SACCSIV – blog ortodox

Mare atentie cu MUZICA “buna” …

Posted in Uncategorized by saccsiv on iunie 17, 2015

Fratele Ioan iar ii va supera pe incepatori cu citatele sale din Sfintii Parinti. Azi despre muzica “buna”. Si foarte bine face, caci n-am mai abordat de cativa ani acesta tema, limitandu-ma in acest timp doar la a o analiza pe cea satanista pe fata. Insa trebuie stiut ca diferenta dintre muzica pop si muzica “buna” e aidoma diferentei dintre curva de pe centura si cea de lux …

Asadar, iata comentariul sau postat la EMBLEMATIC: Bucurie ECUMENISTA pe contul facebook al MANASTIRII PRISLOP la aflarea vestii ca PAPA FRANCISC I vrea SFINTELE PASTI la DATA FIXA pentru ortodocsi, catolici si protestanti …:

[…]

Cuvantul Sfantului Nicodim Aghioritul din „Hristoitia”:

„Pentru aceasta cu toată dreptatea se cade a numi cineva cântecele din organe, jocurile şi cântecele din gură, şcoala satanei, căci satana şi diavolul este cel întâi învăţător, iar slujitorii lui, dracii, sunt subînvăţători. Cei întâi şcolari însă, sunt cei ce cântă cu viorile şi cu alte organe; iar elevi şi eleve, sunt bărbaţii şi femeile care joacă şi cântă din gură. Lecţiile care se predau la şcoala aceasta sunt: desfrânarea şi neruşinarea, ruşinoasele cuvântări si nebunestile grăiri, curviile şi preacurviile, sodomiile şi orice alt păcat.”[…]

„Deci, cu adevărat sunt vrednici de plâns cei ce cântă din organe şi cei ce cântă din gură şi joacă; căci se lipsesc nu numai de viaţa aceasta prin robie şi prin a muri de foame; dar se lipsesc încă şi de împărăţia cerurilor şi moştenesc numai şi numai pedeapsa muncii şi iadul. Pentru aceasta şi eu am voit astăzi să vorbesc către voi, fraţii mei creştini şi să vă arăt câte rele au pricinuit si pricinuiesc muzicile, jocurile si cântecele din gură şi prin urmare să vă dovedesc că, nu se cade creştinilor să întrebuinţeze acestea; şi luaţi aminte ca să înţelegeţi.” […]

„Deci, fraţii mei creştini, vă ajunge vremea cea trecută până acum, în care aţi cântat din organe, aţi jucat şi aţi cântat din gură, nu ca nişte creştini sfinţi şi fii ai lui Dumnezeu, ci ca nişte necredincioşi şi păgâni; de acum înainte, urâţi acestea din toată inima voastră ca să nu cădeţi sub înfricoşata osândă, afurisanii, blestem şi dumnezeasca urgie cea hotărâtă de sfinţii Apostoli şi sinoadele ecumenice, şi de Dumnezeu, împotriva celor ce fac aceste fapte nelegiuite. Că Sfintii Apostoli afurisesc pe lirişti, pe viorişti, pe jucători şi pe toţi cântătorii din
organe şi începătorii de jocuri, zicând în aşezământurile lor: „Dacă vreun bărbat sau femeie, care a fost începător de jocuri, va veni la credinţă, sau jucător, sau luptător în privelişte, sau din cei ce cântă din fluier, sau chitaragiu sau viorist, sau învăţător de jocuri, ori să înceteze, sau de nu, să se lepede” (Cart. 8, Cap. 32). Acum dacă Apostolii leapădă pe necredincioşii muzicanţi sau scamatori şi nu-i primesc la credinţa lui Hristos, de nu mai întâi vor înceta de la aceste jocuri, cu atât mai mult leapădă pe credincioşii care joacă acestea.”[…]

Iar cel mai mare canon al celor zise mai sus, este acesta: Porunceşte Sfântul (Vasile cel Mare n.a) mai jos, tuturor creştinilor care n-au cântat din organe, nici au jucat, nici au cântat din gură cântece curveşti că, dacă vor vedea pe cei ce au cântat din organe, sau au jucat şi au cântat din gură, că se pocăiesc, să-i compătimească ca pe nişte mădulări ale lor bolnave; iar dacă obrăznicesc cu defăimare şi fac tot pe aceleaşi, să nu mai vorbească sau să aibă legătură cu ei, nici să-i heretisească; ca în felul acesta să-şi vie întru simţire de răutăţile lor şi să se pocăiască., De-i veţi vedea că se pocăiesc pentru necuviinţa celor ce s-au lucrat, milostiviti-vă spre ei, ca spre nişte mădulări ale voastre bolnave. Iar de-i veţi vedea că obrăznicesc şi defăima mâhnirea voastră cea pentru dânşii, ieşiţi din mijlocul lor, şi vă osebiţi, şi de necurat să nu vă atingeţi; că aşa ruşinându-se, să-şi vie întru cunoştinţa răutăţei lor; iar voi să primiţi plata râvnei lui Finees.”[..]

„Iar cea mai de pe urmă pedeapsă pe care o vor lua muzicanţii şi dănţuitorii şi cântătorii din gură este că dacă ei nu vor înceta de la aceasta şi nu se vor pocăi primind canonul cel hotărât mai sus de marele Vasile, ci vor muri aşa nepocăiţi, cu adevărat după moarte se vor duce în iad, ca să se muncească. Aşa zice Dumnezeu prin proorocul Isaia, cum am zis mai- nainte: „Şi, şi-a lărgit iadul pântecul său, şi şi-a deschis gura sa fără încetare” (Isa. 5,15).” […]

Sfantul Chiril al Ierusalimului […] Şi care este pompa şi slava satanei? Este toată înconjurarea răutăţilor care îl însoţesc, adică: teatrele, feluritele cântece din organe, drăceştile jocuri, sataniceştile cântări din gură, alergările de cai, sporturile şi altele asemenea. Iar după ce ai făgăduit acestea, încă ai mărturisit şi ai zis, că: Mă împreun cu Hristos?”

ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colectie_RO/2niko.pdf

Pidalion, Sinodul de la Laodiceea

CANONUL 53
Nu se cade creştinii mergând la nunţi, să cânte în organe, ori să joace, ci cu cinste să cineze, ori să prânzească, precum se cade creştinilor.

TÂLCUIRE
Opreşte canonul pe creştini, de a bate în dobe, şi a cânta în organe, şi de a juca la nunţi. Ci să se ospăteze, zice, cu sfială, şi cu cinste, că aşa li se cuvine. Vezi şi pe cel 24 al sinodului 6. (pag. 368)

http://mirem.ro/pdfuri/pidalionul.pdf

Din viata Sfantului Paisie Aghioritul:

„Intr-o noapte a auzit muzică şi zgomot de vioară şi alte instrumente muzicale. Privind spre fereastră l-a văzut pe diavolul jucând. Apoi i-a făcut semn Stare­ţului să meargă şi el să joace. Dar Stareţul a rostit puţin Rugăciunea şi toate au dispărut.” (Ierom. Isaac, Viata cuviosului Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos)

Sfantul Teofan Zavoratul: „V-a încântat muzica, dar i-aţi supraapreciat valoarea. Una este sfera muzicii şi alta, cea a rugăciunii. De aceea, trecerea de la una la alta poate fi numai întâmplătoare. Există multe fantome ale lucrurilor duhovniceşti, care doar par, dar nu sunt duhovniceşti.”[…]

Ce fel de muzică vă pregătiţi să ascultaţi? Cea mai mare parte a pieselor noastre muzicale de astăzi sunt o porcărie: gâdilă urechea, fără a da nimic. Eu nu vă leg, dar îmi pare rău dacă o să vă duceţi, căci numai vă
veţi zăpăci şi vă veţi întrista. Când ascultaţi muzica din afară, cea lăuntrică se perturbă pentru o vreme. Să nu iubiţi lumea, nici pe cele din lume!
Puteţi, oare, acolo să fiţi cu Domnul? E prea puţin cu putinţă, căci care-i societatea? Lumea artelor este o lume sufletească şi chiar una senzuală, iar nu una duhovnicească. Este greu să renunţaţi, e adevărat; doar
petrecerea cu Domnul este răstignire adevărată, iar nu metaforică. Când se va înfăptui? La aceasta să râvniţi. Căci atunci va începe să ţâşnească din inimă izvorul mângâierilor, care vor stinge orice sete pentru mângâieri
de alt soi.” (Învăţături şi scrisori despre viaţa creştină)

https://blogcartiortodoxe.files.wordpress.com/2014/03/sfantul-teofan-zavoratul-invataturi-si-scrisori-despre-viata-crestina.pdf

Sfantul Ignatie Briancianinoc in „despre Inselare”:

„În faimoasele săli de concert pământeşti răsună o muzică ce exprimă şi stârneşte feluritele patimi; aceste patimi sunt înfăţişate şi în teatrele pământeşti; aceste patimi sunt răscolite prin distracţiile pământeşti: omul este adus, prin toate mijloacele cu putinţă, la desfatărea cu răul care îl ucide. Îmbătându-se cu acesta, el uită binele cel mântuitor al lui Dumnezeu şi sângele Dumnezeului-Om, prin care am fost răscumpăraţi. Iată o slabă descriere a curselor răspândite de către stăpânitorul lumii acesteia spre vânarea creştinilor. Descrierea este slabă, dar oare nu v-a stârnit, fraţilor, o groază îndreptăţită, oare în sufletul vostru nu s-a născut întrebarea: „Cine oare poate să scape din aceste curse?”

Comentariu saccsiv:

   Cititi va rog si:

MUZICA CLASICA si MASONERIA

De ce nu avem instrumente muzicale in biserica?

 

Tagged with:

147 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

    • Aurora said, on iunie 20, 2015 at 1:27 am

      NU-i frumos, Radule ! Saccsiv ti-a rabdat multe, iar tu acum ii arunci sageti otravite. Nu ne mantuim in felul acesta tip duel : „in sabii sa ne taiem sau in commenturi sa ne balacarim ?”

      Apreciază

  1. […]                             el said, on iunie 18, 2015 at 1:02 pm […]

    Apreciază

  2. sin said, on iunie 19, 2015 at 3:41 pm

    Nu-mi place nicio muzică. Aia din biserică împrăștie mintea, ailaltă o distruge. Muzica nu-i de la Dumnezeu. E o scorneală a omului care imită necuvîntătoarele. A omului fără Cuvînt. Primitiv, superficial, zgomotos, fără astîmpăr. Poate mă lămurește și pe mine cineva: de ce se lălăie Evanghelia? Dar apostolul? E complet neserios să transmiti un asemenea mesaj hăulindu-l. Dacă trebuia hăulit, îl hăulea Dumnezeu însuși. Dar Dumnezeu a ales tăcerea și cuvîntul scris, iar apostolii – rostirea. Ce-i cu zumzăitul ăsta???

    Apreciază

    • danielvla said, on iunie 19, 2015 at 6:40 pm

      sin
      DIN CANOANELE SINODULUI al 7-lea Ecumenic

      CANON 2
      De vreme ce cântând ne împreunăm cu Dumnezeu, toţi Creştinii (sunt datori) a păzi lucrul acesta mântuitor, iar mai ales cei îmbrăcaţi cu Ieraticeasca vrednicie. Pentru aceasta hotărâm ca tot cel ce urmează a se înainta la treapta Episcopiei, desăvârşit să ştie Psaltirea (a psalmodia), ca dintru aceasta şi pe tot Clerul lui să sfătuiască a-l învăţa; să se cerceteze însă cu încredinţare de Mitropolitul, de are osârdie a citi cu luare aminte, şi nu în treacăt, atât sfintele Canoane, cât şi sfânta Evanghelie, şi Cartea Dumnezeiescului Apostol, şi toată Dumnezeiasca Scriptură, şi a petrece după Dumnezeieştile Porunci, şi a învăţa pe norodul său; că fiinţă a Ierarhiei noastre sunt Cuvintele cele de Dumnezeu predanisite, adică, adevărata ştiinţă a Dumnezeieştilor Scripturi, precum marele Dionisie a zis. Iar de s-ar îndoi, şi nu ar pofti să facă şi să înveţe aşa, să nu se hirotonisească. Că Prooroceşte a zis Dumnezeu: «Tu cunoştinţa o ai depărtat; şi Eu te voi depărta pe tine a nu sluji Mie» [Vezi şi Oséa 4: 6, Cartagina: 24]

      DIN CANOANELE SINODULUI DIN LAODICEEA

      CANON 15
      Nu se cuvine ca alţii decât Canoniceştii Psalţi să se suie în Amvon şi să cânte de pe membráne [cărţile de piele], şi să nu cânte în Biserică alţii oarecare. [Sinod 6: 75]

      TÂLCUIRE
      Opreşte Canonul acesta de a cânta în Biserică fieştecine, ci numai Cântăreţii cei canoniceşti, adică cei număraţi în Cler, şi hirotoniţi la fiecare Biserică, care şi în Amvon se suie şi cântă pe Psaltichíi de membrană, sau şi de hârtie, căci de ar cânta cel neînvăţat urmează nerânduială şi hasmodie. Şi dimpotrivă, urmează buna rânduială dacă cântă rânduiţii Psalţi. Vezi şi pe Canonul 75 al Sinodului 6.

      DE VREME CE CANTAND NE IMPREUNAM CU DUMNEZEU….

      Apreciat de 1 persoană

    • G-man said, on iunie 19, 2015 at 8:53 pm

      Apreciază

      • sin said, on iunie 20, 2015 at 5:10 pm

        🙂 E numele meu. N-avea niciun rost să mă maimuțăresc cu englezisme și cu clișee ortodoxe. Era de două ori de prost gust. Urăsc Petșopbois! 🙂

        Apreciat de 1 persoană

      • G-man said, on iunie 20, 2015 at 10:01 pm

        sin acum stiu, cand ma „superi ” ti-o dedic,… 🙂
        in rest ce..ca idee si eu zic la fel ca tine.. pana la un punct! .. e adevarat ca muzicii i se slujeste ..
        dar si ce zice Artion e adevarat ,.., pe muzica se modifica structura apei..

        Apreciază

      • G-man said, on iunie 20, 2015 at 10:31 pm

        sin ,, mai e ceva si rugaciunii i se slujeste .. uneori
        ………..
        daca esti din bucuresti , ai putea verifica vinerea la km0 . Acolo, desi in biserica e mana sfantului Nicolae .. ..afara se sta langa galetusa cu nisip si..un nr fix de lumanari infipte in acel nisip …se zic rugaciuni pana ard toate ….. daca te duci din timp prinzi un loc..

        Apreciază

      • sin said, on iunie 21, 2015 at 6:33 pm

        Am fost la găletușă. Nici n-am apucat să-nfig lumînările ălea ștampilate în nisipel, că m-a pocnit un fel de fulger vinecior, sclipicios și dulce la simțire. Nu cred că l-a mai văzut cineva. O rîvnă de zile mari a pus stăpînire pe mine. Am băgat cel puțin vreo 215 de rugăciunea inimii (cu respirație ca la carte) timp în care un băiețel brunețel m-a operat la buzunare. În extaz cum eram, am crezut că era mîna sfîntă de care pomeneai. În timp ce mulțumeam pentru neașteptatul dar, cineva mi-a dat foc la sacou. Am crezut inițial că e arșița rugăciunii. M-am trezit cînd mă stropeau cu apă dintr-un pet. Am fost îmbrîncit apoi: mi se topiseră lumînările, timpul a expirat. Acum ascult în căști Petșopbois. Știi că nu cîntă rău???

        Apreciază

    • Aurora said, on iunie 20, 2015 at 1:55 am

      E nebunie ce spui. Muzica este un dar dumnezeiesc. Ingerii din cer ii canta lui Dumnezeu imne de slava, nu exista o lume a tacerii, a pestilor, decat in ocean. Copilul mic se linisteste cand mama ii canta un cantec lin de leagan, vacile dau mai mult lapte cand le pui o muzica placuta, plantele si ele cresc mai bine cu muzica in jur, muzica linititoare, nu metallica. In biserica trebuie sa se cante psaltica, nu lalaiala, iar Apostolul si Evangleia trebuia citite, nu cantate, dar raspunsurile la strane trebuie cantate de psalti. Daca nu exista psalti, prin catune, canta babutele si mosnegii, tinerii, cum se pricep , condusi de un dascal fara pregatire, asa dupa ureche. Nu e rau nici asa. Important este ca toata suflarea din biserica ii canta Domnului, asa cum se pricepe, fara pretentii estetice.Cea mai urata muzica din biserica este insa cea corala, cantata de mari coristi tip madrigal care canta dupa model papistas. Este opereta cocotata sus in cafas. In marile orase se merge pe corala aceasta suparatoare, inca se mai fac si competitii intre coruri si se dau premii. Pacat ! Avem psalti atat de buni si preotii pun niste pupeze pedante sa-si arate ”maiestria” lor de Conservator.
      Cat priveste muzica laica, e buna si aceea daca transmite un mesaj, o emotie, o stare. Totul e sa nu te inchini la ea. S-o asculti cu masura si numai cand e nevoie. De cele mai multe ori sufletul are nevoie de liniste pentru a-si asculta vocea interioara, dar uneori si un fundal muzical e necesar. Muzica, culorile, poezia, arta sunt valori care ne innobileaza, trebuie doar sa ne cultivam de mici gustul pentru frumos si atunci vom face numai alegeri bune.

