SACCSIV – blog ortodox

Parintele PETRONIU TANASE s-a mutat la Domnul. A fost egumen al Schitului romanesc Prodromu din Muntele Athos

Posted in Muntele Athos by saccsiv on februarie 22, 2011

Citez din articolul Parintele Petroniu Tanase:

Parintele Petroniu Tanase, fostul egumen al Schitului romanesc Prodromu din Muntele Athos, a trecut la cele vesnice, marti, 22 februarie, in jurul orelor 16.00.

Parintele protosinghel Petroniu Tanase s-a nascut in anul 1914, in comuna Farcasa, in judetul Neamt. Ravna monahala, ce i-a cuprins sufletul inca din tinerete, l-a dus pe acesta in obstea Manastirii Neamt, unde se va si calugari. Parintele va ajunge apoi in Manastirea Antim, din Bucuresti. Cu toate ca a renuntat la lume, tanarul monah a urmat cursurile Facultatii de Teologie, alaturi de alte studii in Matematica si Filosofie.

Parintele Adrian Fageteanu, intrebat despre Parintele Petroniu Tanase, va spune: „Avva Petroniu Prodromitul? Cel mai smerit. Cel mai smerit. Cel mai smerit.” Tot el nu va spune ca, in anul 1937, perioada in care obstea Manastirii Antim a fost cea mai numeroasa, numarand 38 de monahi, cel mai smerit dintre ei si singurul care nu se indreptatea pe sine era Parintele Petroniu Tanase; la acea data, Parintele Petroniu avea doar 23 de ani.”Toata actuala randuiala a bibliotecii i se datoreaza. Poate de aceea, desi e staret, continua sa se ocupe tot el de ea, aceasta fiind parte din viata sa, din ascultarea sa.”

Dorul pentru o viata imbunatatita, asemeni marilor parinti nevoitori, i-au indrumat pasii spre Gradina Maicii DomnuluiSfantul Munte Athos. Parintele Petroniu Tanase va ajunge in Sfantul Munte in anul 1978, el facand parte din a doua generatie de monahi trimisa de Patriarhia Romana spre a revigora obstea Schitul romanesc Prodromu.

Din anul 1984, parintele Petroniu Tanase a fost  si protosinghel, si duhovnic, si bibliotecar. Nicolae Baciut, vizitand si admirand ordinea din biblioteca, va spune: „simt din nou ca sunt roman, cu tot cu pamantul pe care-l calc. Chiar daca e, administrativ vorbind, pamant grecesc, deasupra lui e duh romanesc. Si biserica, si curtea, si trapeza, chiliile, gradina – toate respira romaneste”, iar acest lucru se datoreaza, atat cat tine de om, Parintelui Petroniu Tanase.”Mare teolog si mare ascet!” Cand Placide Deseille l-a rugat pe parintele Macarios Simonopetritul (bibliotecar si autor al cartii „Triodul explicat”) sa-l duca la un parinte dupa cuvant de folos, au venit, impreuna cu egumenul Elisei si toata sinaxa manastirii, la Avva Petroniu!”Merg pe jos, aceasta e bucuria mea, pentru ca multi Sfinti Parinti au sfintit pietrele acestea cu sudorile lor.” Calcand pe urmele sfintilor de odinioara, parintele simte bucuria comuniunii si a rugaciunii neincetate.”

Din gandurile unui parinte isihast – Avva Petroniu Tanase Prodromitul

„Chemarea Sfintei Ortodoxii pentru Parintele Petroniu poarta chipul chemarii la vietuirea monahala. Sunt emotionante paginile in care acesta relateaza primii sai pasi in manastire sau in scolile monahale si intalnirea sa cu colegii de generatie si de vocatie. Parintele Petroniu apartine unei generatii de monahi romani, cu adevarat binecuvantate de Dumnezeu, chemate sa traverseze una dintre cele mai grele perioade din istoria neamului si a Bisericii romanesti, cu ascultari si raspunderi bisericesti importante.”

Calcand pamantul athonit al Prodromului, Nicolae Baciut scria: „In scurt timp, Parintele Petroniu Tanase va ajunge sa fie indragit si cautat pentru sfat de catre romani si greci, deopotriva.
Parintele Ioanichie de la Manastirea athonita Simonos Petra, il va numi: „Parintele Petroniu de la Prodromu imbina perfect dragostea cu asceza si nevointa cu blandetea. Pana acum cativa ani parintele Petroniu se ruga la priveghere stand toata noaptea in picioare, de seara pana dimineata. Sa ingenunchezi era o adevarata binecuvantare.”

Nimeni, dintre cei ce au pasit in Schitul Prodromu, nu poate uita chipul luminos al Parintelui Petroniu Tanase si cuvintele duhovnicesti ale batranului, oferite pe cale, pe o banca, in lumina rasaritului sau in amurg.

