Ce tara e mai normala, Romania sau Canada?
Comentariul fratelui mircea.v postat la articolul Video: Protest la Berlin pentru primirea a cat mai multor afgani in Germania:
Pericolul statului perfect – in relatia cu omul.
Statele prietenoase cu oamenii sant statele care au grija sa rezolve rapid, eficient si fara multa bataie de cap problemele care le au oamenii in relatia cu statul. Si astfel, in cateva generatii, omul capta incredere in stat, in institutiile statului, si asculta de functionarii statului. E perfect normal.
Intr-un stat ca Romania, situatia este inversa. In relatia cu institutiile statului, nervi, cozi, birocratie, timp consumat, coruptie… Si deci, romanul nu asculta de functionarii statului. E perfect normal.
Si acest fapt poate fi o cauza pt procentul mic de vaccinare din Romania fata de statele occidentale, „dezvoltate”.
Totul are un pret. Pretul comoditatii este procentul mare de vaccinati. Si apoi de cipuiti.
O alta cauza ce determina diferentele in privinta procentelor de vaccinare este religia. Nu degeaba ultimele 2 tari pe lista in UE sant Romania si ultima Bulgaria. (nici Bulgaria nu cred sa fie prea prietenoasa cu cetateanul).
Asa ca, pt vremurile din urma e bine sa traiesti intr-un stat ortodox, si care e departe de a fi perfect, un stat in care exista coruptie si birocratie, un stat in care nu exista autostrazi si infrastructura dezvoltata. (In logica de mai sus, cu cat ai un procent mai mare de autostrazi din total km drumuri, cu atat procentul de vaccinati este mai mare.)
Gandurile de mai sus au pornit de la ce mi-a spus un prieten venit din Canada dupa 2 ani, cand l-am intrebat ce tara e mai normala, Romania sau Canada. Raspunsul lui a fost: „Romania e mult mai normala decat Canada unde toata lumea asculta orbeste si nu comenteaza.”
Sfantul Iustin Popovici si parintele evreu Nicolae Steinhardt despre „Daţi cezarului cele ce sunt ale cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu”
Parintele Nicolae Steinhardt:
– “Dati deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu” (Mat. 22, 21; Marcu 12, 17; Luca 20, 25).
Fraza e clara si regimurile totalitare, adaugandu-i si Rom. 13, cer credinciosilor sa le dea ascultare si respect. Iar multi crestini, care-si confunda religia cu prostia, sar si ei sa le aprobe: “e text!”.
Numai ca nu citesc atent. Dam Cezarului – se talmaceste: Statului – ce este al sau, daca e in adevar stat si se poarta in consecinta. Cand statul (Cezar) se indeletniceste cu ale lui, cu intretinerea drumurilor, mentinerea ordinei, canalizari, transporturi, apararea tarii, administratie si impartirea dreptatii, i se cuvine respectul si tot ce este al sau: impozitul, serviciul militar, civismul. Atunci insa cand Statul nu mai e Cezar ci Mamona, cand regele se preface in medicine-man si puterea civila in ideologie, cand cere adeziunea sufleteasca, recunoasterea suprematiei sale spirituale, aservirea constiintei si procedeaza la “spalarea creierului”, cand fericirea statala devine model unic si obligatoriu, nu se mai aplica regula stabilita de Mantuitor, deoarece nu mai este indeplinita una din conditiile obligativitatii contractului: identitatea partilor (lui Cezar i s-a substituit Mamona). Mantuitorul nu numai ca n-a spus sa dam lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu si lui Mamona ce este a lui Mamona, ci dimpotriva (Mat. 6, 24; Luca 16, 13) a stabilit ca nu poti sluji si lui Mamona si lui Dumnezeu. Cand pe scaunul de domnie lumeasca sta un Cezar, indemanarea nu este interzisa si Biserica, de-a lungul veacurilor, si-a avut politica ei. Dar cand politica incape pe mainile Celuilalt, se aplica regula vaselor engleze care faceau piraterie sub pavilion strain: de indata ce bastimentul inamic deschidea focul, era inaltat steagul national. Cezarului, cele cuvenite. Cu Mamona nici o legatura, oricat de mica – nici asupra punctelor comune. Lui Mamona numai blestemele din moliftele Sfantului Vasile cel Mare.
DOCTRINA ANTIHRISTULUI: Dati deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului, luati documentele cu cip si participati activ la edificarea Noii Ordini Mondiale
Intrebat fiind ce parere are despre “politica care va veni cu cipurile care se vor implanta in mainile oamenilor”, Felix Koppelman, presedintele comunitatii evreiesti Oradea a raspuns:
“Eu cred ca este o treaba care tine de securitatea fiecarui stat si de cand statele au aparut, statele primeaza asupra religiei. Cred ca asta a fost si esenta statului, cand au aparut statele puternice, pentru a prelua de la religii puterile de decizii. Asa ca statul trebuie sa-si faca datoria si deciziile recunoscute de stat trebuie sa se conformeze.”
Vizionati va rog mai multe la:
VIDEO – Felix Koppelman, presedintele comunitatii evreiesti Oradea: IMPLANTUL CU CIP ESTE NECESAR
Iata insa si ce spune un alt evreu, parintele Nicolae Steinhardt:
Parintele Nicolae Steinhardt: Cu STATUL MAMONA nici o legatura, oricat de mica – nici asupra punctelor comune. Lui Mamona numai blestemele din moliftele Sfantului Vasile cel Mare
Legat de cezar, iata ce ne spunea parintele Nicolae Steinhardt (Nu va puneti semnatura alaturi de a diavolului nici pentru a recunoaste ca exista Dumnezeu):
– “Dati deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu” (Mat. 22, 21; Marcu 12, 17; Luca 20, 25).
Fraza e clara si regimurile totalitare, adaugandu-i si Rom. 13, cer credinciosilor sa le dea ascultare si respect. Iar multi crestini, care-si confunda religia cu prostia, sar si ei sa le aprobe: “e text!”.
TRAIAN BASESCU: „Statul nu e responsabil pentru fiecare cetăţean! Românii trebuie să înţeleagă că fiecare este responsabil pentru el” INTREBARE: ATUNCI DE CE SA MAI PLATIM IMPOZITE? Inca o motivatie impotriva e-Guvernarii si implicit a cipurilor …
Iata ce aflam din articolul BĂSESCU: „STATUL NU E RESPONSABIL PENTRU FIECARE CETĂŢEAN. ACELA ESTE COMUNISMUL”. Cum s-a asigurat preşedintele că UDMR nu dezertează:
„Statul nu e responsabil pentru fiecare cetăţean!”
Traian Băsescu şi-a mutat tirul asupra celor care acuză statul că nu are grijă de cetăţenii săi, etichetându-i drept „comunişti”: „Acesta este comunismul exprimat în fiecare dimineaţă în mijloacele mass-media (sic!, n.n.), că statul este responsabil, se încearcă acreditarea ideii că statul, guvernul este responsabil pentru fiecare cetăţean, ceea ce nu este adevărat, românii trebuie să înţeleagă că fiecare este responsabil pentru el, statul nu mai are resursele comunismului.”
Iata comentariul cititorului Pr. Vasile postat la articolul STIRILE ZILEI (13.11.2010):
In aceste conditii ma intreb, de ce sa ma mai supun camatarilor de la ANAF, sau de ce sa accept legile anticrestine ale unui guvern ce nu ma reprezinta?
In aceste conditii am tot dreptul sa refuz orice document de identitate impus de stat.
Declaratia lui Basescu este o declaratie de razboi impotriva poporului roman. Basescu, tradatorul, recunoaste ca nu mai raspunde de destinul poporului roman.
Pr. Vasile
Cititi va rog si:
BISERICA SI STATUL. Despre poziţia Bisericii fată de stăpânire
Citez din articolul Biserica şi statul. Despre poziţia Bisericii fată de stăpânire:
Această maximă este sufletul şi inima însăşi a Bisericii Ortodoxe, lată Evanghelia ei, Evanghelia a toate, lată prin ce trăieşte ea, şi pentru ce trăieşte, lată din ce se zideşte nemurirea şi veşnicia ei. Anume aici se află atotvaloarea ei netrecătoare. „A se supune lui Dumnezeu mai mult decât oamenilor” – acesta este principiul principiilor, sfinţenia sfinţeniilor, măsura tuturor măsurilor.
Această Atot-Evanghelie cuprinde esenţa tuturor sfintelor canoane ale Bisericii Ortodoxe. Aici, cu nici un preţ, Biserica nu poate face nici un fel de concesii nici unor regimuri politice, nu pot fi admise nici un fel de compromisuri – nici cu oamenii, nici cu demonii, nici cu prigonitorii Bisericii şi cu demolatorii Bisericii.
„A se supune lui Dumnezeu mai mult decât oamenllor” – acesta este statutul Bisericii Ortodoxe, statutul ei veşnic şi neschimbător – statutul atotcuprinzător, starea ei veşnică şi neschimbată – stare atotcuprinzătoare, lată care este mai întâi de toate răspunsul dat primilor prigonitori ai Bisericii: Faptele apostolilor 5, 29. Acesta este şi răspunsul ei dat prigonitorilor, de-a lungul veacurilor până la Judecata de Apoi. Pentru Biserică, Dumnezeu totdeauna e pe primul loc, iar omul, lumea, totdeauna pe locul doi. Trebuie să ascultăm de oameni cât timp nu sînt împotriva, lui Dumnezeu şi a poruncilor Lui. Dar când oamenii se ridică împotriva lui Dumnezeu şi a poruncilor dumnezeieşti, Biserica trebuie să se împotrivească şi să stea împotrivă. Dacă ea nu procedează astfel, ce Biserică mai e şi asta? iar reprezentanţii Bisericii – dacă nu procedează astfel, oare mai sînt ei reprezentanţi apostoliceşti ai Bisericii? A se îndreptăţi în acest caz cu aşa-zisa iconomie (condescendenţă) bisericească înseamnă nu altceva, decât a-L trăda în ascuns pe Dumnezeu şi Biserica Sa. O astfel de iconomie este pur şi simplu o trădare a Bisericii lui Hristos.
Biserica reprezintă o veşnicie în timp, în această lume vremelnică. Lumea se schimbă, dar Biserica nu se schimbă; nu se schimbă veşnicul ei adevăr dumnezeiesc, dreptatea ei dumnezeiască, Evanghelia ei dumnezeiască, veşnicele ei unelte dumnezeieşti. Nu se schimbă, fiindcă nu se schimbă Domnul Hristos, Carele aşa este şi aşa lucrează. Acesta este adevărul şi realitatea evanghelică: „lisus Hristos ieri şi azi şi în vecii vecilor este Acelaşi” (Evrei 3,8).
Prin veşnicie Biserica este prezentă în timp pentru ca timpul să se sfinţească prin ea, să se înnoiască prin ea, să se înveşnicească prin ea şi să fie deopotrivă cu ea. Nu Biserica trebuie să fie în pas cu timpul ori cu spiritul vremurilor, ci timpul trebuie să se alinieze după ea, ca fiind veşnică, şi spiritul vremurilor – după ea, ca fiind purtătoare a duhului veşniciei, a duhului Dumnezeului-Om. Pentru că ea este de-a pururi sfântă, de-a pururi apostolească. Ea este de-a pururi duhovnicească, de-a pururi dumnezeiască, de aceea niciodată ntei nu îndrăzneşte să jertfească veşnicia vremelniciei, ceea ce aparţine lui Dumnezeu – celor omeneşti, cele cereşti – celor pământeşti. Nu ea urmează a se adapta la spiritul vremurilor, dimpotrivă, ei i se cuvine să potrivească timpul la veşnicie, vremelnicia – veşniciei, cele omeneşti – Dumnezeirii. Veşnicul ei drum prin această lume: mai întâi – Dumnezeu, apoi omul; în fată- Dumnezeu, iar în urma Lui omul: „Ca să fie Hristos cel dintâi întru toate” (Col.1,18).
Ca atare stăpânirea este de la Dumnezeu (Rom. 13,1-6): şi ierarhia valorilor şi ierarhia ordinii de la Dumnezeu este. De aceea, în principiu, trebuie să ne supunem stăpânirii care pune ordine, normalizează şi care păstrează această ordine divină dată de Dumnezeu în lume. Altminteri survine căderea şi decăderea în anarhie.
Stăpânirilor trebuie să ne supunem, în măsura în care ele menţin ordinea divină în lume, pentru că ele sînt „slugile Domnului” şi – ca unor slugi ale Domnului. Stăpânirilor trebuie să ne supunem, pentru că ele, ca slugi ale Domnului, poartă sabie, cu care pedepsesc răul şi apără binele. Stăpânirilor trebuie să ne supunem, pentru că ele, slugile Domnului, sînt „înfricoşătoare pentru faptele rele”, şi nu pentru cele bune. Atunci însă, când stăpânirile devin periculoase pentru faptele bune, când stăpânirile prigonesc binele dumnezeiesc, şi mai mult decât toate, binele şi atotbinele acestei lumi – pe lisus Hristos, iar prin aceasta Biserica Sa, atunci acestor stăpâniri nu se cuvine să ne supunem, nici să le ascultăm. Creştinul trebuie să se lupte cu ele, şi să se lupte anume prin binecuvântatele mijloace evanghelice. Niciodată creştinul să nu îndrăznească să se supună mai degrabă oamenilor, decât lui Dumnezeu, şi mai cu seamă oamenilor potrivnici Dumnezeului adevărat şi Evangheliei Lui.
La început stăpânirea fusese dată, în principiu, de la Dumnezeu. Când însă stăpânirea se abate de la Dumnezeu şi se ridică împotriva lui Dumnezeu, în acest caz ea se transformă în silnicie şi prin aceasta încetează de a mai proveni de la Dumnezeu şi este de la diavol. Deci noi, creştinii, cunoaştem şi taina stăpânirii şi taina silniciei: stăpânirea este binecuvântată de Dumnezeu, silnicia însă, este blestemată de Dumnezeu. Tot ce vine de la Dumnezeu este bine, iar dacă acest bine este întrebuinţat în rău este de la diavol, întrebuinţarea în rău a celor dumnezeieşti – iată unde stă diavolul, şi toată diavoliada lumilor toate, la un loc cu lumea oamenilor. Stăpânirea vine de la Dumnezeu, şi până când ea rămâne în Dumnezeu şi sub Dumnezeu şi cu Dumnezeu – este binecuvântată. Părăsindu-L pe Dumnezeu, ea se transformă în violenţă – prin aceasta supunându-se pe sine puterii antidumnezeieşti – diavolului.