      Apreciat de 1 persoană

      • Ioan said, on iunie 20, 2015 at 10:00 am

        Din Patericul Egiptean:

        „Avva Pamvo a trimis pre ucenicul său ca să vândă rucodelia sa, şi făcând şaisprezece zile (după cum ne spunea nouă) noaptea dormea în tinda Bisericii Sfântului Apostol Marcu; şi văzând slujba bisericii, s-a întors la bătrânul. A învăţat încă şi câteva tropare. Deci a zis lui bătrânul: ,,Te văz fiule turburat, nu cumva vreo ispită ţi s-au întâmplat în cetate ?” Răspuns-a fratele: cu adevărat avvo, cu lenevire cheltuim zilele noastre în pustia aceasta şi nici canoane, nici tropare nu cântăm; că mergând în Alexandria, am văzut cetele bisericii cum cântă, şi am fost în mâhniciune multă, căci nu cântăm şi noi canoanele şi troparele.
        I-a zis lui bătrânul: amar nouă, fiule, că au ajuns zilele în care vor lăsa călugării hrana cea tare, cea zisă prin Sfântul Duh, şi vor urma cântărilor şi glasurilor, căci, care umilinţă, care lacrimi se nasc din tropare? Când stă cineva în biserică sau în chilie şi îşi înalţă glasul său ca boii ? Că dacă înaintea lui Dumnezeu stăm, suntem datori să stăm cu multă umilinţă, şi nu cu răspândire, că n-au ieşit călugării în pustia aceasta ca să stea înaintea lui Dumnezeu şi să se răspândească şi să cânte cântări cu vers şi să puie glasuri la rânduială cu meşteşug şi să-şi clatine mâinile să-şi târască picioarele, ci suntem datori cu frica lui Dumnezeu şi cu cutremur, cu lacrimi şi suspinuri, cu glas evlavios şi umilit şi măsurat şi smerit să aducem lui Dumnezeu rugăciune. Că iată îţi zic ţie fiule, că vor veni zile când vor strica creştinii cărţile Sfintelor Evanghelii şi ale Sfinţilor Apostoli şi ale dumnezeieştilor Prooroci, ştergând Sfintele Scripturi şi sfintele canoane, şi scriind tropare şi cuvinte elineşti, şi se va revărsa mintea la acestea; iar de la acelea se va depărta, şi pentru aceasta părinţii noştri au zis: cei ce sunt în pustia aceasta, să nu scrie vieţile şi cuvintele părinţilor pe pergament, ci pre hârtii, că va să şteargă neamul cel de pre urmă vieţile sfinţilor părinţilor noştri şi vor scrie după voia lor, căci mare este nevoia ceea ce va să vie.
        Şi au zis lui fratele: aşa dar, se vor schimba obiceiurile şi aşezămintele creştinilor şi nu vor fi preoţi în biserică ca să se facă acestea ? Şi au zis bătrânul: într-acest fel de vremi se va răci dragostea la mulţi şi va fi necaz nu puţin năpădirile păgânilor şi poruncile noroadelor neastâmpărate ale împăraţilor, desfătare a preoţilor, lenevire a călugărilor. Vor fi egumeni, nebăgând seamă de mântuirea lor şi de a turmei, osârdnici toţi şi silitori la mese şi gâlcevitori, leneşi la rugăciuni şi la clevetiri osârdnici, gata spre a osândi vieţile bătrânilor şi vieţile lor nici urmându-le, nici auzindu-le ci mai vârtos ocărându-le şi zicând: de am fi fost şi noi în zilele lor, ne-am fi nevoit şi noi. Iar episcopii în zilele acelea vor fi sfiindu-se de feţele celor puternici, judecând judecăţi cu daruri, nepărtinind săracul la judecată, necăjind pre văduve, şi pre săraci chinuindu-i. Va intra încă şi în norod necredinţa, curvie, urâciune, vrajbă, zavistie, întărâtări, furtişaguri şi beţie.
        Şi a zis fratele: ce dar va face cineva în vremile şi anii aceia ? Şi a zis bătrânul: fiule, întru acest fel de zile, cel ce îşi mântuieşte sufletul său, mare se va chema întru Împărăţia Cerurilor.”

        Apreciază

      • sin said, on iunie 20, 2015 at 4:51 pm

        Aurora, am înțeles ce spui. Spui frumos și convingător. Totuși, am serioase rezerve față de „stările” și de „emoțiile” asociate fatal muzicii. Iarăși, ideea de muzică pe post de „fundal”, de „adjuvant”, întrebuințarea ei „utilitaristă”, funcția ei „secundară”, să zicem, n-o girează deloc și, mai mult, e sub „demnitatea” ei. O desconsideră. Cît despre pretenția/rolul muzicii de a transmite un „mesaj” dincolo de ea, lucrurile stau asemănător cu ceea ce afirma McLuhan despre media: „media nu transmite niciun mesaj, media însăși e mesajul”. Mutatis mutandis, muzica nu transmite niciun mesaj, mesajul e însăși muzica! E singura definiție la înălțimea muzicii. Muzica nu „slujește”. Muzicii i se „slujește”, nu-i clar? Uitați-vă cu atenție, mai ales, la strana psalților; o mai „divină” slujire adusă muzicii e greu de conceput! Dar atît și nimic mai mult. Oamenii sunt complet absorbiți în tehnica și-n „dulceața” ei. E suficient să-i privești și să înțelegi că rugăciunea e muuuult în urma cîntării, că n-are nicio șansă, că muzica e mesajul.
        Cu cît căutările noastre vor fi mai „emoționale”, mai „afierosite” muzicii, cu atît adevărul va fi mai departe de noi. Adevărul nostru e nud, spînzurat pe lemn. Ce-are a face asta cu gorgonii și cu ipsiliii??? Muzica stîrnește și cultivă „sensibilități” și „emoții”, „stări” și „rafinamente” sufletești incompatibile cu simplitatea frustă a Adevărului. Muzica e o capcană. O slăbiciune. O maimuțăreală. Girată de niște soboare, ca o concesie făcută umanului, dar respinsă de părinții neptici, ca nepotrivită lui Dumnezeu.

        Apreciat de 1 persoană

      • cristi said, on iunie 20, 2015 at 10:07 pm

        @Ioan,

        Din viata Sfantului Ioan Cucuzel:

        „Sfantul Ioan Cucuzel, numit si „cel cu glas ingeresc”, a trait in manastirea athonita Marea Lavra, intre anii 1280-1360, in vremea imparatului Alexie Comneanul. Sfantul s-a nascut in localitatea Dirrachia – Dirahion, in Bulgaria. Orfan de tata, mama lui l-a dat la scoala, spre a invata stiinta sfintelor carti. Inscris la scoala imperiala de cantareti bisericesti din Constantinopol, tanarul psalt va deveni cel mai bun din generatia lui.

        Imparatul, cucerit de minunata lui voce, il va numi pe tanarul Ioan protopsalt al maretei catedrale bizantine. Cantaretul isi va capata numele de „Cucuzel” tot in vremea petrecerii in Constantinopol. Se povesteste cum odata sfantul a fost intrebat ce a mancat la cina, intrebare la care el a raspuns „fasole si mazare” (aceste cuvinte se traduc prin „koukouzelis”).

        Tanarul nu isi dorea sa se casatoreasca, ci dorea mai mult sa se retraga in liniste, spre nevointa si viata bineplacuta lui Dumnezeu. Astfel, Domnul va randui ca Ioan sa-l cunoasca pe egumenul unei manastiri athonite, aceasta intalnire avand drept rezultat plecarea sa in Sfantul Munte Athos.
        […]
        Tanarul isi ascundea de toti darul sau cel mare, spre a se pazi de mandrie si de lauda. Din randuiala lui Dumnezeu insa, intr-o zi anume, egumenul il va descoperi pe tanarul Ioan Cucuzel, cantand pe camp. Un pustnic, privind afara din pestera, il vazu pe Sfantul Ioan Cucuzel cantand, iar tapii nepascand si privind la el. Pustnicul il anunta imediat pe egumen. Impresionat de minunata lui voce, daruita de Dumnezeu, egumenul il va ruga sa cante in biserica cea mare a manastirii. Cu greu imparatul s-a invoit a-l lasa pe Ioan in Sfantul Munte, despartindu-se astfel de minunatele lui cantari.

        Odata, dupa ce a cantat un acatist in fata icoanei Maicii Domnului, calugarul s-a invrednicit de o mare minune. Maica Domnului i s-a infatisat si i-a spus cuvintele acestea: „Bucura-te, Ioane, si nu te opri din cantat, iar pentru aceasta eu nu te voi uita.” Apoi, ii puse in mana o moneda de aur si disparu. Moneda a fost asezata langa icoana si multe minuni s-au intamplat inaintea acelei icoane, numita mai apoi Maica Domnului Cucuzelita. Icoana este praznuita in data de 1 octombrie si in a zecea vineri dupa Sfintele Pasti.”

        Apreciat de 1 persoană

  3. un crestin oarecare said, on iunie 19, 2015 at 5:18 pm

    ce am avut de spus am spus, pacat ca nu se intelege si pacat de atata incrancenare. din pricina incrancenarii asteia bine n-o sa fie dar cu toate acestea datori suntem fiecare sa mergem to inainte pe drumul cel drept macar ca unii dintre noi se abat din mandrie din razvratire de la el. pacat de cei ce innebunesc si se fac neghina in loc sa ramana grau si sa se dea spic mare si frumos cu roada bogata

    Apreciază

  4. johny said, on iunie 21, 2015 at 2:28 pm

    Salut Saccsiv. Posibil ca ai mai scris despre subiectul asta,dar ,dat fiind faptul ca se discuta despre muzica,pentru cine nu stie,e util sa afle despre faptul ca frecventa la care e ascultata azi fiecare melodie,e pe o frecventa care dauneaza organismului uman,si nu numai. Sunt insa metode de reconvertire al fluxului audio,pentru a reveni la frecventa justa,adica de la 440 la 432 HZ, lucru pe care eu l-am facut cu colectia mea de mp3. Detalii sunt multe pe net. Un link aici :

    http://www.almeea.ro/conspiratia-muzicii-din-1940-ascultam-muzica-pe-frecventa-materialista-si-violenta-de-440-de-hertzi-si-nu-acordata-pe-frecventa-naturala-si-armonioasa-de-432-hertzi/

    Apreciază

    • sin said, on iunie 22, 2015 at 8:27 am

      Foarte interesant! În comenariile articolului cineva susținea că genele se pot „manevra” cu ajutorul sunetelor. Potențialul manipulatoriu al muzicii e uriaș! Stăpînul sunetelor va fi stăpînul lumii (Tesla a înțeles)! În sensul ăsta, informația venită de la alt comentator pare să lămurească lucrurile: „Modificarea frecventei s-a facut incepand cu 1910, cand fundatia Rockeffeler (sic!), a facut o donatie catre American Federation of Musicians, pentru a adopta standardizarea sunetului La – 440Hz, fiind apoi adoptata si generalizata in toata cultura West europeana in anul 1953!
      De fapt aici este marele mister.De unde stia la acea data fundatia respectiva implicatiile acestei frecvente in viata oamenilor si ce efect va avea? Ce i-a determinat sa aleaga aceasta frecventa?”
      Chiar așa…

      Apreciază

    • octoviv said, on octombrie 27, 2016 at 2:21 am

      Vrăjitorie prin tehnologie – Frecvența 432 Hz. Partea 1-a

      Muzica pe frecvența de 432 hertzi are efecte benefice asupra corpului uman (minciună, fals, neadevăr; are efecte pentru new age-iștii și vrăjitorii care vor să distrugă sufletele oamenilor – nota mea):
      http://epochtimes-romania.com/news/muzica-pe-frecventa-de-432-hertzi-are-efecte-benefice-asupra-corpului-uman–242465
      […]
      Muzica pe frecvența de 432 hertzi are efecte benefice asupra corpului uman

      Conform anumitor studii și unor experți în muzică, este posibil ca frecvențele emise de instrumente să aibă diferite efecte asupra corpului uman. În opinia filozofului și misticului (înșelatului – nota mea) Rudolf Steiner, muzica pe frecvența de 432 de herți are un efect de înălțare spirituală („Cine se va înălța pe sine se va smeri, și cine se va smeri pe sine se va înălța.” – Matei 23, 12 – nota mea).

      Universul este plin de mistere care schimbă cunoștințele noastre actuale. În colecția ”Dincolo de Știință”, Epoch Times adună știri despre aceste fenomene ciudate, pentru a stimula imaginația și a deschide posibilități noi. Sunt ele adevărate? Dumneavoastră decideți.

      O dezbatere care durează deja de câteva zeci de ani în rândul muzicienilor în legătură cu alegerea frecvenței este legată de teorii conspiraționiste naziste, metode de vindecare New Age, considerații practice privind corzile vocale ale cântăreților, o legătură relansată între matematica antică și estetică și legături mai abstracte cu o ordine mai înaltă.

      Pe scurt întrebarea, cunoscută drept „conpirația 432” care frâmântă gânditorii este „Ar trebui să fie instrumentele acordate pe frecvența de 440 sau pe cea de 432 de herți”?

      În 1955, a fost stabilit un standard internațional de 440 herți (A440) pentru a unifica diferitele frecvențe folosite anterior în concerte. Dar unii susțin că frecvența de 432 de herți face ca muzică să fie la un cu totul alt nivel alt nivel.

      Frecvența de 432 hertzi este mai completă, mai pașnică

      Experta în muzică Maria Renold, în cartea ei Intervals, Scales, Tones and the Concert Pitch, a descris cum a testat diferitele efecte pe care le-au creat frecvențele de 440 și de 432 de hertzi asupra ascultătorilor. Ea a cerut câtorva mii de oameni din diverse țări, pe parcursul a 20 de ani, să descrie cum s-au simțit după ce au ascultat muzică pe ambele frecvențe.

      Ea a declarat că 90% au preferat frecvența de 432 de herți. Când au fost rugați să descrie senzația, aceștia au folosit cuvinte precum “complet, corect, pașnic, strălucitor”. În schimb, ei au descris acordarea pe frecvența de 440 de herți ca oferind un sunet “neconfortabil, opresiv și limitat”.

      Renold a fost influențată de misticul austriac Rudolf Steiner, care a avertizat împotriva “strălucirii luciferice” oferite de tonurile mai înalte și a promovat frecvența de 432 de hertzi ca având un efect de înălțare spirituală. Studiul lui Renold nu a fost evaluat; de asemenea, studiul nu a fost repetat, și se pare că niciun savant nu a încercat serios să îl repete.

      Inginerul în acustică Trevor Cox a desfășurat un studiu online, neoficial, cerând oamenilor să-și menționeze preferința privind mai multe piese muzicale pentru a stimula șapte frecvențe diferite pentru acordare, inclusiv cele de 432 și 440. În rândul celor 200 de respondenți la studiu, el a descoperit o preferință ușoară pentru frecvența de 440 și nu cea de 432.

      Din nefericire testul a implicat muzică ce a fost reacordată digital, și nu acustic. Nu este clar dacă acest lucru a făcut o diferență, din moment ce Renold a susținut că testul ei a funcționat doar cu instrumente nonelectrice. Toate testele desfășurate de aceasta cu tonuri produse electronic au eșuat.

      Schimbarea înapoi la 432 de herți a fost susținută de persoane proeminente, inclusiv tenorul italian Luciano Pavarotti și soprana italiană Renata Tebaldi. Aparent, cântatul pe această frecvență nu afectează atât de mult corzile vocale ale cântărețului.

      Motivele din spatele alegerii frecvenței de 440 herți ca standard fac parte dintr-o amplă dezbatere.

      A fost acordarea spre frecvența de 440 o inițiativă nazistă?

      Se pare că temperatura sălilor de concerte din SUA a jucat un anumit rol în această decizie. Producătorul american de instrumente J. C. Deagan a determinat că frecvența de 440 de herți a fost cea mai bună frecvență pentru sălile de concerte americane. Savanții britanici au ajuns la aceeași părere, că frecvența de 440 de herți va fi cea mai bună, dar nu pe baza temperaturilor din sălile de concerte ci pe baza încălzirii instrumentelor de suflat în timpul spectacolelor.

      Conspiraționiștii susțin, însă, că naziștii au dorit să răspândească agresiune și stres prin utilizarea acestei frecvențe.

      Laurent Rosenfeld a scris articolul How the Nazis Ruined Musical Tuning, publicat în ediția din septembrie 1988 a revistei Executive Intelligence Review (o publicație asociată cu mișcarea LaRouche, cunoscută pentru adoptarea anumitor poziții politice controversate). Rosenfeld a susținut că Radio Berlin, purtătorul de cuvânt al ministrului propagandei naziste, Josef Goebbels, a organizat o conferință în 1939 pentru a cere impunerea standardului de 440 de herți. Acea conferință a creat fundația care a decis în 1955 și care a stabilit în mod oficial acel standard.

