!) (ochi albastri, par blodnin) unii trasaturi usor mongoliode !!!
ei si? ce relevanta au „trasaturile”?
si evreii bblici cum ii numeste un „teolog ” al teoriei khazare de pe aici si germanii si slavii au si ochi albastri/par blond adica asta se numeste trasturi CAUCAZIENE, asta e RASA europenilor si evreilor…. ( care ambii sunt urmai ai celor 2 fii Iafet si Sem ai Patriarhului Noe!!!)
PROZELITI din alte NEMAURI au avut evreii bilbili DINTOTDEAUNA. nici macar Moise in Tora NU ii nuemste „evrei” si ei nuau aceleasi „drepturi” ca cei care sunt evrei din filatia sangelui !
si tu/voi puteti sa credeti ca au ajuns taman niste PROZELITI din neamurile alea PARLITE turco-khazare la mare putere in evreime? ??? …. mai copiii , nici in masoneria B`´nei Brit NU SUNT PRIMITI alti masoni DECAT cei cu SANGE evreiesc!!! …. crezi ca e intamplator?
ApreciazăApreciază
[…] Unii zic ca evreii au disparut si le-au luat locul KHAZARII. Atunci de ce Sfintii Parinti vorbesc de… […]
ApreciazăApreciază