Parintele Petroniu Tanase – carti publicate din dragostea fata de ucenici

1. „Chemarea Sfintei Ortodoxii” – Editura Bizantina, 2006

2. „Icoane Smerite din Sfanta Ortodoxie romaneasca” – Schitul Prodromu, 2002

Sfantul Isaac Sirul ne da aceasta minunata invatatura: „Cand te intalnesti cu aproapele tau, sileste-te sa-l cinstesti mai presus de masura lui.. Lauda-l chiar si pentru cele ce nu le are.. Spune-i tot binele si tot ce este spre cinstirea lui.” Si lucrul este firesc: asa cum cinstind icoana, cinstea se urca la chipul infatisat in icoana, tot asa cinstirea omului, a chipului lui Dumnezeu, se urca la cinstirea insasi a lui Dumnezeu. Traindu-mi viata smerita in lumea celor multi, anonimi, smeriti, am avut bucuria sufleteasca sa surprind unele din aceste frumuseti ale confratilor, pe care le-am insemnat aici spre, slava lui Dumnezeu. Cel minunat intru Sfintii Sai, si cu dorul de a bucura si pe altii din intalnirea cu ele.” (Ieromonah Petroniu Tanase)

3. „Bine esti cuvantat, Doamne – meditatii” – Editura Bizantina, 2004

„Bine esti cuvantat, Doamne!”. Cand chipul senin al unui frate si cuvantul lui iubitor ma intampina si inima tresalta de duhovniceasca bucurie, un glas tainic dinlauntru murmur: „Bine esti cuvantat, Doamne!”. In fata sfantului Prestol cand inima se topeste inaintea milostivirii celei negraite a Stapanului, un fior adanc suspina: „Bine esti cuvantat, Doamne!”.”Al Tau sunt eu, mantuieste-ma!”. Cand piciorul sovaie si este amenintat cu alunecare in prapastie, un strigat de ajutor izbucneste: „Al Tau sunt eu, mantuieste-ma!”. Cand vrajmasul imi da tarcoale, sa ma inghita, inima infricosata cauta pe Domnul: „Al Tau sunt eu, mantuieste-ma!”. Si asa, adeseori: in chilie, la biserica, la lucru, la masa, pe cale, ma vad ca la spovedania cea de taina din fata Stapanului si in inima rasuna cele doua refrenuri: „Al Tau sunt eu, mantuieste-ma!”

4. „Usile pocaintei. Meditatii duhovnicesti la vremea Triodului” – Editura Trinitas

„Este gresit sa se creada ca Biserica e inapoiata, retrograda, ca s-au schimbat vremurile si ca trebuie si ea sa se modernizeze. Biserica este traditionalista tocmai pentru ca are niste valori de aparat. Nu e vorba de inchistare, ci de consecventa in sfintele randuieli.”Romanii nu au venit la Muntele Athos si nu au facut donatii ca sa aiba o manastire. Au facut-o pentru desavarsirea lor sufleteasca. Am avut, candva, multi calugari la manastiri precum Marea Lavra, Karakalu si Dionisiu. Sunt si acum multi calugari romani, raspanditi in Sfantul Munte.”Sunt lucruri foarte interesante si frumoase in ortodoxia noastra romaneasca. Fiecare tara isi are amprenta si specificul ei crestin ortodox. Nu putea sa se intample altfel cu poporul roman. Sunt lucruri ce tin de evlavia credinciosilor nostri simpli.

De exemplu, ducandu-ma odata acasa de Pasti, in Joia Mare, o batrana se intorcea tarziu acasa si mama a intrebat-o de unde vine. A raspuns ca vine de la o vecina care este bolnava. – Domnul Hristos a spalat astazi picioarele ucenicilor, eu sa nu fac nimic? M-am dus si am spalat picioarele la o femeie bolnava, in pat. – O femeie fara carte!”Luxul, facilitatile tehnice nu se potrivesc cu spiritul manastiresc. Unele lacasuri primesc fonduri de la Uniunea Europeana, dar confortul nu este facut pentru duh, ci pentru trup. Prin navala lumescului, trairea athonita se dilueaza.”Ce spune Mantuitorul? – Iar voi fiti desavarsiti, ca Tatal vostru desavarsit este. Fiti sfinti, ca Tatal vostru Sfant este. – Chemarea omului este desavarsirea, este sfintenia. Dumnezeu i-a dat putere omului sa fie desavarsit, iar omul e obligat sa se desavarseasca.