      La conferință nu au fost invitați compozitori francezi, în condițiile în care francezii s-au opus în mod special acordării instrumentelor la frecvența de 440 de herți, a raportat Rosenfeld. El a scris: “Alte surse, precum René Dumesnil, un alt susținător al frecvențelor joase, susțin că acest congres de la Londra a fost o înscenare: Organizatorii i-au întrebat în primul rând pe muzicieni, ingineri, producători de instrumente, fizicieni, etc., dacă sunt de acord cu A440 și cei care s-au opus nu au fost invitați”.

      Rosenfeld nu a făcut nicio speculație în privința motivelor naziștilor pentru stabilirea unui standard A440 și se pare că ideea răspândirii agresiunii a fost discutată de susținătorii ulteriori ai utilizării frecvenței de 432 de herți.

      Robert Dussaut, un muzician francez și susținător al frecvenței de 432 de herți, a declarat, conform lui Rosenfeld:

      “Opozanții mei mi-au spus că americanii doresc ca frecvența să fie la 440 de cicluri pe secundă (herți) datorită jazz-ului [care a ridicat frecvența la 440 și cu mult mai departe] și că ar trebui să ne conformăm cu ei. A fost șocant pentru mine [să văd] că muzicienii noștri de orchestră și cântăreții noștri vor trebui să depindă de cântăreții de muzică jazz de pe cealaltă parte a Atlanticului. … Considerațiile comerciale vin pe primul loc. Artiștii sunt nevoiți să cedeze.”

      Pe lângă aspectele politice și comerciale, dezbaterea privind frecvența s-a axat de asemenea pe afirmațiile că vibrația la 432 de herți este mai benefică pentru corpul uman, iar numerologii, printre care numeroși masoni, consideră că 432 este un număr cu o semnificație specială, chiar mistică.

      Cimatica: ‘Știința sunetului făcut vizibil’

      Ideea că muzica poate fi folosită ca medicament nu este nouă, deși este oarecum străină generațiilor moderne care consideră că medicamentele sunt numai niște pilule mici de culori diferite, pe care le iei atunci când de doare.

      Caracterul chinez pentru muzică este foarte asemănător cu cel pentru „medicament”, ele practic confundându-se.

      S-a afirmat că acordarea pe frecvența de 432 de herți are un efect pozitiv asupra apei și prin urmare asupra corpurilor noastre, din moment ce acestea sunt alcătuite în mare parte din apă. Acest lucru face parte din raționamentul din spatele afirmațiilor că muzica pe frecvența de 432 de herți poate avea efecte de vindecare.

      John Stuart Reid a dezvoltat un instrument numit CymaScope, folosit într-un câmp de studiu cunoscut – numit cimatică. Website-ul oficial al CymaScope descrie cimatica drept o “știință a sunetului făcut vizibil”.

      Website-ul continuă: “[Instrumentul] este bazat pe principiul că atunci când sunetul întâlnește o membrană, precum pielea noastră sau suprafața apei, acesta imprimă un tipar invizibil de energie. Cu alte cuvinte, vibrațiile periodice în mostra de sunet sunt convertite și devin unde de apă, creând tipare geometrice frumoase care dezvăluie tărâmul cândva ascuns al sunetului.”

      Reid a testat efectul frecvenței de 432 de hertzi asupra apei cu instrumentul său CymaScope la cererea lui Briant T. Collins, un susținător influent al acordării pe frecvența de 432. Collins a publicat răspunsul lui Reid: “Frecvența de 432 de hertzi apare ca un triunghi, de fiecare dată când ne imaginăm acest lucru. Am crezut că este ceva greșit cu CymaScope dar, după ce am încercat timp de peste o oră, am concluzionat că numărul 3 este cumva universal conectat la frecvența de 432 de herți.”

      Cimatica prezintă tiparele create prin acordarea la 432 de herți ca fiind mult mai plăcute din punct de vedere estetic, decât cele create în cazul frecvenței de 440 de herți.

      Dar, compozitorul Milton Mermikides a susținut pe blogul său că vasele sau containerele folosite pentru a păstra apa vor influența rezultatele.

      “Unele containere vor avea tipare mai frumoase cu frecvența de 432 de hertzi decât cu cea de 440, în timp ce în cazul altor containere ar fi exact invers”, a scris el.

      432 – un număr special? Ceva numerologie și tipare ascunse.

      Tăria afirmațiilor mai multor specialiști care susțin că 432 este un număr cu o semnificație specială este diluată de manipularea numerelor necesare pentru a susține acele afirmații.

      Una dintre afirmațiile mai simple că 432 este un număr semnificativ constă în faptul că acest număr este rădăcină pătrată din viteza lumii. De fapt, rădăcina pătrată a vitezei luminii este de aproximativ 431,6, dar destul de aproape.

      Diametrul soarelui este de aproximativ 864.000 de mile, adică 2×432.000. Diametrul lunii este de aproximativ 2.160 de mile, adică 4.320 împărțit la doi. Începem să vedem că împărțirea și înmulțirea sunt necesare pentru a face ca diverse valori să aibă o legătură cu numărul 432.

      Un exemplu de manipulare mai complexă a numerelor este dat de Collins. “Legătura monumentului Stonehenge cu procesiunea orbitală de 25.920 de ani a echinoxului și numărul 432 este evidentă.”

      Collins a urmărit un tipar de împărțire a numărului 360 cu numărul pietrelor din fiecare cerc și apoi să dividă 25.920 cu acel număr.

      Indiferent de explicațiile oferite, afirmația că 432 este un număr cu o mare semnificație pare să fie bazată pe diverse manipulări ale numerelor.

      În plus, s-a mai afirmat că muzicienii antici din Grecia, Egipt și alte civilizații chiar mai îndepărtate și-au acordat instrumentele la frecvența de 432 de herți. Epoch Times nu a reușit, totuși, să găsească o dovadă concretă că acest lucru este într-adevăr așa. În istoria recentă, înainte să se fi stabilit standardul A440, muzicienii au folosit o varietate de frecvențe pentru acordarea instrumentelor lor.

      O chestiune de preferință

      Dacă 432 este un număr cu semnificație cosmică sau dacă frecvența de 432 de herți afectează pozitiv apa din corpul nostru s-ar putea să nu conteze atât de mult, în condițiile în care ar putea fi vorba doar de o preferință subiectivă.

      Modul în care ne face muzica să ne simțim ar putea fi o problemă subiectivă, mai degrabă decât una obiectivă.

      Ivan Ianakiev, un dirijor al Academiei Naționale din Bulgaria, a pus un violoncelist să cânte “Cello Suite No. 1 in G major” cu instrumentul acordat pe frecvența de 432 de herți. “A fost ceva nou. A fost genial”, a declarat Ianakiev pentru revista Motherboard în 2014. “A fost vorba de o canalizare de lumină pură și iubire, care au vibrat în întreaga cameră”.

      Ianakiev a co-fondat Orchestra 432 în 2013 pentru a răspândi vibrația de 432 de herți în jurul lumii.

      Dr. Diana Deutsch, psiholog la Universitatea din California și care a scris despre psihologia muzicii, a declarat pentru Motherboard că ar fi interesată să desfășoare teste similare cu cele ale lui Renold pentru a vedea care sunt preferințele oamenilor.

      Ambele frecvențe, de 440 și 432 de herți, joacă rolul lor. Standardul s-ar putea schimba ca urmare, dar dacă nu o face, atunci iubitorii de muzică oricum se vor bucura de muzica preferată, cantată pe una din cele două frecvențe.
      […]
      _______________________________________________________________________________________

      Apreciază

    • octoviv said, on octombrie 27, 2016 at 2:23 am

      Vrăjitorie prin tehnologie – Frecvența 432 Hz. Partea a 2-a

      432 Hz Debunked:

      […]
      432 Hz Debunked
      August 5, 2015

      432 Hz timeline:

      1921 – anthroposophy: Rudolf Steiner makes a verbal suggestion to Kathleen Schlesinger and Elsie Hamilton regarding tuning to the concert pitch ‘c = 128 Hz = Sun’.

      1981 – new age: Hans Cousto discovers the original frequency of the sun (32.312,52 Hz) and calculates its 8th lower octave to 126,22 Hz. Was Rudolf Steiner off by a ratio of 1,014… — roughly 72/71, or are Hans Cousto’s calculations off by the same amount?

      1985 – anthroposophy: Maria Renold publishes the first edition of her book „Intervals, Scales, Tones and the Concert Pitch 128 Hz” — a book based on Rudolf Steiner’s suggestion, advocating as standard reference frequency 432 Hz and the ‘Scale of 12 Fifths’.

      1988 – political campaign: The Schiller Institute / Lyndon H. LaRouche. Jr. & Dr. Jonathan Tennenbaum insist that 256 Hz is the correct reference frequency (approximate value for middle C, index 3; equivalent to an A between 430 and 432 cycles), and associate the frequency of 432 Hz with the name “Verdi Tuning”, although Giuseppe Fortunino Francesco Verdi requested the Italian government to institute a standard frequency of 435 Hz while being also agreeable with the value of 432. The scale advocated is „12 Well Temperament”, although they never give any details about it and use equal temperament instead.

      The first issue of “Fidelio Magazine” published in 1992 by the Schiller Institute, the main organization promoting the ideas of political activist Lyndon LaRouche, together with LaRouche’s own political magazine “Executive Intelligence Review” Volume 15, Number 32 from 1988, are the principal sources that started the entire 432 Hz political campaign. Any serious study about the concept of 432 Hz should begin with these articles (“The Foundations of Scientific Musical Tuning” and “Revive Verdi’s tuning to bring back great music”), both available online.
      2000 – new age: Ananda Bosman publishes his article “Universal Dances: A Musical Congruence towards the Global Song of the Omega Revolution” after reading ‘classical musicians Jonathan Tennenbaum’s essay on 432Hz tuning’ (“The Foundations of Scientific Musical Tuning” from “Fidelio Magazine” mentioned above), founding thus this new music trend first envisioned by him in 1997. The purpose is to „implement a harmonic music revolution in rave culture, using 8Hz and harmonic tuning in equal tempering.”

      Every subsequent reference to 432 that can be catalogued as spiritual crap is inspired from Ananda Bosman’s article, which is the next important piece of the puzzle (also available online).

      2007 – new age: Brian T Collins starts the Omega432 movement and website, highly likely based on Ananda Bosman’s ideas. It is only in the past few years that he realizes the importance of scale, and advocates „Pythagorean” tuning without mentioning the comma and practical problems of use.

      2011 – new age: Jamie Buturff makes a few videos and publishes them on YouTube, advocating a „Pythagorean” scale of 13 tones where A = 1/1 = 432 Hz. He is the one who succeeded in popularizing the “Pythagorean” scale of musical intervals for theoretical use with the 432 Hz reference frequency, „the natural frequency of the Universe”. Jamie Buturff also introduces a multiplication table of doubles and triples of the number 1, called “The Most Harmonic Numbers/Frequencies” which magically gives all the tone-numbers of the chromatic scale in „Pythagorean” tuning.

      2013 – new age: Eric Rankin publishes his “Sonic Geometry: The Language of Frequency and Form” video, where he dismisses ratios as musical tones and introduces the “Factor 9” Grid tuning of 13 tones, which is nothing more than overtones 14 to 28 from the harmonic series (27 omitted), having as 1/1 the many-fold doubling of 9 Hz: 126. He gives these tones standard 12-ET note names, which is a highly erroneous association.
      Eric Rankin firmly believes that the ancients gave us not only exact measurements for the second of time and degree of angle, but also the exact frequencies expressed in Hz of a hidden lost language. His video is extremely popular among new agers.
      Study by Bo Constantinsen — What Music Really İs
      http://whatmusicreallyis.com/
      […]

      traducerea în limba română:
      432 Hz Debunked:
      […]
      432 Hz Dezvăluită
      August 5, 2015

      432 Hz cronlogie:

      1921 – anthropozofie: Rudolf Steiner face o propunere verbală către Kathleen Schlesinger și Elsie Hamilton în legătură cu acordarea la nota de concert ‘c (nota Do, vezi mai multe aici: https://en.wikipedia.org/wiki/C_(musical_note) – nota mea) = 128 Hz = Soare’

      1981 – new age: Hans Cousto descoperă frecvența originală a soarelui (32312,52 Hz) și calculează a opta ocatvă de jos la 126,22 Hz. S-a înșelat Rudolf Steiner cu un raport de 1,014… — aproximativ 72/72, sau calculele lui Hans Cousto sunt greșite cu același raport?

      1985 – anthropozofie: Maria Renold publică prima ediție a cărții sale intitulată „Intervale, Scări, Tonuri și Nota de Concert 128 Hz” — o carte bazată pe sugestia lui Rudolf Steiner, recomandînd ca referință standard 432 Hz și ‘Scara celor 12 Cincimi’.

      1988 – campanie politică: Institutul Schiller / Lyndon H. LaRouche. Jr. și Dr. Jonathan Tennenbaum insistă că 256 Hz este frecvența referință corectă (valoarea aproximativă pentru nota muzicală C mijlocie (pentru nota muzicală C vezi mai multe aici: https://en.wikipedia.org/wiki/C_(musical_note) – nota mea), index 3; echivalentul unei note muzicale A (pentru nota muzicală A vezi mai multe aici: https://en.wikipedia.org/wiki/A_(musical_note) – nota mea) între 430 și 432 de cicluri), și asociază frecvența de 432 Hz cu denumirea de „Acordarea Verdi”, deși Giuseppe Fortunino Francesco Verdi a cerut guvernului Italian să stabilească frecvența standard de 435 Hz agreînd de asemenea și valoarea de 432. Scara recomandată este „Temperament 12 Bun” (oricine are cunoștinte de teoria muzicii, m-aș bucura dacă ar traduce mai bine – nota mea), deși nu au dat niciodată detalii despre ea și folosesc în schimb temperamentul egal (oricine are cunoștinte de teoria muzicii, m-aș bucura dacă ar traduce mai bine – nota mea).

      Primul număr al revistei „Fidelio Magazine” publicat în 1992 de Institutul Schiller, principala organizație ce promovează ideile activistului politic Lyndon LaRouche, alături de revista politică a lui LaRouche “Executive Intelligence Review” Volumul 15, Numărul 32 din 1988, , sunt principalele surse care au declanșat întreaga campanie politică a frecvenței de 432 Hz. Orice studiu serios despre conceptul de 432 Hz ar trebui să înceapă cu aceste articole (“Bazele Acordării Muzicale Științifice” și “Reînvierea acordării lui Verdi pentru a aduce înapoi muzica de calitate”), ambele disponibile online.

      2000 – new age: Ananda Bosman publică articolul său: „Dansuri Universale: Un Acord Muzical spre Cântecul Universal al Revoluției Omega” (erezii new age – nota mea) după citirea ‘eseului lui Jonathan Tennenbaum legat de acordarea la 432 Hz a muzicienilor clasici’ (“Bazele Acordării Muzicale Științifice” din revista „Fidelio Magazine” menționată mai sus), fondînd astfel această nouă tendință muzicală imaginată de el în 1997. Scopul este acela de a „implementa o revoluție armonioasă a muzicii în cultura rave, utilizînd 8 Hz și acordarea armonică în temperament egal” (și se pare că au reușit vezi https://saccsiv.wordpress.com/2016/08/04/untold-2016-cluj-indracirea-prin-muzica-si-obisnuirea-cu-semnul-fiarei-fara-cash-la-festival-doar-cu-bratari-si-carduri-rfid/ – nota mea)

      Orice referință ulterioară la 432 care poate fi catalogată ca mizerie spirituală (erezie – nota mea) este inspirată din articolul lui Ananda Bosman, care reprezintă următoarea piesă din puzzle (de asemenea disponibilă online).

      2007 – new age: Brian T Collins inițiază mișcarea și site-ul Omega 432 (http://omega432.com/), cel mai probabil bazat pe ideile lui Ananda Bosman. În ultimii ani de zile a realizat importanța scării, și susține acordarea „Pitagoreică” fără să menționeze virgula (Pitagoreică, pentru cine cunoaște teoria muzicală poate citi aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Pythagorean_comma – nota mea) și problemele practice de utilizare.

      2011 – new age: Jamie Buturff face câteva clipuri video și le publică pe YouTube, recomandînd o scară „Pitagoreică” de 13 tonuri unde nota muzicală A = 1/1 = 432 Hz. Este singurul care a reușit în popularizarea scării „Pitagoreice” a intervalelor muzicale pentru uz teoretic cu frecvența de referință 432 Hz, „frecvența naturală a Universului”. Jamie Buturff, de asemenea, introduce un tabel de multiplicare cu dublul și triplul numărului 1 intitulat “Cele Mai Armonioase Numere/Frecvențe” care în mod magic dă toate numerele de ton ale scării cromatice în acordarea „Pitagoreică”.

      2013 – new age: Eric Rankin publică al său video “Geometrie Sonică: Limbajul Frecvenței și Formei”, unde renunță la rapoarte ca tonuri muzicale și introduce acordarea grilă de 13 tonuri “Factor 9”, ceea ce nu este nimic mai mult decât supratonurile de la 14 la 28 din seriile armonice (27 omise), avînd 1/1 dublarea multiplă a 9 Hz: 126. Atribuie acestor tonuri numele notelor standard din scara 12-ET (ET ~ Equal Temperament ~ Temperament Egal – nota mea), o asociere foarte greșită.