Aceasta este învăţătura dreptmăritoare şi apostolică, patristică, evanghelică despre natura şi valoarea stăpânirii. Aceasta este.sfânta şi infailibila învăţătură ortodoxă a Bisericii lui Hristos, aşa a fost de la început şi până acum, şi de acum în vecii vecilor. Şi cine sînt martorii ei? Toţi sfinţii apostoli, toţi sfinţii părinţi, toţi sfinţii mucenici. În mod deosebit sfinţii mucenici, începând cu Sfântul şi întâiul mucenic Ştefan, şi până la noii noştri mucenici şi câţi alţi sfinţi mucenici ai vremurilor noastre. Ei toţi au pătimit pentru Domnul Hristos, toţi laolaltă de la împăraţi, regi şi cneji; într-un cuvânt, de la stăpânirile luptătoare contra lui Dumnezeu ai acestui veac. Şi aceşti sfinţi mărturisitori nu se numără cu miile, ci cu milioanele. Ei toţi sînt sfinţi şi nemuritori ca martori ai adevărului divino-uman: creştinii trebuie să se împotrivească poruncilor nelegiuite şi necredincioase ale împăraţilor, domnitorilor, stăpânitorilor acestei lumi, oriunde s-ar afla ei, şi oricine ar fi ei.
Fiecare sfânt mucenic, fiecare sfânt mărturisitor al credinţei lui Hristos reprezintă o întruchipare vie şi o personificare nemuritoare a preasfintei Atot-Evanghelii a Bisericii Ortodoxe: „Trebuie să ascultăm pe Dumnezeu mai mult decât pe oameni”. Fiecare din ei s-a ţinut de această Atot-Evanghelie dumnezeiească cu tot sufletul, cu toată inima, cu tot cugetul. De aceea au şi fost ei supuşi la chinuri, la răutăţi, de aceea au fost omorâţi de către stăpânitorii apostaţi din veac în veac.
Comentariu saccsiv:
De aceea si este urata ORTODOXIA de marionetele SISTEMULUI:
Iata si ce parere are un evreu despre stat si religie:
VIDEO – Felix Koppelman, presedintele comunitatii evreiesti Oradea: IMPLANTUL CU CIP ESTE NECESAR
Cat despre ce mega stat ni se pregateste, cititi va rog:
UNIUNEA EUROPEANA si BABILONUL CEL MARE , mama desfrânatelor şi a urâciunilor pământului
Observati va rog si importanta ce i se acorda muceniciei …
Articolul a aparut pe site-ul http://axa.info.ro/. Iata ce titluri mai puteti gasi in numarul 45 al reviste AXA:
ATENTAT LA SIGURANŢA NAŢIONALĂ
Discriminarea împotriva minorităţii naţionale maghiare din România
ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ PE PUNCTE
O NOUĂ STAFIE A „CORECTITUDINII POLITICE”
SCHIŢĂ ISTORICĂ A FILOSOFIEI RELIGIEI (scrisa de Nae Ionescu)
Balada Grănicerului cu fulgere pe umeri (scrisa de Radu GYR)
ZECE CUVINTE PENTRU DUMNEZEIASCA PRONIE
ROMÂNIA, CĂSUŢA ÎN CARE LOCUIEŞTE UN ELEFANT
Dupa cum am procedat si in cazul revistei Familia Ortodoxa (cititi va rog Jocurile pe calculator ne pot transforma copiii în criminali) va prezint modalitatea de a va putea abona la AXA:
Preţul unui exemplar este de 5(cinci) lei. Costul unui abonament este de 90 lei/an (45 lei/6 luni).
Vă puteţi procura publicaţia Axa prin poştă, la adresa : Ionuţ Ruse-comuna Chirnogi, judeţ Călăraşi, cod 917025 sau prin telefon (inclusiv SMS) la numerele: 0721094447 şi 0762538342 (Ionuţ Ruse) şi la adresa de e-mail : ionut@axa.info.ro
Pentru Bucureşti, persoana de contact : Ionuţ-Cristian Iordan, nr. de telefon : 0722457023 şi e-mail : cristi@axa.info.ro
Consider ca este util sa va abonati la astfel de reviste, deoarece dupa ce le cititi, le puteti da si altora ce nu au acces la internet.
Cititi va rog si:
Revista AXA va prezinta: PROTOCOALELE ÎNŢELEPŢILOR SIONULUI
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
51 comments