26 septembrie: Sfantul NEAGOE BASARAB

“Domnitor preaintelept intre capeteniile neamului romanesc,

ctitor de locasuri sfinte, prieten al sfintilor parinti,

invatator luminat de Duhul Sfant si mare iubitor de pace,

Sfinte Neagoe Voivod roaga pe Hristos Dumnezeu

sa mantuiasca sufletele noastre.”

Troparul Sf. Voievod Neagoe Basarab

Fericitul Voievod Neagoe Basarab a fost vlastar domnesc, nascut intr-o familie evlavioasa de parinti crestini. Tatal sau era din neamul Basarabilor, iar mama sa, tematoare de Dumnezeu, se tragea din familia Craiovestilor. Neagoe, darul lui Dumnezeu al familiei dreptmaritoare, a fost unul din cei patru copii ai parintilor. inraurit de credinta maicii sale, acest minunat copil a de­prins din frageda varsta invataturile mantuitoare si virtutile credintei ortodoxe. Pentru ca a cunoscut viata imbunatatita a parintilor de la manastirea Bistrita Valcii, ctitorie a strabunicilor sai, tanarul Neagoe s-a straduit sa adune ca o albina din nectarul si dulceata Sfintelor Scripturi si a Sfintilor Parinti care-l vor ajuta mai tarziu la alcatuirea scrierilor sale si la conducerea poporului dreptcredincios spre multe impliniri. Deci, aceasta manastire a devenit scoala duhovniceasca pentru evlaviosul voievod. Providenta a facut ca in acele vremuri la Manastirea Bistrita sa fie retras marele intre patriarhi, Nifon al Constantinopolului, chemat in Tara Romaneasca, pe la anul 1502, de voievodul Radu cel Mare pentru a reorganiza si intari viata bisericeasca. De la Sfantul Ierarh Nifon, marinimosul si bine-credinciosul Voievod Neagoe, a deprins taina rugaciunii isihaste, evlavia si trezvia sufletului, invatatura si intelepciunea lui Hristos, dobandind inalt spor sufletesc si deslusind comorile duhovnicesti atat de viu prezente in obstea fratilor acelei manastiri. inzestrat cu daruri intelectuale deosebite, prealuminatul Neagoe si-a agonisit mai toata stiinta lumii si cultura teologica a timpului sau. De aceea, prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, iubitorul de Hristos, Neagoe, in anul 1512, a fost chemat la demnitatea de Voievod al Tarii Romanesti, desi el a refuzat aceasta cinste cu smerite cuvinte: „Puneti altul pe carele veti vrea dimpreuna si cu sfatul nostru, iar pe mine ma iertati, ca nu voi fi”. Poporul insa, cunoscand vrednicia lui, 1-a rugat sa accepte dregatoria, si numai dupa multe staruinte fericitul „Neagoe se pleca glasului lor si lua coroana si schiptrul a toata Tara Romaneasca. Si indata facu judecata si dreptate intre oameni”. Sfantul Voievod s-a aratat chibzuit si bun organizator al tarii, drept aceea toti multumeau lui Dumnezeu pentru domnia lui, caci s-au invrednicit a vedea si a avea domn ca acesta. Astfel domnia Sfantului a fost un rastimp de liniste si prosperitate, intr-o vreme cand greutatile apasau asupra Tarii si Bisericii din Balcani. Pentru ca toate sa fie lucrate dupa voia Domnului, Sfantul Neagoe a iubit pacea cum spuneau cei din timpul sau „cu toti vecinii a fost impacat”. Sfantul Voievod Neagoe Basarab, in credinta si iubire de Dumnezeu, in dreptate si smerenie, cinstind amintirea invatatorului sau, Sfantul Ierarh Nifon, a adus in Tara Romaneasca sfintelor sale moaste de la Manastirea Dionisiu din Muntele Athos, impacandu-l in chip minunat cu prigonitorul sau, Radu cel Mare.

Cititi va rog mai multe in articolul fratelui Apologeticum:

26 septembrie – Sfantul Neagoe Basarab