      Eric Rankin crede cu fermitate că străvechii ne-au dat nu numai măsurătorile pentru secunda de timp și gradul de unghi, dar de asemenea frecvențele exacte exprimate în Hz ale unui vechi limbaj ascuns. Videoclipul său este foarte popular printre new ageri.

      Studiu de Bo Constantinsen — Ce Este în Realitate Muzica
      http://whatmusicreallyis.com/ (accesînd site-ul citim pe prima pagină: ‘The Manual for The 3rd Millennium Musician, Spiritual Seeker and Free Energy Discoverer’ – ‘Manualul Muzicianului Mileniului al 3-lea, Căutătorul Spiritual și Descoperitorul de Energie Liberă’; vraja mării în colțul gării new age – nota mea)
      […]
      _______________________________________________________________________________________

      Apreciază

    • octoviv said, on octombrie 27, 2016 at 2:24 am

      Vrăjitorie prin tehnologie – Frecvența 432 Hz. Partea a 3-a

      Music Theory: 432 Hz Tuning – Separating Fact From Fiction: Ask.Audio:
      https://ask.audio/articles/music-theory-432-hz-tuning-separating-fact-from-fiction
      […]
      Music Theory: 432 Hz Tuning – Separating Fact From Fiction
      Assaf Dar Sagol on Feb 27, 2016 in Music Theory & Education 24 comments

      In exploring the 432 Hz debate at Ask.Audio, we soon realised this topic wasn’t going to be resolved in one article. Here Assaf Dar Sagol explores the fact and fiction behind tuning to 432 Hz.

      This article represents the views and research of the author. If you’re interested to read the 432 Hz article by Lynda Arnold which sparked a huge debate visit this page: Music Theory: Exploring The 432 Hz Tuning Debate.

      432 Hz. The magic number everybody is talking about. It is said to be the natural frequency of the universe, to have cosmic healing powers and to attract masses of audience to our music. Just by tuning our music less than a semitone below our standard A=440Hz we are promised direct access to the universe’s hidden treasures.

      There are many articles presenting so-called “scientific evidence” in favor of 432 Hz. But how much of what are being presented with is fact, and how much of it is fiction? Let’s find out!

      Fact #1
      _______________________________________________________________________________________

      Fiction: Ancient instruments such as Tibetan bowls, Pythagoras monochord, ancient flutes, have been found to use 432 Hz as their base pitch.

      Fact: Hertz is a modern term coined in 1930. Before that it was referred as “Cycles Per Second”. The first time “Cycles Per Second” could be accurately measured was in 1834, when two instruments were invented: the (remodeled) Savart Wheel by Félix Savart, and the Tonometer by Johann Scheibler.

      Further than that—the measurement of Seconds has only begun during the late 16th century.

      Ancient Tibetans, Pythagoras and anyone before 1834 could not have intentionally tuned their instrument to measure 432 Hz as this frequency scale simply did not exist at the time. As for evidence, I could not find a single solid evidence for ancient flutes or bowls tuned to 432 Hz. If you find some – please let me know!

      Resources:

      Dă clic pentru a accesa sound_history.pdf

      Dă clic pentru a accesa sound_history.pdf

      Fact #2
      _______________________________________________________________________________________

      Fiction: Pythagoras’ A was 432 Hz.

      Fact: Pythagoras’ tuning system is ratio based. It is not based on an absolute pitch, but rather on the relations from an arbitrary reference pitch. We already know Pythagoras could not have known what a second is, so he could not know what Hz meant. Indeed 432 is a multiplication of the ratio between C and A, where C is 1 and A is 27/16 which is the same as 432/256—however this applies to any base frequency and has nothing to do with a specific Hz.

      Pythagoras’s tuning system was based on cycling perfect fifths. However, cycling fifths will never get you to complete a circle—unless one of the fifths is diminished. In other words, the Pythagorean scale has to be ‘tuned-down’ a little each octave in order to maintain its consistency. This makes the temperament uneven and sound “off” when playing music with complex harmonies, and this is exactly the reason it was abandoned.


      The monochord

      Listen for yourself:

      Resources:

      https://en.wikipedia.org/wiki/Pythagorean_tuning

      Fact #3
      _______________________________________________________________________________________

      Fiction: Mozart used 432 Hz for all of his music.

      Fact: The only evidence for Mozart’s A comes from an ancient tuning fork from 1780 with the tone of A=421.6 Hz. This tuning fork belonged to the Viennese piano builder Johann Andreas Stein, the leading piano maker in Vienna at the time, who was responsible for Mozart’s pianos as well as Haydn’s and Beethoven’s. It is likely that they have all used A=421.6Hz.

      Handel’s personal pitch fork was found 30 years earlier in England and was tuned to A=422.5Hz – pretty close to Mozart! and pretty far from 432 Hz.

      Resources:

      https://books.google.com/books?id=hnkWAAAAYAAJ&pg=PA333#v=onepage&q&f=true


      Antique Tuning Fork

      Fact #4
      _______________________________________________________________________________________

      Fiction: Verdi has used 432 Hz for all his music.

      Fact: Verdi used several tunings across his life. As an opera composer he was aware of the pitch inflation (pitch standards rapidly rising to achieve a brighter orchestral sound) that was happening in his time, and was concerned it was putting a strain on singers voices as they struggle to hit the high notes on a score.

      Verdi has requested his Requiem to be tuned to 435 Hz (according to the 1859 French “diapason normal” standard) and in a later letter he has expressed a slight preference for 432 Hz. Verdi is the only known composer to even hint towards 432 Hz, and it was obviously for completely different reasons than cosmic spirituality.

      Resources:

      https://books.google.com/books?id=t_iB90JnPrwC&lpg=PA17&dq=Verdi%20tuning&pg=PA17#v=onepage&q=Verdi%20tuning&f=false

      Fact #5
      _______________________________________________________________________________________

      Fiction: 432 Hz is the way everybody used to tune in the past, but we have now forgotten the ancient wisdom of our ancestors.

      Fact: Musicologist Alexander John Ellis has searched, measured and documented ancient pipe organs and tuning forks. Here is a graph representing his most important findings—as you can see the only mention of 432 Hz was proposed in Italy in 1880 (by Verdi), and we already know that this was done for practical reasons rather than spiritual ones. The fact is that before standardization, the pitch of A fluctuated heavily between 400 Hz and 460 Hz.


      Historic tunings graph.

      Resources:

      https://books.google.com/books?id=hnkWAAAAYAAJ&pg=PA333#v=onepage&q&f=true

      Fact #6
      _______________________________________________________________________________________

      Fiction: 432 Hz is the frequency of the heart / brain / earth / sun / water

      Fact: The frequency of the heart fluctuates between approximately 1 Hz to 2.5Hz. It does not have a steady frequency that can be multiplied to achieve 432 Hz.

      Brainwaves or Neural Oscillations range between approximately 1 Hz and 70 Hz and are not tuned to 8 Hz or other divisions of 432 Hz in any way.

      The Schumann resonance is a set of electromagnetic oscillations that originate from earth. One of them currently resonates at an average of 7.83Hz and not 8 Hz. which if multiplied by 55 gives us an A=430.65 Hz. Close, but no cigar.

      Astronomers at Stanford have recorded super sonic oscillations from the sun at around 5.964 GHz. They had to slow them down (change their pitch) by 42,000 times to accidentally hit the frequency of 142 Hz – and not 144 as claimed by some which would again bring us a frequency of A=426Hz.

      Water molecules can vibrate in a wide band of extremely high frequencies close to the infrared spectrum (90–110 Tera Hz). The band is wide enough to not favor any specific frequency, let alone 432 Hz.


      Natural frequencies.

      Resources:

      https://en.wikipedia.org/wiki/Heart_rate

      https://en.wikipedia.org/wiki/Brain_wave

      https://en.wikipedia.org/wiki/Schumann_resonances

      http://solar-center.stanford.edu/singing/

      http://www1.lsbu.ac.uk/water/magnetic_electric_effects.html

      Fact #7
      _______________________________________________________________________________________

      Fiction: Goebbels and the Nazis tried to take over the world with A440Hz.

      Fact: In fact, it was the British Standards Institute who arranged an international conference in London 1939 where it was internationally agreed for A=440Hz to be the standard.

      Resources:

      Dă clic pentru a accesa Cavanagh_440Hz.pdf

      Fact #8
      _______________________________________________________________________________________

      Fiction: Cymatics—the unexplored scientific realm, provides images as proof for 432 Hz being the frequency of water/universe.

      Fact: There have been several videos and images out there presenting beautiful cymatic imagery as proof for the 432 Hz theory. However these images are produced by resonant bodies (water or metal plates) which can be tuned to resonate at different frequencies.


      Chladni Plate

      This means that metal plates or bodies of water that are tuned to resonate at 440 Hz (just like a string on a guitar) will produce lovely cymatic shapes at… you guessed it, 440 Hz!

      The geometric shapes are created due to a well known phenomena called standing waves.

      Resources:

      https://en.wikipedia.org/wiki/Cymatics

      https://en.wikipedia.org/wiki/Ernst_Chladni

      https://en.wikipedia.org/wiki/Standing_wave

      Fact #9
      _______________________________________________________________________________________

      Fiction: Your music will sound better at A=432Hz

      Fact: Musical aesthetics is a flexible thing. Musicians are not obligated to use 440 Hz as their base frequencies, and many orchestras around the world use different pitches according to the music they are about to play. It is generally agreed that baroque music is to be played at around A 415Hz, classical and early romantic eras at around 425 Hz and later repertoire at 440 Hz and up.

      Tuning to different pitches has subtle effects on the timbre of acoustic instruments, but makes no difference to electronically generated sounds.

      Resources:

      Dă clic pentru a accesa classicaltuning.pdf

      In Conclusion
      _______________________________________________________________________________________

      432 Hz seems to be just another number without any special significance over others. Tuning your music to a specific frequency will not unlock cosmic powers, or make your music sound better or worse. Having said that, there is no rule or law that requires musicians to stick to the standard tuning of A=440Hz. Serious musicians should all use alternate tunings for viable reasons such as the instruments timbre and build, the musical demands and the historic background of the composition.

      On a personal note, while working in Polyverse Music, I have been receiving requests to enable 432 Hz in our new plug-in “I Wish”. Even though I do not believe in 432 Hz, I do believe that musicians should be able to tune to any base frequency they like, which is why we have decided our next update will include a master tuning setting. After all, i see no reason not to tune to 432 Hz.

      Have fun, create and experiment, and don’t let standards hold you back!
      […]

      traducere în limba română:
      […]
      Theoria Muzicii: Acordarea la 432 Hz – Despărțirea Adevărului de Ficțiune (Minciună)
      Assaf Dar Sagol pe Feb 27, 2016 în Theorie Muzicală și Educație 24 comentarii

      Explorînd dezbaterea legată de frecvența de 432 Hz la Ask.Audio, imediat am conștientizat faptul că acest subiect nu va fi rezolvat într-un singur articol. Aici Assaf Dar Sagol cercetează adevărul și ficțiunea (minciuna) din spatele acordării la 432 Hz.

      Acest articol reprezintă punctele de vedere și cercetarea autorului. Dacă sunteți interesați în a citi articolul despre 432 Hz de Lynda Arnold care a declanșat o imensă dezbatere vizitați această pagină: Theoria Muzicii: Cercetarea Acordării la 432 Hz, Dezbatere.

      432 Hz. Numărul magic despre care vorbește toată lumea. Se zice că ar fi frecvența naturală a universului, că ar avea puteri cosmice vindecătoare și că ar atrage mulțimea de audiență la muzica noastră. Acordînd muzica cu un semiton mai jos de standardul nostru A=440 Hz ni se promite accesul direct la comorile ascunse ale universului.

      Există multe articole prezentînd așa-zisa „dovadă științifică” în favoarea frecvenței de 432 Hz. Dar cât din ce ne este prezentat este adevăr, și cât este ficțiune? Haideți să aflăm!

      Adevărul #1
      _______________________________________________________________________________________

      Ficțiune: Instrumentele străvechi cum ar fi castroanele Tibetane, monocoarda lui Pytagora, flauturile străvechi, s-ar fi descoperit că folosesc frecvența de 432 Hz a sunetului de bază.

      Adevăr: Hertz-ul este un termen modern inventat în 1930. Înainte de asta era menționat ca “Cicluri pe Secundă”. Prima dată “Ciclurile pe Secundă” au putut fi măsurate cu precizie în 1834, când două instrumente au fost inventate: (remodelata) Roată Savart de Félix Savart, și Tonometrul de Johann Scheibler.

      Mai mult decât atât— măsurătoarea Secundelor a început la sfârșitul secolului 16.

      Străvechii Tibetani, Pitagora și oricine înainte de 1834 nu ar fi putut să-și acordeze instrumentele să măsoare 432 Hz din moment ce această scală de frecvență nu exista la acel timp. Cât despre dovadă, nu am putut găsi o dovadă palpabilă de flauturi sau castroane acordate la 432 Hz. Dacă găsiți voi – anunțați-mă!

      Resurse:

      Dă clic pentru a accesa sound_history.pdf

      Dă clic pentru a accesa sound_history.pdf

      Adevărul #2
      _______________________________________________________________________________________

      Ficțiune: Nota muzicală A (La; vezi mai multe aici: https://en.wikipedia.org/wiki/A_(musical_note) – nota mea) a lui Pythagora avea 432 Hz.

      Adevăr: Sistemul de acordare al lui Pythagora este rațional, bazat pe fracții. Nu este bazat pe un sunet absolut, dar mai degrabă pe legăturile de la un sunet de referință arbitrar. Deja cunoaștem că Pythagora nu ar fi putut cunoaște ce este o secundă, deci nu ar fi putut ști ce înseamnă Hz. Într-adevăr 432 este un multiplu al raportului dintre notele muzicale C și A, unde C este 1 și A este 27/16 ceea ce este același lucru cu 432/256—totuși asta se aplică oricărei frecvențe fundamentale și nu are nimic de a face cu o valoare specifică în Hz.

      Sistemul de acordare al lui Pythagora era bazat pe rotirea cincimilor perfecte. Totuși, rotirea cincimilor nu te vor duce niciodată la săvârșirea unui cerc—doar dacă una din cincimi este diminuată. Cu alte cuvinte, scala Pythagoreică trebuie să fie ‘acordată-jos’ câte puțin din fiecare octavă pentru a-i menține consistența. Asta face temperamentul inegal și suntel „oprit” la interpretarea muzicii cu armonice complexe, și acesta este exact motivul pentru care a fost abandonat.


      Monocoarda

      Ia și ascultă:

      Resurse:

      https://en.wikipedia.org/wiki/Pythagorean_tuning

      Adevărul #3
      _______________________________________________________________________________________

      Ficțiune: Mozart a utilizat 432 Hz în toată muzica sa.

      Adevăr: Singura dovadă pentru nota muzicală A (La) a lui Mozart vine dintr-o furcă de acordare străveche din 1780 cu tonul de A=421.6 Hz. Această furcă de acordare a aparținut constructorului de piane Vienez Johann Andreas Stein, întâiul producător de piane din Vienna la vremea aceea, care a fost responsabil pentru pianele lui Mozart ca și de ale lui Haydn și Beethoven. S-ar putea ca ei, toți aceștia enumerați, să fi folosit A=421.6Hz.

      Furca de sunet personală a lui Handel a fost găsită cu 30 de ani mai devreme în Anglia și a fost acordată la A=422,5 Hz – destul de aproape de Mozart! și destul de departe de 432 Hz.

      Resurse:

      https://books.google.com/books?id=hnkWAAAAYAAJ&pg=PA333#v=onepage&q&f=true


      Furcă de Acordare Antică

      Adevărul #4
      _______________________________________________________________________________________

      Ficțiune: Verdi a utilizat 432 Hz pentru toată muzica sa.

      Adevăr: Verdi a folosit diferite acordări de-a lungul vieții sale. Ca și compozitor de operă era conștient de inflația sunetului (creșterea rapidă a standardelor sunetelor a realiza un sunet orchestral mai strălucitor) care se întâmpla în timpul său, și era îngrijorat că pune presiune asupra vocilor interpreților din moment ce ei se străduiesc să atingă notele înalte de pe o partitură.

      Verdi a cerut ca al său Requiem să fie acordat la 435 Hz (după standardul “diapazonului normal” Franțuzesc de la 1859) și într-o scrisoare următoare și-a exprimat o slabă preferință pentru 432 Hz. Verdi este singurul compozitor cunoscut care chiar a făcut aluzie la 432 Hz, și a fost în mod evident pentru motive complet diferite de spiritualitatea cosmică.

      Resurse:

      https://books.google.com/books?id=t_iB90JnPrwC&lpg=PA17&dq=Verdi%20tuning&pg=PA17#v=onepage&q=Verdi%20tuning&f=false

      Adevărul #5
      _______________________________________________________________________________________

      Ficțiune: 432 Hz este modul, folosit de toată lumea, de a acorda în trecut, dar noi acum am uitat străvechea înțelepciune a strămoșilor.

      Adevăr: Muzicologul Alexander John Ellis a căutat, măsurat și documentat străvechi instrumente de suflat și furci de acordare (diapazoane). Aici este un grafic reprezentînd cele mai importante rezultate ale sale—după cum puteți vedea singura mențiune a frecvenței de 432 Hz a fost propusă în Italia în 1880 (de Verdi), și deja știm că aceasta s-a întâmplat pentru motive practice mai degrabă decât pentru motive spirituale. Adevărul este că înainte de standardizare, the sunetul notei muzicale A (La) a oscilat la greu între 400 Hz și 460 Hz.


      Graficul cu istoricul acordărilor.

      Resurse:

      https://books.google.com/books?id=hnkWAAAAYAAJ&pg=PA333#v=onepage&q&f=true

      Adevărul #6
      _______________________________________________________________________________________

      Ficțiune: 432 Hz este frecvența inimii / creierului / pământului / soarelui / apei

      Adevăr: Frecvența inimii oscilează între aproximativ 1 Hz și 2.5Hz. Nu are o frecvență stabilă care poate fi multiplicată pentru a atinge 432 Hz.

      Undele cerebrale sau Oscilațiile Neuronale variază între aproximativ 1 Hz și 70 de Hz și nu sunt acordate la 8 Hz sau la alte diviziuni ale frecvenței de 432 Hz în nici un fel.

      Rezonanța Schumann este un set de oscilații electromagnetice ce izvorăsc din pământ. Una dintre ele acum rezonează la o frecvență medie de 7,83 Hz și nu 8 Hz, care înmulțită cu 55 ne dă un A=430,65 Hz. Pe aproape, dar nu prea.

      Astronomii de la Stanford au înregistrat oscilații super sonice de la soare în jurul frecvenței de 5,964 GHz. Au trebuit să le încetinească (să le schimbe modulația) de 42.000 de ori spre a atinge în mod accidental frecvența de 142 Hz – și nu 144 după cu au susținut ceea ce din nou ne-ar da o frecvență de A=426 Hz.

      Moleculele de apă pot oscila într-o bandă largă de frecvențe extrem de înalte apropiate spectrului infraroșu (90–110 Tera Hz). Banda este destul de largă spre a nu favoriza nici o frecvență specifică, lăsînd la o parte frecvența de 432 Hz.


      Frecvențele naturale.

      Resurse:

      https://en.wikipedia.org/wiki/Heart_rate

      https://en.wikipedia.org/wiki/Brain_wave

      https://en.wikipedia.org/wiki/Schumann_resonances

      http://solar-center.stanford.edu/singing/

      http://lsbu.ac.uk/water/magnetic_electric_effects.html

      Adevărul #7
      _______________________________________________________________________________________

      Ficțiune: Goebbels și Naziștii au încercat să controleze lumea cu A440Hz.

      Adevăr: În adevăr, Institul Britanic de Standarde a fost cel care a aranjat o conferință internațională în Londra în 1939 unde s-a stabilit la nivel internațional pentru ca A=440Hz să fie standardul.

      Resurse:

      Dă clic pentru a accesa Cavanagh_440Hz.pdf

      Adevărul #8
      _______________________________________________________________________________________

      Ficțiune: Cimatica — tărâmul științific neexplorat, furnizează imagini ca dovadă pentru 432 Hz ca fiind frecvența apei/universului.

      Adevăr: Au fost diferite videoclipuri și imagini acolo (pe internet) prezentînd frumoase imagini cimatice ca și dovadă pentru theoria frecvenței de 432 Hz. Totuși, aceste imagini sunt produse de corpuri rezonante (farfurii de apă sau de metal) care pot fi acordate să rezoneze la diferite frecvențe.


      Farfurie Chladni

      Asta înseamnă că farfuriile metalice sau corpurile de apă care sunt acordate să rezoneze la 440 Hz (întocmai ca o coardă de la o chitară) va produce drăgălașele forme cimatice la… ați ghicit, 440 Hz!

      Formele geometrice sunt create datorită unui bine cunoscut fenomen numit unde staționare.

      Resurse:

      https://en.wikipedia.org/wiki/Cymatics

      https://en.wikipedia.org/wiki/Ernst_Chladni

      https://en.wikipedia.org/wiki/Standing_wave

      Adevărul #9
      _______________________________________________________________________________________

      Ficțiune: Muzica ta va suna mai bine la A=432Hz.

      Adevăr: Estetica muzicală este ceva flexibil. Muzicienii nu sunt obligați să folosească frecvența de 440 Hz ca și frecvență de bază, și multe orchestre din întreaga lume folosesc diferite frecvențe în concordanță cu muzica pe care o vor interpreta. În general s-a stabilit ca muzica barocă este bine să fie cântată în jurul notei muzicale A 415 Hz, muzica clasică și cea din perioadele romantice timpurii în jurul a 425 Hz și repertoriul mai târziu de la 440 Hz în sus.

      Acordarea la diferite frecvențe are efecte discrete asupra timbrului instrumentelor acustice, dar nu se simte nici o diferență când vine vorba de sunetele generate electronic.

      Resurse:

      Dă clic pentru a accesa classicaltuning.pdf

      În Concluzie
      _______________________________________________________________________________________

      432 Hz pare să fie doar un alt număr fără nici un fel de semnificație specială peste celelalte. Acordîndu-vă muzica la o frecvență specifică nu va descuia puteri cosmice, sau va face muzica voastră să sune mai bine sau mai rău. Acestea fiind zise, nu există nici o regulă sau lege care le cere muzicienilor să se împotmolească în acordarea standard a notei muzicale A=440 Hz. Muzicieni serioși ar trebui să folosească toți acordări alternative pentru motive trainice cum ar fi timbrul și construcția instrumentelor, cererile muzicale și istoricul compoziției.

      Ca și observație personală, în timpul când lucram la Polyverse Music, am primit cereri să activez 432 Hz în noul nostru plug-in “Eu Vreau”. Chiar dacă nu cred în 432 Hz, cred că muzicienii ar trebui să poată să se acordeze la orice frecvență doresc, motiv pentru care am decis că noua noastră actualizare va include o opțiune de acordare dominantă. La urma urmei, nu văd nici un motiv pentru a nu acorda la 432 Hz.

      Distrați-vă, creați și experimentați, și nu lăsați standardele să vă rețină! (libertate greșit înțeleasă, cam acesta este linia pe care merge lumea la ora actuală – nota mea)
      […]
      _______________________________________________________________________________________

      Apreciază

    • octoviv said, on octombrie 27, 2016 at 2:26 am

      Vrăjitorie prin tehnologie – Frecvența 432 Hz. Partea a 4-a

      radio pe frecventa inimii tale:
      https://duckduckgo.com/?q=radio+pe+frecventa+inimii+tale&t=lm&ia=web

      Wellness Radio:
      Frecventa inimii tale
      http://hgbradio.com/

      Magic FM | Muzica inimii tale:
      http://magicfm.ro/

      Viva FM – un radio pe frecvența inimii mele – Irina Butnaru:
      https://irinabutnaru.wordpress.com/2016/07/26/viva-fm-un-radio-pe-frecventa-inimii-mele/

      Radio Alla – Unda inimii tale:
      http://onlineradiobox.com/track/49835049/

      RADIO V I S – Glasul inimii tale:
      https://duckduckgo.com/?t=lm&q=RADIO+V+I+S+-+Glasul+inimii+tale&ia=web

      Radio Manele – Android Apps on Google Play:
      […]
      Frecventa inimii tale se aude si se simte cu: muzica de petrecere, muzica populara, muzica de petrecere 2016, muzica etno, muzica traditionala romaneasca, muzica pentru toate gusturile!
      […]

      radio trinitas un radio pe sufletul tau:
      https://duckduckgo.com/?q=radio+trinitas+un+radio+pe+sufletul+tau&t=lm&ia=web

      Radio Trinitas: WINAMP:
      http://radiotrinitas.ro/radiotrinitas.pls ~ http://www.radiotrinitas.ro/radiotrinitas.pls
      […]
      [playlist]

      File1=http://live.radiotrinitas.ro:8000/

      Title1= (Radio Trinitas un radio pe sufletul tau)

      Length1=-1

      File2=http://81.196.25.70:8000/

      Title2= (Radio Trinitas un radio pe sufletul tau)

      Length2=-1

      NumberOfEntries=2

      Version=2
      […]
      _______________________________________________________________________________________

      Apreciază

    • octoviv said, on octombrie 27, 2016 at 2:28 am

      Vrăjitorie prin tehnologie – Frecvența 432 Hz. Partea a 5-a

      Muzica lui Gheorghe Iovu modifică matricea ADN-ului uman:
      http://financiarul.ro/2011/07/22/muzica-lui-iovu-modifica-matricea-adn-ului-uman/
      http://arad.citynews.ro/interviu-11/muzica-lui-iovu-modifica-matricea-adn-ului-uman-115715
      […]
      Joi, 14 Apr. 2011, 11:48

      Muzica lui Gheorghe Iovu modifică matricea ADN-ului uman


      ‘Doctorul de suflete’ cum i se mai spune, compozitorul si interpretul Gheorghe Iovu este un deschizator de drumuri in meloterapie, nu numai in cea romaneasca, ci si in cea mondiala, muzica creata de el fiind folosita in 17 centre medicale din lume. Piesele sale ii vindeca pe bolnavi sau le amelioreaza starea de sanatate, alina sufletele, spiritele le invioreaza, pe betivi ii trezeste din betie, face plantele sa dea recolte in sere mai bogate si mai frumoase, iar in Germania femeile nasc pe piesele sale.

      Cu modestia-i caracteristica nu ii place sa povesteasca despre sine. Vorbeste despre el partenera sa de concerte, Geta Heimerl, scriitoare, care compune povesti, atat adresate copiilor cat si adultilor. Povesti cu talc, despre care oamenii spun ca ii ajuta sa gaseasca raspunsuri la intrebarile lor si sa se dezvolte personal, uneori cu functie vindecatoare, alteori de cunoastere.

      – De unde a pornit totul si cum v-ati descoperit talentul?
      Gheorghe Iovu:
      De mic mi-a placut muzica, am cantat la chitara, cat timp am facut scoala de canto si, dupa Revolutie mi-am cumparat instrumente mai specializate, intrucat s-au deschis granitele. Am luat un sintetizator si am inceput sa prelucrez melodiile pe care le aveam in minte, dar nu puteam sa le cant inainte, decat daca as fi avut orchestrator. Dar in primul si in primul rand trebuie sa pui mult suflet, in acest tip de muzica, altfel nu transmiti nimic.

      – De ce tocmai muzica terapeutica?
      Gheorghe Iovu:
      Dupa ’90, am discutat cu niste specialisti care au ascultat muzica aceasta si spuneau ca este o adevarata terapie. De aici a pornit totul. Dupa 90.
      Geta Heimerl: Un medic din Timisoara, in urma cu peste 20 de ani, care a pus aceste piese pacientilor lui, a observat schimbari in evolutia starii de sanatate a acestora si a hotarat sa introduca aceasta muzica in schema de tratament. Dl Iovu a cantat la invitatia lui in centrul in care acesta trata. Asa a ajuns sa fie denumita muzica terapeutica, muzica dlui Iovu.

      – Muzica de acest gen are intr-adevar un rol vindecator sau doar amelioreaza starea de sanatate?
      G. I.:
      Aceasta depinde de fiecare om in parte. Fiecare este ca si amprenta, unicat, si depinde daca crede in asta. Nu eu vindec, ci persoana se vindeca, daca ea crede in acest sunet in momentul cand cand canti, este ca si cum ai oferi si persoana ar primi, este ca si cum ai intinde o mana si intinde si el mana, atunci efectul este foarte bun.
      G. H.: E important ca omul acela sa aiba o deschidere. Sa o simta. In momentul in care simti ceva, incepe sa iti placa si cand iti place, incepe sa lucreze in tine.

      – Explicati, va rog, mai detaliat mecanismul prin care muzica are un rol atat de benefic asupra fiintei umane.
      G. I.:
      Nu este ceva stiintific, este atat de simplu, sunt anumite sunete care vin de la sine, este gratie unei inspiratii venita de sus, de multe ori nu stiu ce urmeaza, nu este ceva voit. Practic sunt informatii pe care le primesti si le daruiesti, si daca le daruiesti cu sufletul si persoana le primesti cu sufletul.
      G.H.: Cercetatorul japonez Masaro Emoto, foarte cunoscut la noi in tara, a facut anumite studii de cristalizare a apei. Si a recunoscut ca muzica hard rock, induce o stare de durere in apa, care parca e sparta. Tot el a demonstrat ca muzica de acest gen, cum e si cea creata de dl Iovu face ca apa sa cristalizeze foarte frumos, rezultand niste cristale uluitor de frumoase, armonioase si simetrice. A demonstrat astfel, ca acest gen de muzica aduce o incarcatura deosebita corpului, atat celui uman, cat si celui animal. Mai ales daca tinem cont de faptul ca omul este 70% apa, putem intelege importanta acestor sunete in viata noastra.

      – Dar din punct de vedere stiintific, cum se explica rezultatele benefice?
      G. H.:
      Un grup de cercetatori americani si rusi au demonstrat ca muzica dlui Iovu ajuta la remodelarea matricei ADN-ului. Asa s-ar explica anumite vindecari miraculoase.

      – Cum a fost cand ati compus prima piesa de acest gen?
      G. I.:
      Era ceva special. Simteam ca imi da fiori. Compuneam inainte muzica usoara si folk. Si anumite piese pentru chitara, le cantam orchestral si simteam ca iese ceva deosebit, si mi-au ramas in memorie si dupa revolutie am inceput sa le orchestrez. Asa s-au nascut aceste piese.

      – Cand va apare urmatorul album si cum se va numi acesta?
      G. I.:
      Lucrez acum la un album nou, se va chema Program P77. Este un program special terapeutic de reechilibrare, care s-ar putea sa fie unic pe glob, E posibil sa fie doar o singura melodie, sau un program special de repetare, pe care cu cat il asculti mai mult, si tot vrei sa il asculti si sa descoperi lucruri noi.
      Sper sa fim cunoscuti si sa fim recunoscuti, pentru ca suntem singura tara din lume care venim cu acest gen de muzica. Exista de altfel muzica terapeutica pe glob garla, dar vorbesc de reale imbunatatiri ale starii de sanatate, vorbesc de efecte.

      – Piesele dvs sunt folosite in mai multe centre din tara si din straintate. In care tari?
      G. H.:
      Exista 17 clinici private in diferita tari din lume, printre care Germania, Italia si SUA, care folosesc muzica dlui Iovu. In Germania si in Italia se naste pe muzica lui, iar copilul asculta muzica pana la iesirea din spital.

      – Care este impactul acestor piese in alte tari, mai indepartate, spre exemplu din Asia?
      G. I.:
      La muzica aceasta nu conteaza ca esti chinez, japonez sau de alta nationalitate. Reactia este fantastica. La Arad, cand am facut un test cu fragmente din noul album, P77, se opreau oamenii pe strada si se intrebau uimiti ce este asta. A venit la un moment dat cineva din Irlanda, care a ramas acolo ascultand pana la finalul concertului. Am ajuns sa organizez in Germania cu ajutorul unui preot de acolo, un concert in decurs de 50 de minute, datorita faptului ca m-au auzit cantand la o clinica. Aici iti trebuie o luna pana organizezi un concert.

      – Ce planuri de viitor aveti?
      G. I.:
      Sa lansam acest program, P77, prin care sper sa fim recunoscuti si cunoscuti in toata lumea. Nu e vorba de o anumita categorie de afectiuni, de varsta, sau socioprofesionale.

      – Care este reactia oamenilor? Ce povestesc ei despre starea lor de sanatate, ascultand aceasta muzica?
      G. H.:
      Dl. Iovu a avut feed-back-ul miilor de oameni care au participat la concertele lui sau au ascultat muzica lui pe CD-uri. Are sacose de agende unde oamenii scriau ce simt, ce imbunatari s-au produs in vietile lor, ascultand aceasta muzica. Ulterior au aparut mesaje pe telefonul mobil in care oamenii isi spuneau impresiile.

      Si-a vindecat mana
      G. H.:
      Am „vazut” pe viu ce se intampla. Spre exemplu, la Constanta, unde dl Iovu a cantat timp de aproximativ trei sferturi de ora intr-o sala, la un moment dat s-a ridicat o doamna pe la 50 si ceva de ani, care mi-a spus ca este invatatoare si ca ei i s-a intamplat o minune la acel spectacol. Am intrebat-o „De ce? Ce s-a intamplat?” Si ne-a povestit urmatoarele „Stiti, eu cand eram in clasa a VI-a, am avut un accident in urma caruia am fost operata la mana si nu mai puteam folosi mana”. Practic nu a putut sa isi deschida bratul si palma o vreme indelungata, ramanand anchilozata pana la varsta de 50 si ceva de ani. In momentul in care a inceput dl Iovu sa cante, ea a inceput sa simta furnicaturi in mana si, cu mirare, si-a dat seama ca ea poate deschide palma. A deschis palma, a putut intinde mana, si ne spunea, fericita, „Va dati seama? Eu cand cumparam paine nu puteam sa iau restul in palma”.

      A reusit prin piesele compuse de Iovu
      G. H.: Imi amintesc de un alt caz, petrecut in urma cu vreo trei ani, tot in Constanta, la un alt spectacol de-al dlui Iovu. Un fost capitan de vas ne-a spus ca a avut un accident de vapor in urma caruia mare parte din creier i-a fost distrusa, a urmat luni si luni de sedinte de recuperare. L-am intrebat cum mai facea fata la drumuri, la boala s i cum a reusit sa se vindece. Si a raspuns ca in mare parte datorita muzicii dlui Iovu. Niste prieteni i-a povestit de muzica lui si i-a rugat sa ii cumpere cateva CD uri de muzica pe care le asculta in fiecare seara.

      Copiii invata mai repede
      G. H.:
      La o conferinta la Academia Militara din Bucuresti se spunea la un moment dat ca sunt locuri in lume unde copiii invata pe muzica lui. Copii cu un coeficient de inteligenta normal reusesc sa memoreze aproximativ 200 decuvinte dintr-o limba straina, intr-un timp mult mai scurt.

      Au pictat pe muzica
      G. H.:
      Anul trecut, la Tulcea, la Manastirea Cocosul, la plecare, staretul manastirii mi-a aratat lacasul de cult si m-a intrebat. „Va plac picturile acestea? Sigur ca da, am raspuns. Stiti cum au fost pictate? Pe muzica dlui Iovu. Au venit pictorii si au spus: Stiti noi nu putem lucra daca nu avem muzica dlui Iovu, sa ne potenteze. Eu aveam trei CD-uri ale dlui Iovu si m-am gandit sa le pun acolo”, a povestit staretul manastirii.

      Legume mai frumoase
      G. H.:
      O alta intamplare hazlie s-a petrecut la un alt concert. O femeie ne-a povestit cum, punand muzica dlui Iovu plantelor din gradina, a avut cele mai mari si mai frumoase recolte de legume. „De dimineata pana seara le puneam muzica in sera. Iar cand m-am dus cu ele la vanzare erau cele mai frumoase de pe piata”, relata femeia.

      „Am trait fericirea”
      G. H.:
      La un alt concert, la un azil de batrani, la finalul concertului am intrebat asistenta cum li s-a parut si ce au simtit. Unul dintre batrani s-a ridicat in picioare si a spus „Am trait fericirea”.
      Altcineva spunea ca muzica aceasta traieste in tine si cand nu o mai asculti. Este de ajuns sa te gandesti la ea si ea lucreaza in continuare. Practic il ajuta pe fiecare om sa se apropie de partea divina din el.

      Copiii isi trag parintii si bunicii de maini sa stea la concerte in parcuri, iar in jurul sau pisicile si cateii vin sa il asculte pana la finalul reprezentatiei. Odata o pisica nu a mai vrut sa plece din bagajele lui, in care se aciuase cat timp Iovu a cantat intr-un parc. Gheorghe Iovu are deschise doua cabinete de meloterapie in Timisoara, fiind primul compozitor de gen din Romania. A lansat pana acum 10 CD-uri cu piese de muzica terapeutica, dintre care amintim: „Pasi spre univers”, „Trecerea timpului”, „Calea spre lumina”, „Nostalgie”, „Impacare”, „Clipe de bucurie”, „Armonii”.

      Malina Pop
      Foto: gheorgheiovu.ro, povesteata.ro
      […]

      ……..

      Muzică terapeutică în loc de medicamente:
      http://edituramateescu.ro/2012/01/muzica-terapeutica-in-loc-de-medicamente/
      […]
      Muzică terapeutică în loc de medicamente

      DE RAZVAN MATEESCU – . 31 IANUARIE 2012,|.. 14.408 AFISARI | POSTAT LA ORA: 12:13 PM
      PUBLICAT IN: SĂNĂTATE CU BANI PUȚINI

      Timișoreanul Gheorghe Iovu a lucrat ani de zile ca scafandru în tancurile petroliere, o meserie dură și periculoasă. În paralel cu activitatea sa de zi cu zi, omul a lăsat cale liberă unei mari pasiuni: muzica. Astăzi, el este cunoscut ca unul dintre puținii compozitori români de muzică terapeutică, ambientală și de relaxare.

      Melodii care vindecă insomnia

      Bănățeanul, născut la Deta pe 23 iunie 1952, a practicat timp de 31 de ani una dintre cele mai periculoase meserii din lume. El s-a aflat printre cei care trebuiau să execute lucrări de întreținere și reparații în uriașele rezervoare de combustibil ale Petrom. Cobora cu masca pe figură, îmbrăcat cu un costum special, într-un mediu extrem de toxic, după ce verifica în prealabil cu o făclie aprinsă dacă mai este pericol de explozie, înainte ca oamenii din echipa sa să se apuce de lucru. În paralel cu ciudata sa meserie, Gheorghe Iovu s-a apucat să studieze muzica. A urmat cursuri de canto și chitară clasică, din cadrul Școlii Populare de Artă din Timișoara. În 1975 și-a înființat chiar și o formație vocal-instrumentală, denumită KIMO, după inițialele membrilor. După pensionarea pe motive medicale, Iovu s-a apucat serios de muzică obținând și câteva premii la festivalurile locale. În 1994 a achiziționat o orgă Roland. Tot în același an, a concertat în fața Colegiului Medicilor din Timișoara, fiind remarcat de șeful Clinicii de Psihiatrie, care a avut ideea de a-i pune pe pacienții săi în contact cu muzica fostului scafandru petrolier. Iar rezultatele nu au întârziat să apară. S-a constatat că muzica lui Iovu este bună împotriva insomniilor și poate aduce liniștirea nervilor, în cazul unor pacienți agitați. Astfel, această metodă de calmare a devenit o terapie suplimentară, pe care au preluat-o și alte clinici de profil, cum ar fi Căminul Spital de Neuropsihiatrie de la Călugăreni, unde pacienții se relaxează pe muzica terapeutică compusă de bănățean.

      Cu ceva timp în urmă, Iovu a fost plecat mai multe săptămâni din țară, cu ocazia unor concerte în Arizona. Când s-a întors, a observat că Filodendronul lui, pe care îl crescuse de mic, stătea să moară. I-a cântat acestuia trei zile la rând, iar planta și-a revenit și a început să facă din nou frunze. Beneficiile muzicii terapeutice „marca Iovu” sunt resimțite și de pacienții unui cabinet de stomatologie, unde lucrează soția lui. De două sau de trei ori pe săptămână, compozitorul merge și le cântă suferinzilor în sala de așteptare sau în timp ce medicul le plombează măselele. O extragere de măsea pare mult mai ușor de suportat. Durerea este ținută la distanță pe cât posibil.

      Iovu mai cântă și într-un bar din Timișoara, de unde clienții pleacă mai fericiți.

      Și pentru că muzica lui se împletește cu o mare generozitate, bănățeanul obișnuiește să facă turnee pe cont propriu prin țară și să cânte gratuit pentru trecători. Astfel de spectacole au loc în Piața Sfatului din Brașov. „Oamenii, în special străinii, se apropie și îi vezi cum se luminează la față. Unii dintre ei se opresc în loc zeci de minute să asculte, ne-a spus compozitorul. Tinerii se îmbrățișează. Alții își pun mâna în dreptul inimii, vrând parcă să simtă mai bine efectele acestei muzici trapeutice. O femeie mi-a mărturisit că avea o migrenă înfiorătoare când s-a oprit să-mi asculte muzica. După zece minute se simțea excelent. Era plină de energie.”

      Răzvan Mateescu
      […]

      ……..

      Formula AS › Arhiva › Anul 2012 › Numarul 1027
      GHEORGHE IOVU – „Am început să-mi închipui ce muzică ar trebui să se audă când mama frământă pâine”
      :
      http://formula-as.ro/2012/1027/lumea-romaneasca-24/gheorghe-iovu-am-inceput-sa-mi-inchipui-ce-muzica-ar-trebui-sa-se-auda-cand-mama-framanta-paine-15305
      […]

      – Cu 12 albume de muzică ambientală și de relaxare și peste 300 de concerte date în folosul semenilor săi, muzicianul timișorean Gheorghe Iovu e singurul acreditat cu diploma de „meloterapeut”, de către Asociația Națională de Terapii Complementare. Un Rac plin de modestie, dar care are cu ce se lăuda: muzica sa chiar face minuni! Vindecă suferințe, schimbă destine, aduce liniștea, bucuria și frumosul în sufletele oamenilor! –

      Muzica sânzienelor

      – O să vă întreb întâi, domnule Gheorghe Iovu, dacă lumea copilăriei dvs. v-a întors cumva cu fața către muzică, încă de atunci?

      – M-am născut la Deta, județul Timiș, în 23 iunie 1952, în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Zi sfântă și noapte magică, în care femeile vindecătoare culeg plantele de leac, după post și rugăciune, în cu­rățenie și smerenie. Fetele nemăritate adună florile de sânziene galbene, parfumate ca mierea, își fac cununi și le aruncă peste casă, să aibă măritiș bun. Tot atunci se rostesc formule magice pentru ca ierburile acestea să aibă putere asupra răului și bolilor. Iar sânzienele, zâne mici și bune, dansează în aerul nopții, printre licurici care nuntesc, sclipind feeric, și cântând cântece ame­țitor de frumoase. De acolo, m-am gândit eu mult după aceea, vin și temele melodice ale cântecelor mele de leac pentru suflet: dintre astrele nopții, dintre ierburile parfumate și vindecătoare, din muzica unei lumi nevă­zute, dar care ființează printre noi, din duhul de taină al acestei nopți sfinte, când se spune că se deschid ce­ru­rile și se aud corurile îngerești ce-i cântă slavă lui Dum­nezeu. Așa mă gândesc, pentru că, altfel, la noi în fa­milie nu era nici un muzician sau muzicant și nici eu nu mă gândeam, în copilărie, că am să ajung să cânt, ba chiar să compun o asemenea muzică. Muzica instru­men­tală am descoperit-o pe la 9-10 ani, întâi în filme, ca fundal sonor. Îmi amintesc de unul dintre ele, „Un­deva, cândva” pe care l-am văzut de cinci sau șase ori. Mergeam anume ca să ascult și să rețin muzica fiecărui moment, să înțeleg cum susținea moralul personajelor în momentele critice. Și m-am gândit că toate acțiunile noastre reale, din viață, ar trebui să aibă un asemenea fundal, chiar dacă nu-l auzim. Și atunci am început, timid, să-mi închipui ce muzică ar trebui să se audă atunci când mama frământă pâine, când tata grijește de animalele din ogradă, când bunicul crăpa lemne, ori când bunica îmi spunea povești. Poate că muzica aceasta chiar există în lumea microcosmică, dar nu avem noi un aparat auditiv suficient de ” performant” ca să o putem auzi. Și, oricum, imaginația unui copil nu are limite, așa că… gândul acesta mă ” interconecta” la o lume invizibilă, dar minunată, o lume a închipuirii mele curate și nepervertite de necazurile vieții, o lume, așadar, cât se putea de bună, între toate lumile posibile. Pe la 12 ani, i-am rugat pe părinții mei să-mi cumpere o chitară și am început să învăț singur să cânt, să-mi reprezint prin cântat muzica lucrurilor care mă înconjurau. În liceu am frecventat și Școala Populară de Artă din Timișoara, canto și chitară, am început să compun serios și să cânt în fața publicului.

      Tineri și neliniștiți

      Efecte scenice pe măsura muzicii

      – În epocă, în anii ’60-’70, în Timișoara era o at­mosferă muzicală foarte avangardistă, față de restul țării…

      – Se cânta rock și pop de foarte bună calitate. „Phoenix” erau adulați peste tot în țară și iubiți de timișoreni. Emuli ai lor am fost și eu cu colegii mei din trupa ” Kimo”, pe care o înființasem la mijlocul anilor ’70, și cu care am avut mare succes. Cântam muzică pop, și sălile de dans, joia, vinerea și sâmbăta, erau ar­hi­pline. Cântam compoziții proprii, dar și cover-uri, pur­tam pantaloni evazați și cămăși mu­late cu gulere ascuțite, eram tineri și extrem de ne­li­niștiți. Tot așa eram și în viața profesională, îmi plă­ceau provocările. Îmi alesesem anume o meserie care mă ducea la marginea riscului: scufundător în tancurile petroliere ale Petrom Timișoara. Adică, intram într-un tanc în care încăpeau 10 milioane de litri de ben­zină, înainte de a fi umplut, ca să văd dacă nu are cră­pături sau orificii ce trebuiau astupate de sudori, făceam probe de explozie… Când intram acolo, majo­ri­tatea colegilor mei se străduiau cu greu să-și țină firea, dar eu mă gândeam cât de mare e puterea lui Dum­nezeu și că dacă el mă apără, am să ies viu de acolo, dacă nu… mulți au pierit în explozii. În minte îmi răsuna întot­deauna o muzică lină, ce mă calma, ce mi-o cântam singur, anume ca să nu îmi pierd con­trolul, să nu intru în panică. Nu puteai decât să fii puter­nic! Iar muzica, din nou mă ajuta… Ca și atunci când m-am îndrăgostit, când m-am căsătorit, și am avut o via­­ță minunată, care s-a prăbușit odată cu moartea tra­gi­că a fetiței mele, Diana… Am renunțat la trupă, mi-am cumpărat un sintetizator, ca să-mi concep singur partiturile tuturor instrumentelor și orchestrația pentru compozițiile mele.

      Cântece de îmblânzit sufletul

      Concert în aer liber

      – Și așa a început cariera dvs. de vindecător de suflete: cântând, fără plată, tuturor celor ce aveau ne­voie de o asemenea muzică pentru a-și mângâia sufletul…

      – Le-am cântat ani de zile copiilor din orfelinate, bă­trânilor din aziluri, oamenilor care se plimbau duminica prin parcuri ori prin piețele orașelor, pe la mânăstiri, în cabinete de terapii complementare, la simpo­zioane internaționale de medicină neconvențio­na­lă ori la congrese din orice alte domenii, pentru a liniști spiritele încinse. Am editat și primul album, în 1994, „Spre infinit”, care a fost primul dintr-un ase­me­nea gen de muzică, lansat la noi, după Revoluție. Fără să mă aștept, după o vreme am început să primesc mulțumiri pentru vindecare, îndeosebi de boli psihice, din partea unora dintre cei ce-mi ascultau muzica și ve­neau la concertele mele. Apoi, un medic celebru în Ti­mișoara, prof. dr. Mircea Lăzărescu, șeful Clinicii de Psi­hiatrie de la Spitalul Județean, mi-a propus să vin să le cânt bolnavilor. Urmarea a fost că, în tim­pul con­certelor, începeau să caște, să se des­tin­dă, unii chiar să adoarmă, semn că se rela­xau profund. Ulterior, nivelul de agresivitate era mult redus, puteau să colaboreze cu medicii, să aibă un parcurs de vindecare mult mai scurt. Aproape trei ani am făcut expe­ri­mentul acesta, a fost unul de succes. Au în­ceput apoi turneele, plecările în străinătate, sesiunile de înregistrări, participarea în alte pro­iecte.

      – Nu v-ați îmbogățit de­loc din muzică, ci du­ceți o exis­tență relativ modestă. Care e, to­tuși, plata dvs.?

      Pisica melomană care s-a ascuns în bagajele lui Iovu, ca să plece cu el

      – Am continuat să fac lu­crurile în care cred, dintr-un spirit de umanism, din dra­goste de oameni, din con­vin­ge­rea că muzica ne poate schim­ba viețile, așa cum mi s-a întâmplat și mie. Nu câș­tig mai mult decât să-mi duc zilele într-un mod extrem de modest, într-un bloc ANL din Timișoara, dar sunt fericit, îm­preună cu Miruna, actuala mea soție, medic stomatolog, și cu micuța, fetița noastră de cinci ani, pe care ne-a tri­mis-o Dumnezeu ca pe un înger, ca să ne mângâie sufletele. În fiecare miercuri, la ora 18.00, mă înfățișez cu sintetizatorul meu în cabinetul soției mele, iar pa­cienții se minunează cum de pot suferi extracții fără anes­tezii, cum suferința dispare, cum au un tonus rela­xat, după ce veniseră cu dureri de dinți care le sfre­deleau creierii. Copiii, îndeosebi, reacționează foarte bine: stau cuminți în scaunul stomatologic, nu se agită, nu protestează, nu mai au frică. M-am bucurat să pri­mesc în dar desene minunate de mulțumire din partea copiilor mici, care nu știau încă să scrie. La un concert în Ploiești, dat în aer liber, la intrarea într-un parc, o tânără mi-a mărturisit că se plimba cu iubitul ei pe alei, m-au auzit cântând și s-au apropiat. I s-a părut atât de mi­nunată muzica mea, încât s-a gândit, într-o clipă, ce fru­mos ar fi să fie cerută în căsătorie pe sunetele ace­lea… Și peste câteva minute, chiar asta s-a întâmplat!… Mulți mi-au declarat că după ce au ascultat mai mult timp muzica mea au început să vadă viața altfel, s-au apropiat de Dumnezeu, au învățat să accepte, să ierte, să aibă răbdare, să se bucure de viață. Sunt fericit când primesc asemenea mărturii, sunt îndreptățit să cred că aceasta e me­nirea pe care mi-a dat-o Dum­nezeu în lume!