Desavarsirea e interesul nostru. Orice si oriunde ar fi, omul are posibilitatea sa se desavarseasca si sa fie fericit. Suntem datori sa inmultim talantul pe care ni-l da Dumnezeu. Ne mantuim prin Har, dar trebuie si noi sa punem straduinta.” „Mai ieri ne ingrijoram la vestea sosirii luptelor celor duhovnicesti, de la inceputul Postului. Cateva zile doar ne despart de cutremurul si tanguirea Golgotei. (…) Dar, pana sa ajungem aici, a trebuit sa calatorim pe o cale stramta, insa foarte sigura, bine batatorita, pentru ca pe ea au calatorit multi inaintea noastra; aceea pe care ne-a aratat-o pas cu pas Sfantul si marele Post. (…) Va veni insa vremea cand calatoria pe calea cea stramta se va fi sfarsit pentru totdeauna. Cand va fi trecut putina osteneala si vom fi ancorat in limanul odihnei celei vesnice. Cu ochii mintii atintiti necontenit spre acest tarm, sa ne ducem mai departe calatoria. Putina este osteneala.. Gandurile de fata, un tovaras smerit pe aceasta cale.” (Parintele Constantin Coman)

Lucrarea, constituindu-se intr-o meditatie asupra perioadei Postului Mare, subliniaza de fapt principalele coordonate ale vietii crestinului ce cauta calea spre Imparatia lui Dumnezeu. „Asadar, Usile pocaintei sunt usile cerului deschise in inimi. De aceea, perioada Triodului, ca scoala a eliberarii de pacat si nevointa pentru mantuire, este un urcus spre Sfintele Pasti, o ridicare a sufletului din pacat pentru a-L intalni pe Hristos, Cel Inviat, caci Invierea lui Hristos este cu adevarat viata imparatiei lui Dumnezeu, impartasita oamenilor”. (P.F. Parinte Patriarh Daniel).

Dumnezeu sa il odihneasca in pace.

18 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. saccsiv said, on februarie 22, 2011 at 7:31 pm

    Pentru o mai facila parcurgere a acestui blog, cititi va rog si “CUPRINS”:

    https://saccsiv.wordpress.com/about/

    Apreciază

  2. Student said, on februarie 22, 2011 at 7:34 pm

    Domnul sa-l odihneasca intre dreptii Sai.
    Doamne ajuta!

    Apreciază

  3. cristian said, on februarie 22, 2011 at 7:46 pm

    Doamne miluieste-l

    Apreciază

  4. ortodoxa said, on februarie 22, 2011 at 8:11 pm

    Dumnezeu sa-l ierte!

    Apreciază

  5. Un pacatos said, on februarie 22, 2011 at 8:27 pm

    ” Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa.”
    ( Evrei 13, 7).

    Apreciază

  6. mihai said, on februarie 22, 2011 at 9:09 pm

    Dumnnezeu sa-l ierte.

    Apreciază

  7. el said, on februarie 22, 2011 at 9:10 pm

    Dumnezeu sa-l odihneasca cu sfintii pe Parintele Petroniu.
    Dumnezeu sa aibe mila si sa nu ne lase orfani pe noi pacatosii si sa ridice parinti si invatatori pentu sufletele noastre.
    P.Adrian Fageteanu internat la Spit. Militar din Bucuresti cu mila lui Dumnezeu maine ,daca toate sunt bune,va putea iesi,sa ne rugam sa-l intareasca Dumnezeu si sa-i daruiasca sanatate si har.
    Sa ne rugam fratilor cu ravna si fara delasare pentru sanatatea si viata plina de tot darul a Parinilor nostrii pe care ii mai avem si sa ne straduim sa-i ascultam si sa le urmam pilda vietii caci doar asa ne vom invrednici de binecuvantarile si ajutorul acestora.

    Apreciază

  8. WORLDLINES - June 28, 2009 said, on februarie 22, 2011 at 9:55 pm

    […] View full article on Saccsiv’s Weblog […]

    Apreciază

  9. monica said, on februarie 22, 2011 at 10:13 pm

    Dumnezeu sa-l ierte si sa-i aseze sufletul ” unde nu este durere, nici suspinare ci viata fara de sfarsit”.Amin!

    Apreciază

  10. Mos Ioan said, on februarie 22, 2011 at 10:21 pm

    ACATISTUL PENTRU CEI ADORMITI

    ……………………………………………………………………………………………

    Condacul al 9-lea

    Nu pierdeti vremea care trece cu grabire, ci binecuvântati ficare ceas, clipa, tot mai mult de mormânt ne apropie; întristarile lumii, caruntetile, puterile slabite, apropierea lumii celei de dincolo o vestesc; stricaciunea acestei vieti aratând-o, caci toate trecatoare se arata. Asa calatorind cu totii spre fericirea cea vesnica, acolo nu sînt nici lacrimi, nici suspine, ci numai cântare de bucurie:”Aliluia”!