      Când muzica alungă norii

      O familie la fel de armonioasă ca muzica

      – Sunteți primul și singurul căruia Asociația na­țională de terapii complementare i-a con­ferit atestatul de meloterapeut. Ce cazuri de vindecare sau de ame­liorare cu ajutorul muzicii dvs. au fost posibile?

      – Sunt multe, așa cum re­zultă din scrisorile sau e-mail-urile pe care le primesc zilnic, dovedite cu acte medicale. Pot să vă povestesc câteva dintre ele, care m-au impresionat foarte mult. La unul din concertele date la Teatrul din Cons­tanța, un domn s-a așezat la un pas de sinte­tizatorul meu și nu s-a mișcat până la final, mai bine de o oră. Mi-a spus apoi că de multă vreme nu a mai stat atât de mult în picioare, pentru că fusese marinar, avusese un accident pe vas, în urma căruia a fost operat pe creier și rămăsese cu centrul echilibrului grav afectat. A cum­părat CD-urile mele și mi-a scris apoi că și-a revenit, că muzica mea i-a refăcut conexiu­nile nervoase și, în mod miraculos, poate fi aproape un om normal. Tot la Constanța, după un concert oferit în cadrul unui con­gres al Asociației Naționale de Terapii Comple­men­tare din România (ANATECOR), o doam­nă, cadru didactic, mi-a spus că a simțit niște furnică­turi în mâna pe care nu o mai putea folosi din clasa a șasea, ca urmare a unui acci­dent. Nu putea deschide pal­ma, nici întinde brațul, dar a putut face lucrul acesta la sfâr­șitul concertului. Era absolut uluită, se temea că efectul va ține doar cât se află sub impresia muzicii ascultate. Dar s-a vin­decat cu totul. La fie­care con­cert din Cons­tanța vine și ne arată cum își mișcă mâna. Poate nu e lipsit de importanță să spun că atât timp cât au rea­lizat pic­tura mâ­năs­tirii Cocoș din Dobro­gea, artiștii plas­tici au ascultat con­tinuu mu­zica mea, ca­re-i inspira, laolaltă cu Duhul Sfânt, desigur. O doamnă mi-a scris de la Londra, mărturisin­du-mi că a năs­cut pe mu­zica mea, trecând cu bine de du­rerile facerii. O întâm­plare hazlie, ca­­re are ca personaj o pi­sicuță, de data aceas­ta, s-a petre­cut la con­certul dat într-o librărie din București, cu oca­zia unor lansări de carte. Era pisicuța proprie­tarilor librăriei și a stat cuminte, într-o margine a sălii, ascul­tând sunetele. Apoi a dispărut. Stă­pânii au căutat-o mult timp după ce eu plecasem spre casă, cu mașina în care-mi car instrumentele și sis­temul de sonorizare. M-au sunat, întrebându-mă dacă o văzusem cumva și, pre­simțind ceva, am oprit pe drum și am căutat printre ba­gaje. Era acolo, într-o cutie, foarte relaxată și ho­tă­râtă să vină cu mine! Tot din categoria „efectele mu­zicii asupra necuvântătoa­relor” sunt și florile, uneori ofilite de soare, ori de stat mult timp fără apă, care-mi sunt aduse de diverși ascultători ai muzicii mele. Și care, stând alături de mine, după un ceas-două de când încep să cânt, se reîmprospătează de parcă atunci ar fi fost culese.

      D-na Marioara Godeanu, reputat biolog, membră a Academiei Oamenilor de Știință, unul dintre „bene­ficiarii” muzicii mele (s-a vindecat de o suferință arti­culară veche) mi-a spus că organele, țesuturile, celulele noas­tre percep sunetele, că sunetele armonioase struc­turează materia vie, readucându-le spre perfec­țiune, așa cum sunt în momentul nașterii. Mi-a explicat că su­netele armonioase pot „recondiționa” o structură degra­dată din lanțul ADN și pot reface un sistem imunitar slăbit. Am văzut cartea lui Masaru Emoto, cel care a fo­tografiat structura de cristalizare a apei în diferite con­­diții: cristalele erau urâte, închise la culoare și ne­uni­­forme în condiții de zgomot puternic, poluare, și si­metrice, cristaline și de o frumusețe ireală, în timpul „apli­cării” unei muzici armonioase. Am observat, și nu de puține ori, efectul muzicii mele în spațiu, în zone acoperite cu nori: după câteva minute, cerul se lu­minează perfect!


      Un fan de categorie ușoară

      – Domnule Iovu, ascultându-vă, mă gândesc că o așa muzică trebuie să fie și în Rai!…

      – Da, poate să fie așa, dar nu vreau să spun cuvinte mari despre mine însumi și despre ce sunt în stare să fac. Eu sunt un om modest! Cert este că la fiecare con­cert sunt oameni cărora încep să le curgă lacrimile din senin. Nici eu nu știu de ce. Pur și simplu, așa se în­tâm­plă, dintr-o descătușare de tensiune, dintr-o elibe­rare de rău, din înțele­gerea nece­sității apropierii de Dum­­nezeu! Fără Dumnezeu, de bună seamă că nu exiști! Mie, credința mi-a fost rea­zem pe tot parcursul vieții mele. Pe măsură ce am îna­intat în vârstă, l-am simțit pe Dum­nezeu într-un mod și mai profund, iar rugă­ciunea de mulțumire către el, chiar și în momentele de cumpănă, mi-a fost pe buze și în inimă. Rostită din suflet, fie că a fost doar din trei cuvinte, fie în întreg și­rul lor, pentru di­ferite ceasuri ori în­tâm­pinări, dar me­reu pe muzica a­ceas­ta, în­ge­rească, ce răsună fă­ră înce­tare în mine, în sufletul meu. Și pe care sunt bucuros să o dăru­iesc semenilor mei și celorlalte făpturi lăsate de Dumnezeu pe pă­mânt, știind că le aduce un strop de ” mai bi­ne”!

      Păreri ale ascultătorilor muzicii lui Gheorghe Iovu, exprimate în română, engleză, italiană și rusă

      * „E un vis nesfârșit și ireal de liniștitor: înalță su­fletul la Tatăl Ceresc!”
      * „Divin! Acest om simplu tratează inima și îți încarcă bateriile cu… muzică! În cuvintele strofelor unui cântec te regăsești repede, dar în sunetele muzicii lui Iovu te deconectezi de la tot ce înseamnă realitate și ajungi în punctul zero al subcon­știentului, unde nu mai există suferință și nu te mai afectează absolut nimic! Plonjezi în interiorul tău!”
      * „Muzica ta mă trimite în rai!”
      * „Când îți vine să țipi, să trântești, să iz­buc­nești în plâns – ascultă muzica lui Gheorghe Iovu! Am cum­părat albumul și l-am ascultat zile în șir, con­tinuu – acasă, în mașină… Superb!”
      * „Tumultul vieții ne îndepărtează de noi înșine, dar ascultându-vă muzica, sufletul nostru parcă spu­ne: Sunt și eu aici!”

      (Concertele lui Gheor­ghe Iovu sunt anunțate pe site-ul http://www.gheorgheiovu.ro, iar albumele se pot comanda la aceeași adresă. În Bucu­rești, se găsesc la ma­ga­zinul „Muzica” și în re­țeaua „Diverta”.)

      Corina Pavel
      […]

      Leacuri din plante – Meloterapia, leac pentru suflet:
      https://sites.google.com/site/leacuridinplante/terapii/meloterapia
      […]
      Meloterapia, leac pentru suflet
      Muzica terapeutica ne scapa de depresii, stres, hipertensiune si dureri cronice
      https://sites.google.com/site/leacuridinplante/_/rsrc/1472866409611/terapii/meloterapia/istock_000000916458medium.jpg?height=212&width=320

      Meloterapia este o forma de psihoterapie si chiar de terapie a trupului. Ascultand o anume melodie, fara sa ne dam seama, devenim mai calmi, mintea se limpezeste, cresc puterea de concentrare si pofta de viata, dispar durerile, iar emotiile negative se risipesc. Toate aceste beneficii se obtin fara medicamente, doar prin relaxare, meditatie, acordandu-ne o clipa noua insine. Muzica vindeca de la tulburari sufletesti, la cele fizice. Trebuie sa invatam sa alegem acele melodii care ne fac bine, in functie de problema pe care vrem s-o amelioram. Intre sunetele cu putere tamaduitoare, cele compuse de Gheorghe Iovu si-au castigat aprecierea in lumea medicinii alternative. Iovu este un terapeut al sufletului. Daca v-ati oprit sa-l ascultati, probabil ca v-ati simtit invaluiti intr-o stare de pace. Daca ati fi zabovit mai mult, rezultatele ar fi fost mai profunde. Cum functioneaza meloterapia si cum ne putem ameliora suferintele sub vraja muzicii?

      Sunetele care vindeca
      Tensiunea, pulsul, respiratia, sensibilitatea la durere, toate sunt racordate la o anumita cadenta si o anumita lungime de unda. Cu alte cuvinte, rotitele organismului uman se misca pe un fel de melodie, orice modificare a ei ducand la schimbari majore in functionalitatea diferitelor organe. Sunetele naturale sunt cele mai agreate, omul fiind intii de toate o creatie a naturii. Dar, din pacate, suntem asaltati si bruiati de zgomote. In haosul civilizatiei moderne, oaza de confort auditiv ne-o mai poate oferi doar muzica adecvata. Ascultand o melodie placuta sufletului, ne recapatam echilibrul. Auditia nu este doar un moment reconfortant, ci si un tratament necostisitor, dar cu imense beneficii. Pe baza acestui principiu functioneaza meloterapia, considerata o metoda de tratament neconventionala. Medicamentele muzicoterapiei sunt invizibile, melodiile fiind cele care genereaza in organism efecte curative. Putem asculta sau putem cinta, tot despre meloterapie este vorba. Toata lumea se poate bucura de efectele acestei terapii, si bolnavi, si sanatosi, tineri si batrani. A fost compusa muzica speciala cu rol terapeutic, dar si melodiile clasice au asemenea efecte. Cei care compun o astfel de muzica pot fi numiti si muzicieni si tamaduitori, iar creatia lor e si opera artistica, si leac.

      O metoda la indemana oricui
      Ce se intampla in timpul unei auditii cu rol terapeutic? Nivelul hormonilor stresului, adrenalina si cortizolul, scad cu 19% in timp ce ascultam o melodie romantica. Obstetricienii cunosc acest lucru si nu e de mirare ca in unele sali de nasteri se aude muzica. Femeile suporta mai usor durerile nasterii daca asculta o melodie placuta, pacientii care fac acest lucru inainte de operatie au nevoie de 50% mai putine calmante, iar in timpul interventiei, au un nivel al hormonilor de stres mult mai redus. Inima si creierul functioneaza mai bine, ca urmare, e nevoie de mai putine medicamente pentru mentinerea functiilor vitale. Zilnic putem aplica aceasta metoda asupra noastra insine. Putem fi proprii nostri terapeuti, fara sa ne dam peste cap programul obisnuit. Nu avem nevoie decat de niste casti si un disc cu melodiile preferate. Momentul nu trebuie transformat intr-o repriza de auditii interminabile, ascultati doar melodia preferata si efectul antistres va aparea imediat. Nu dati volumul tare. Zgomotele foarte puternice si de lunga durata produc dilatarea pupilelor, cresterea adrenalinei si a colesterolului, palpitatii, perturbarea somnului, declansarea crizelor de epilepsie sau ulcer duodenal. Dupa ultimele cercetari, majoritatea ascultatorilor de rock sufera de boli de stomac.

      Iovu, vraciul muzician

      https://sites.google.com/site/leacuridinplante/_/rsrc/1472866401136/terapii/meloterapia/SUNP0010.JPG?height=240&width=320

      Folositi meloterapia in situatii stresante, la sfarsitul unei zile obositoare, ori de cate ori aveti nevoie de deconectare. Iar daca sunteti acasa, efectul armoniilor muzicale poate fi combinat cu metoda aromaterapiei. Melodia care va place cel mai mult va actiona cel mai intens. Puteti folosi si muzica clasica sau ambientala. Sau, pur si simplu, sunete din natura (sunetele padurii, ale unei cascade, ciripit de pasari). Daca nu stiti care este melodia de care aveti nevoie, puteti incerca o compozitie a renumitului meloterapeut Gheorghe Iovu, cunoscut pentru melodiile lui ambientale care induc calmul si linistea. De peste 30 de ani, Iovu face muzica pentru sufletul românilor, dar pe care o folosesc si oameni din alte tari. Efectul este acelasi. Bolnavii uita de suferinta, ceilalti devin mai relaxati. Timisoreanul s-a dedicat acestui gen muzical in 1976 dupa ce a cintat intr-un spital de psihiatrie, pentru medici si bolnavi. In prezent, este cel mai cunoscut compozitor de gen din România. In 1998, a deschis la Timisoara primul centru de meloterapie din tara, unde sedintele sunt gratuite, iar auditiile sunt live. Nici concertele sale nu urmaresc un cistig financiar, daruieste tuturor melodii si, odata cu aceste sunete placute, sanatate. Cei care au trecut prin centru si i-au ascultat muzica, au simtit schimbarea. Daca vor sa repete experienta pot continua tratamentul acasa, Iovu a scos 10 albume pana acum. Muzica lui a fost testata si validata, chiar are efecte terapeutice. In cateva cabinete si clinici din România, SUA, Germania, Austria si Elvetia, metoda este folosita cu succes, bolnavii vindecandu-se cu melodiile lui Iovu.

      Sa deschidem larg urechile si sufletul

      https://sites.google.com/site/leacuridinplante/_/rsrc/1472866406502/terapii/meloterapia/Dorin-Achim-chitara.jpg?height=288&width=320

      „Prin muzica spirituala se obtine liniste si armonie interioara. Tensiunile nervoase sunt dezintegrate fulgerator. Se amplifica iubirea altruista. Pulsul se normalizeaza, inima se relaxeaza, obtinand calm launtric. Intr-o auditie profunda, apar stari de constiinta foarte inalte. Toate gandurile si agitatia mentala se topesc in armonia muzicii spirituale“, spune Dorin Achim, un alt compozitor de muzica terapeutica. Fagaraseanul ne indeamna sa ascultam melodia potrivita stand pe scaun, cu coloana vertebrala dreapta, cu palmele asezate in jos, pe genunchi, si cu ochii inchisi, pentru o mai buna interiorizare. Cei care sunt foarte obositi sau bolnavi se pot aseza pe podea (nu in pat) pe spate, cat mai relaxati, cu picioarele usor departate si miinile pe linga corp. Trebuie sa deschidem larg urechile si sufletul si sa lasam muzica sa ne invaluie. „Chiar daca par monotone, frazele muzicii terapeutice exprima si imprima celui care le asculta, stari benefice, de iubire, fericire, curaj“, explica Dorin, autorul cartii „Muzica malefica si muzica benefica“. Prin metoda lui, pacientii si-au depasit stresul, timiditatea, anxietatea.

      Clinici „melodioase“

      Muzica nu actioneaza doar asupra oamenilor. S-a constat ca plantele cresc mai repede si produc mai multe flori, fructe si seminte atunci cand in incapere se difuzeaza muzica instrumentala (mai ales vioara si flaut). Vacile care „asculta“ Vivaldi dau mai mult lapte decat cele care „asculta“ rock. La muzica zgomotoasa, plantele isi incetinesc cresterea. Muzica influenteaza chiar si lucrurile neinsufletite. Daca rostim cuvinte pozitive in preajma unui vas cu apa, lichidul va cristaliza sub forma unor flori frumoase, iar daca vom spune cuvinte incarcate de rautate, apa va forma cristale in forme nearmonioase. In lume, exista numeroase sanatorii si clinici care folosesc muzicoterapia ca metoda integrata psihoterapiei. Rezultatele sunt spectaculoase. Cele mai frecvente boli care pot fi ameliorate cu ajutorul muzicii sunt: anxietate, astenie, nevroze, dureri de cap, insomnie, depresie, HTA, dislexie, boala Parkinson, Alzheimer, aritmie, insuficienta cardiaca. Meloterapia dezvolta sensibilitatea, ajuta in comunicare, previne si reduce tulburarile de comportament. Dificultatile de invatare, hipertensiunea, durerile cronice sunt ameliorate prin aceasta metoda in care sporesc abilitatile intelectuale (atentie, memorie) si se dezvolta agilitatea. Este folosita cu succes in cazul copiilor cu probleme de vorbire si al celor cu autism.

      ……..

      Stiati ca?

      – Vechii greci tratau febra si bolile mintale cu ajutorul muzicii, considerand ca orice afectiune se datoreaza unui dezechilibru aparut in ordinea cosmica. Meloterapia era folosita pentru a-i revigora pe cei deprimati si pentru a-i incuraja pe cei care plecau la lupta.

      – Muzica clasica activeaza zonele din creier responsabile cu inlaturarea oboselii si starea de euforie.

      – Muzica usoara activeaza sub 50% din scoarta cerebrala, muzica simfonica moderna 60-70%, muzica clasica ajunge pana la 90% si numai Mozart atinge 100%.

      – In China antica, se compunea muzica pentru sanatatea fiecarui organ in parte: tobe pentru rinichi, clopote pentru plamini, instrumente cu coarde pentru inima, flaut pentru ficat.

      – Amerindienii practicau niste dansuri sfinte cu ajutorul carora vindecau bolnavii prin modulatii melodice repetate. In triburile africane, vracii vindecau cu un anume ritm de tobe.

      – In Tibet, sunetele scoase de clopote sau de mici trompete erau folosite pentru vindecarea migrenelor, a bolilor psihice si a dezechilibrelor metabolice.

      ……..

      Cand se prescrie o melodie?

      Stari de agitatie Beethoven – Adagio din Sonata pentru violoncel si orchestra in sol minor Ceaikovski – Lacul lebedelor

      Insomnii Mozart – Concert pentru pian si orchestra nr. 21.

      Schubert – Ave Maria

      Schuman – Reverie

      Tonifiere

      Verdi – Aida

      Wagner – Marele Mars

      Liszt – Rapsodia ungara

      Relaxare

      J. Strauss – Voci de primavara

      Liszt – Vis de dragoste

      Porumbescu – Balada

      Beethoven – Simfonia pastorala

      Schubert – Serenade

      Debussy – Clar de luna

      Chopin – Nocturnele

      Vangelis – Apocalipsa animalelor

      Surmenaj intelectual

      Bach – Fugile

      Grieg – Dimineata

      Calmarea durerilor

      Ravel – Rapsodia spaniola

      Beethoven – Simfonia pastorala nr. 6

      Chopin – Concertul nr. 1 in mi minor

      Cheaikovski – Simfonia nr. 6

      Depresie

      Dvorak – Carnavalul

      ……..

      Terapia cu vocale

      Terapia cu vocale a fost descoperita de catre Lesser Lasario, care a observat ca pronuntarea anumitor vocale determina stari de fericire, tristete sau chiar fac copiii sa plinga. Experimentand pe propria persoana, Lasario s-a vindecat de depresie. Metoda de utilizare a vocalelor A, A, E, I, Â, O, U este simpla: se inspira profund pe nas si se expira pronuntand vocala lung, melodios. Iata ce efecte se obtin:

      – A mareste randamentul proceselor cerebrale, amelioreaza memoria, armonizeaza afectivitatea.

      – A vindeca afectiunile digestive. Amplifica vointa si increderea in sine.

      – I amelioreaza durerea de git, infarctul miocardic, gastritele, ulcerul, tuberculoza pulmonara, aduce buna dispozitie si armonie.

      – E actioneaza asupra gusei endemice si ragusala.

      – I ajuta la expectoratie, migrene, tulburari cardiace, aduce veselie.

      – O induce calm, iubire, vitalitate.

      – U elimina constipatia si bolile hepatobiliare, vindeca rinichii si sporeste apetitul sexual.

      ……..

      Cum vindeca notele muzicale?

      Cercetari mai ample au aratat ca fiecare nota muzicala are o vibratie care influenteaza anumite zone ale corpului uman, fiind recomandate pentru tratarea anumitor afectiuni:

      DO – circulatie proasta, anemie, afectiuni ale sangelui, paralizie, dificultati de urinare, melancolie, umflarea gleznelor, racirea picioarelor.

      RE – astm, bronsita, guta, pietre la vezica biliara, obezitate, purificarea toxinelor, apatie.

      MI – constipatie, indigestie, afectiuni ale ficatului, gastrointestinale, tuse, dureri de cap, piele.

      FA – guturai, alergii, raceli, traume, socuri, colici, epuizare, ulcere, iritabilitate, hipertensiune, piele uscata.

      SOL – laringita, amigdalita, afectiuni oculare, boli de piele, mincarimi, voma, spasme musculare, dureri menstruale, febra, stimuleaza centrul atentiei si calmul.

      LA – toate afectiunile nervoase, convulsii, oboseala, siangerari, dificultati respiratorii, umflaturi.

      SI – nevralgii, deficiente imunitare, metabolismul vitaminelor, dereglari nervoase.
      […]
      _______________________________________________________________________________________

      Apreciază

    • octoviv said, on octombrie 27, 2016 at 2:29 am

      Vrăjitorie prin tehnologie – Frecvența 432 Hz. Partea ultimă

      Părintele Adrian Făgețeanu, Viața mea. Mărturia mea. Interviuri de Andrei Dârlău. Volum coordonat de Ciprian Voicilă, Editura Areopag, Editura Meditații, București, 2011, pp. 122 – 126:

      […]
      Despre vindecările înșelătoare

      [Andrei Dârlău:] Părinte, revenind la problemele lumii de astăzi, poate să lipsească Dumnezeu dintr-o vindecare? Poate să se facă o vindecare unde să nu fie Dumnezeu?

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Dumneata ce profesiune ai?

      [Andrei Dârlău:] Profesor de religie.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] De religie… Dintre dumneavoastră cine știe să conducă mașina?

      [Andrei Dârlău:] Dumnealui. Și maica.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] De ce, dacă vrei să cumperi de la farmacie ceva, ai voie să oprești la farmacie un minut, cât intri și ieși, să cumperi medicamentul?

      [Andrei Dârlău:] Păi, dacă e interzis, n-ai voie.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Păi, acuma, pentru un minut…

      [Andrei Dârlău:] Nu, după noul cod rutier, n-ai voie. Dacă pe strada aia e interzis, nu se mai poate. Dacă pe strada aia e voie, poți să oprești.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Dar sunt atâtea mașini lângă farmacie, nu?

      [Andrei Dârlău:] Da, da.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Și intri într-un loc unde nu e altă mașină, nu?

      [Andrei Dârlău:] Da.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Dumnezeu face la fel. Dacă o inimă sau mașină, un suflet nu-i ocupat de diavolul, El intră. Dacă-i ocupat, nu poate să intre.

      [Andrei Dârlău:] Sunt atâtea terapii complementare, părinte.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Sunt. Dar și diavolul face minuni. Și spune Mântuitorul, Domnul nostru Iisus Hristos, în Matei 24, că antihriștii vor veni în epoca modernă, unde tehnica a ajuns la o perfecțiune neobișnuită, se fac numai convorbirile telefonice prin satelit, se vor face proiecții și alte minuni care vor păcăli toți gură-cască, chiar din cei aleși. De aceea, trebuie să fim atenți, că vor veni mulți prooroci mincinoși și hristoși mincinoși și vor face minuni. Vă dau un exemplu naiv și o să mă înțelegeți mai bine. Un sectar spune unui bolnav: „Vezi că tu ai fost la biserica ortodoxă și nu te-au vindecat popii. Vino la noi, că noi ne rugăm toată comunitatea, și-ai să vezi că te faci bine”. Deci, diavolul îi ajută dacă își părăsește credința. Însă aparent! Nu mai simte durere, nu mai simte amețeli, nu mai simte cutare, dar cade în altă stare și dă vina pe necazuri și ajunge la deznădejde, la sinucidere. Și dă vina și pe Dumnezeu.

      [Andrei Dârlău:] Ați scris o carte despre semne, minuni și vindecări paranormale, împreună cu ieromonahul Mihail.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Da, am scris.

      [Andrei Dârlău:] Despre yoga ce ne puteți spune, părinte?

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Același lucru pe care vi-l spun și alții.

      [Andrei Dârlău:] Și radiestezia?

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Este tot, tot, tot, numai de la diavol. Și yoga, și radiestezia…

      [Andrei Dârlău:] Și homeopatia? Și acupunctura?

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Nu (în sensul că nu sunt de acord cu homeopatia, cu medicamentele homeopate – nota mea), eu am încredere în medicina clasică, și Dumnezeu la fel. Dumnezeu îndeamnă să mergi la medic, când ești bolnav, dar nu la ăla care vindecă cu formule și cu știu eu ce pase și cu știu eu ce medicamente, nici măcar astea naturiste.

      [Andrei Dârlău:] Dar nu erau tot din plante, la început?

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Nu, astea naturiste nu pot să-ți facă rău, dar ideea că numai acestea te salvează nu e de la Dumnezeu.

      [Andrei Dârlău:] O formă de vrăjitorie este bioenergia, radiestezia.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Da, da. Și toate influențele din Extremul Orient, și yoga, și toate astea.

      [Andrei Dârlău:] Dar ei se pretind ortodocși. Claudian Dimitriu, dacă-l știți… Ați auzit de Claudian Dimitriu?

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Nu numai de ăsta.

      [Andrei Dârlău:] Ei zic că sunt ortodocși.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Prima dată am auzit de Bivolaru. S-a dat drept Dumnezeu și a spus unor tineri – erau la etajul IX, undeva în București –, zice: „Uitați-vă, eu, ca să vă dovedesc că-s Dumnezeu, dacă vă aruncați pe fereastră, eu poruncesc la îngeri să vă păzească, să nu se lovească de piatră piciorul vostru. Voi aruncați-vă pe fereastră!” Noroc că nu s-au aruncat. Dar el a spus: „Eu sunt Dumnezeu și eu le dictez la îngeri să vă păzească”.

      [Andrei Dârlău:] Acolo înșelăciunea e mai limpede. Dar la radiestezie ei pretind că sunt chiar ortodocși. Acolo e mai greu de sesizat.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Da. Adică sunt mai camuflați, mai… Și înșală mai ușor, spunând că sunt ortodocși.

      [Andrei Dârlău:] Da, da, da! Fac vindecări în numele Sfintei Treimi.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Da… și unii sectari spun: „Uite, vezi că Biserica ta nu-ți ajută? Vino la noi, că ne rugăm noi toți, toți din sectă ne rugăm, și ai să vezi că te vindeci!” Și, într-adevăr, acela are senzația că nu-l mai doare. Pentru că dacă unui om îi spui: „Nu te mai doare, nu te mai doare, nu te mai doare!”, îl influențezi, în sensul că nu mai simte.

      [Andrei Dârlău:] Psihic!

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Psihic, da. Ăștia care hipnotizează: „Ai să adormi… ai să adormi… ai să adormi…”, până ce asculți.

      [Andrei Dârlău:] Dar, părinte, cum îi convingi că greșesc? Că ei nu ascultă! Cum îi convingi că sunt în erezie?

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] La mine au venit mulți, chiar mulți, care mi-au spus ce-a făcut Bivolaru. Și mi-au spus că multe lucruri au ascultat. După ce s-au lepădat, i-am primit ca fii duhovnicești, însă le-am pus condiții grele, foarte grele. Că e mai mare păcatul ăsta, când crezi că altul e dumnezeu, nu?

      [Andrei Dârlău:] O persoană care a făcut yoga poate fi hirotonită, chiar dacă se întoarce?

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Da… oricine se leapădă… așa cum la botez spui: Mă lepăd de satana și mă unesc cu Hristos, așa oricine se leapădă de diavol – nu? –, și se unește pentru veșnicie cu Hristos, și nu numai că nu mai crede, nu mai face nicio practică și nu mai…

      [Andrei Dârlău:] Da, tocmai asta este problema, că voiam să vă întreb, că poate… Am văzut la cineva, am văzut un caz așa și… Cum să zic eu? Încă manipulează, încă… cum să zic? Se folosește, practic, de taina Sfintei Spovedanii pentru a manipula, ca nimeni să nu… să nu iasă…

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Atunci, nu. Dacă el numai teoretic s-a lepădat și practic nu, atunci nu. Cunosc și eu un preot care are lipsă ceva la degete, care deschide cartea… Nu s-a lepădat decât spunând că s-a lepădat, dar, în practică, el face tot ce-i spune diavolul.

      [Andrei Dârlău:] A recidivat. Combină. Anumite reminiscențe de acolo, cu spovedanie și cu… De aceea și interzice celor care se spovedesc la el să meargă la alți duhovnici.

      [Părintele Adrian Făgețeanu:] Da, e adevărat ce spuneți. V-am spus și de ăsta care are ceva lipsă la degete… Deschide cartea, spune viitorul și interzice să mergi la alți duhovnici.
      […]
      Sfântul Mărturisitor Gavriil Georgianul, cel nebun întru Hristos. Viața. Mărturii. Învățături. Minuni, Editura Iona, București, 2015, p. 108, 156-157:
      […]
      În tinerețe, Părintele Gavriil încerca să afle numele antihristului. Îl ruga pe Dumnezeu să i-l descopere. Deodată i-a apărut înainte un înger și i-a spus: „Numele lui a fost ascuns oamenilor, dar lupta dintre Enoh, Ilie și antihrist se va arăta la televizor. Înainte de plecarea icoanei Maicii Domnului de la Iviron, din Sfântul Munte, clopotele vor bate singure, iar bisericile în chip văzut se vor pleca ei să-și ia rămas bun. Toate se vor arăta la televizor, pentru ca toți cei ce vor vrea să-și mântuiască sufletele să vadă și să vină în Georgia.”

      Satana are 666 de curse. În vremea lui antihrist, cea mai puternică ispită va fi așteptarea mântuirii din cosmos, de la «umanoizi», «extratereștri» care de fapt sunt diavoli.

      Dacă cineva va primi pecetea lui antihrist fiind silit, în ochii lui Dumnezeu va fi socotit ca o fecioară siluită împotriva voii sale. Pecetea nu va avea niciun efect dacă se va face împotriva voii omului.”
      […]

      […]
      În vremurile lui antihrist cea mai puternică ispită va fi așteptarea mântuirii din cosmos, de la „umanoizi” și „extratereștri”, care sunt de fapt măști ale diavolilor. Nevoitorul rugăciunii să privească atunci arareori către cer, fiindcă semnele vor putea fi înșelătoare, iar el s-ar putea pierde.

      Jumătate din iad este deja pe pământ. Antihrist s-a născut deja, e la ușă nu bate, ci dă buzna. Veți fi martori ai domniei lui. Pcetea lui va fi văzută pe frunte și pe mâini.

      Antihrist nu va fi înscăunat în Georgia, și prigonirile aici vor fi mult mai puțin crâncene. Vai celor ce vor încerca să tâlcuiască Evanghelia în felul lor. Mai târziu, ucenicii antihristului vor merge și ei la biserică, își vor face semnul crucii, vor propovădui Evanghelia. Însă adevărații credincioși se vor recunoaște prin faptele cele bune.

      Satana are 666 de curse. Pecetea lui se va pune nu numai în chip nevăzut, ci și văzut, pe frunte și pe mâini. Dacă pecetluirea se va face prin silire, înaintea lui Dumnezeu ea se va socoti ca siluirea unei fecioare. Cea mai grea încercare pentru creștini va fi când rudele lor vor primi pecetea. Pecetea nu va influența dacă va fi pusă împotriva voii omului. Dar închipuiți-vă cursa întinsă de antihrist unei mame rămasă singură cu cinci copii! Cum să-i hrănească dacă nu primește pecetea?

      Pecetea se va pune pe degetul arătător, iar nu pe palmă. Va fi nevăzută, pusă sub piele cu ajutorul unui computer. Mai întâi, va fi oferită voluntarilor. Însă odată cu înscăunarea antihristului, toți vor fi asupriți s-o primească. Neascultarea va fi socotită trădare. Oamenii vor fugi în pădurile din munți. Să fie cu băgare de seamă să meargă în cete de zece-cincisprezece, pentru că diavolul ar putea încerca să-i împingă de pe stânci. Credincioșii vor fi ocrotiți de către Duhul Sfânt. Orice s-ar întâmpla, nu vă pierdeți niciodată nădejdea. Ajutați-vă unul pe altul. Dumnezeu vă va deschide mintea și veți ști cum să reacționați. Cel care va răbda se va mântui. Niciun credincios adevărat nu va simți nici foame, nici sete. Domnul va face minuni pentru ei. O frunzuliță va da destulă hrană pentru o lună de zile. Semnul crucii făcut peste un bulgăre de pământ îl va preface în pâine.
      […]
      _________________________________________________________________________________________

      Iertați-mă.

      Sfârșit și lui Dumnezeu, în Preasfânta Treime închinat: Tatălui Atotțiitorul și Fiului, Domnului Iisus Hristos Mântuitorul și Sfântului Duh Mângâietorul, slavă pentru tot și pentru toate!

      „Bine ești cuvântat Doamne, învață-ne îndreptările Tale.
      Bine ești cuvântat Stăpâne, înțelepțește-ne cu îndreptările Tale.
      Bine ești cuvântat Sfinte, luminează-ne cu îndreptările Tale.”

      Doamne Dumnezeule și Mântuitorul nostru Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria, ale Sfântului Părinte Mărturisitor Gavriil Georgianul, ale tuturor Mărturisitorilor Tăi, ale tuturor Cuvioșilor Tăi și ale tuturor Sfinților Tăi din Biserica Ta Biruitoare, cu Sfântă Crucea Ta, învață-ne, înțelepțește-ne, luminează-ne, întărește-ne ca să nu Te părăsim pe Tine și Sfânta Ta Biserică, iartă-ne pentru tot cât Te-am supărat și cât Te supărăm, apără-ne, păzește-ne, acoperă-ne cu acoperământul aripilor Tale, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

      Apreciază

  5. G-man said, on iunie 21, 2015 at 9:52 pm

    http://ro.orthodoxwiki.org/Roman_Melodul

    Apreciază

  6. […] Mare atentie cu MUZICA “buna” … […]

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.