    Icosul al 9-lea

    Precum toamna copacii de frunze se despoaie, tot astfel si viata noastra pamânteasca, cu fiecare an, cu fiecare luna, spre cadere merge, floarea tineretii se vestejeste, lumina bucuriilor se stinge, batrânetea cea grea se apropie, prietenii mor, cei de aproape se departeaza, voi cei ce erati cândva tineri, plini de bucurie si fericire, acum unde sunteti? Mormintele voastre zac fara de glas, sufletele voastre însa în mâna Domnului se afla, de aceea ÎI strigam:
    Tatal nostru, privirea cea de dincolo de mormânt, la rugaciune cu îngrijorare ma cheama;
    Tatal nostru, cu soare frumos locasurile celor adormiti le lumineaza si le încalzeste;
    Tatal nostru, pentru totdeauna vremea despartirii dintre noi o sterge;
    Tatal nostru, de bucuria întîlnirii cu cei din ceruri, învredniceste-ne;
    Tatal nostru, noi toti una cu Tine sa fim!
    Tatal nostru, curatirea pruncilor, bunatatea sufletelor celor tineri, toate celor raposati daruieste-le lor;
    Tatal nostru, fa ca viata cea vesnica luminata sarbatoare a Pastilor sa le fie lor;
    Tatal nostru, întristarea celor adormiti cu nadejdea întîlnirii în Sionul cel Ceresc usureaza-le lor;
    Tatal nostru, Iubire Nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai PETRONIU TANASE!

    ………………………………………………………………………………………………

    Am redat din „Predici la Înmormîntare” de diacon Gheorghe Babut

    VESNICA POMENIRE, SFÎNTULUI PARINTE PETRONIU!

    Apreciază

  11. The Spirit of Captain said, on februarie 22, 2011 at 10:38 pm

    :((((((((( nu sepoate !!!!
    voiam ca in primavara sa merg acolo la Podromu,sa gasesc un sfant roman in viata,sastau de vorba cu el….offff…inca un marturisitor din neamul nostru a plecat la Domnul :(((

    Apreciază

  12. Zadkielix said, on februarie 22, 2011 at 11:56 pm

    Domnul sa-l odihneasca intre dreptii Sai.
    Iar pe mine mult pacatosul robul Sau sa ma miluiasca si sa ma mantuiasca, acum si pururea si-n vecii vecilor!
    Doamne ajuta!

    Apreciază

  13. GABRIEL din Canada said, on februarie 23, 2011 at 12:06 am

    Dumnezeu a luat la EL pe un alt stalp al ortodoxiei.
    Eu propun sa trecem la contaatac, in privinta atacului asupra manastirii Petru-Voda, infiintand , asa cum au propus altii inaintea mea,centrul pentru Monitorizarea si combaterea comunismului si globalizarii.Cu ocazia aceasta, putem alcatui o lista cu toti cetatenii de origine romana care , fiind in conducerea politica a statului roman, se fac vinovati de tradare fata de interesul national si credinta stramoseasca.

    Apreciază

  14. Vagabond said, on februarie 23, 2011 at 3:41 am

    Dumnezeu sa-l odihneasca. Cine va mai ramane, in cativa ani, sa ne calauzeasca?

    Apreciază

  15. Fulger said, on februarie 23, 2011 at 9:40 am

    Dumnezeu sa-l odihneasca. Uite asa ni se duc sfinti.

    Apreciază

  16. Elena said, on februarie 23, 2011 at 10:12 am

    Dumnezeul sa-l odihneasca pe parintele Petroniu. In citva ani se duc toti stilpii ortodoxiei, si raminem cam orfani, dar nadajduim ca Bunul Dumnezeu va lumina si pe altii sa ne calauzeasca pt. ca singuri este f. greu, ispitele sun mari.

    Apreciază

  17. LILIANA said, on februarie 24, 2011 at 7:45 pm

    Dumnezeu sa-l ierte si sa-l numere cu sfintii.Parinte drag,roaga-te si mai departe pentru neamul romanesc si poporul ortodox de pretutindeni.

    Apreciază

  18. clement said, on februarie 24, 2011 at 8:35 pm

    Am fost impresionata ascultand cuvintele Parintelui in inregistrarile de pe blogul ORTHODOXOLOGIE.
    Aşa cum suna expresia in limba franceza din titlul omagiului adus Parintelui, acesta” s-a nascut in Ceruri” pe 22 februarie 2011.
    Pregatindu-ne pentru intrarea in Postul cel Mare, sa ascultam şi sa luam aminte la cuvintele Sfinţiei Sale despre ispitele ce ne pandesc in permanenţa, Judecata de Apoi, secte, Comunitatea Europeana şi ieşirea de sub imperiul raului reprezentat de televiziune.

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: