SACCSIV – blog ortodox

Noul Mucenic Beniamin, Mitropolit de Petrograd

Posted in BOLSEVISM, mucenici, MUCENICIE, prigoana, prigoana comunista, Uniunea Sovietica, URSS by saccsiv on august 15, 2023

Orthodox Christianity: NEW HIEROMARTYR BENJAMIN, METROPOLITAN OF PETROGRAD

NOUL IEROMARTIR BENIAMIN, MITROPOLIT DE PETROGRAD

31 iulie/13 august

Publicat pe 13 August 2023, de Orthodox Christianity

Mitropolitul Beniamin a fost arestat la 29 mai 1922, iar la 10 iunie a început audierea sa judiciară – în care au fost implicate și alte 86 de persoane. Care a fost temeiul oficial al arestării?

Amintiți-vă de contextul acelor evenimente: după încheierea războiului civil, când foametea a lovit Rusia – în unele provincii la o scară îngrijorătoare – Comitetul Central bolșevic a decis să folosească aceste condiții ca mijloc de a lovi Biserica Ortodoxă. Acest lucru a început cu directiva lui Lenin, ștampilată ‘STRICT SECRET’ și trimisă la 19 martie 1922, prin intermediul lui Molotov, membrilor Biroului Politic. Aceasta vorbea despre dezvoltarea unei situații unice care servea drept ‘justificare’ în fața societății, nu doar pentru confiscarea comorilor bisericești, ci și pentru eliminarea fizică a cât mai multor clerici posibil:

„Cu cât mai mulți reprezentanți ai clerului reacționar și ai burgheziei reacționare vom fi capabili să executăm pe aceste motive, cu atât mai bine…. Chiar acum este momentul să dăm o lecție poporului în așa fel încât timp de zeci de ani să nu îndrăznească să se gândească la niciun fel de opoziție….”

Ulterior, o campanie planificată de persecuție împotriva Bisericii a fost desfășurată ca un ‘asalt proletar asupra bunurilor de valoare ale Bisericii’.

‘Confiscarea obiectelor de valoare’ a început la Petrograd în martie 1922. Mitropolitul Beniamin a adoptat singura poziție posibilă. Dând un exemplu de iubire creștină și, în același timp, mărturisind duhul de pace al Bisericii, el a binecuvântat transferul – pentru ajutorarea celor nevoiași – al acelor obiecte de valoare care nu erau folosite în slujbele Bisericii. Astfel, Vlădica a acționat în conformitate cu decizia Patriarhului Tihon de a evita sacrilegiul, păstrând acele obiecte de valoare, dar predând autorităților echivalentul lor în bani. Nici decizia lui Vlădica Beniamin, nici cuvintele sale ‘vom da totul noi înșine’, nu au fost în niciun fel semne de slăbiciune. Mai degrabă, ele au demonstrat exercitarea responsabilității sale pastorale.

Cu toate acestea, CheKa din Petrograd nu a îngăduit să se ia în seamă vocea Mitropolitului Beniamin și a anunțat că obiectele de valoare vor fi confiscate în mod oficial. Pentru ei, acțiunea lor avea în primul rând o semnificație politică: În conformitate cu directivele Comitetului Central, era importantă ‘neutralizarea’ autorității Vlădicăi în rândul credincioșilor.

Bolșevicii aveau motive să se teamă de influența personală a mitropolitului Beniamin. El era binecunoscut în rândul a sute de mii de oameni din Petrograd și din afara granițelor sale, ca fiind o persoană foarte modestă și cumpătată, o persoană care nu era predispusă la lăcomie.

Născut în familia unui preot sătesc din Andreevo, districtul Kargopol, Vasili Kazansky (viitorul Vlădică Beniamin), cunoștea din experiența personală, începând din fragedă copilărie, ce înseamnă nevoia și sărăcia. Ani mai târziu, în calitate de student la Academia Teologică din Sankt Petersburg, a muncit în favoarea celor marginalizați din societate, luând parte la acte de caritate și participând la activitățile ‘Societății pentru răspândirea educației religioase și morale în spiritul Bisericii Ortodoxe’, orientată în primul rând spre ajutorarea muncitorilor și a celor nevoiași.

Faptul că a acceptat chemarea la episcopat nu i-a schimbat cu nimic modul de gândire. Vlădica putea fi văzut adesea în cele mai îndepărtate și mai sărace cartiere din capitală, locuri pe care se grăbea să le viziteze imediat ce era chemat, ca și cum ar fi fost un preot paroh obișnuit, doar în sutană, fără să poarte niciun semn al rangului său episcopal. Acolo, în mijlocul familiilor sărace, ar fi fost chemat să boteze prunci sau să vadă un muribund în drum spre moarte. El a depus nu puține eforturi pentru ca femeile decăzute, disprețuite de toți, să se ridice din adâncurile depline ale societății și să aibă ocazia de a-și corecta modul de viață. Munca sa în ‘Societatea Preasfintei Theotokos’ a permis multor suflete pierdute, aparent fără speranță, să se pocăiască de viața lor păcătoasă.

Astfel, nu activitățile Bisericii, ci episcopul însuși a reprezentat o amenințare pentru puterile sovietice, deoarece calitățile sale personale nu se potriveau cu imaginea ‘dușmanului de clasă’.

Motivul pedepsei aplicate lui Vlădica Beniamin a fost o scrisoare, tipărită la 4 martie 1922 în ‘Leningrad Pravda’, din partea a 12 persoane care organizaseră schisma renovaționistă/Biserica Vie. Aceștia îi acuzau pe episcopii apropiați de Sanctitatea Sa Patriarhul Tihon că se opun confiscării obiectelor de valoare ale Bisericii și de conspirație contrarevoluționară împotriva regimului sovietic.

Mișcarea renovaționistă, care era susținută de autorități, avea ca scop suplinirea Ortodoxiei cu o organizație speculativă și oportunistă, având doar fațada uneia religioase, o organizație care, de fapt, era lipsită de harul Tainei Bisericii și, inutil să mai spunem, era loială noului regim. Lovitura împotriva mitropolitului Beniamin făcea parte dintr-o politică calculată, menită să distrugă Biserica Ortodoxă Rusă. Patriarhul Tihon urma să fie lipsit de unul dintre cei mai importanți asistenți ai săi.

Caracterul nefondat și provocator al acțiunilor regimului de la Petrograd a fost recunoscut chiar și de către muncitori. Confiscarea obiectelor liturgice a provocat o neliniște considerabilă. În biserica fabricii Putilov, de exemplu, muncitorii nu au permis să aibă loc confiscarea. În alte parohii, de îndată ce soseau comisiile sovietice, se trăgeau clopotele de alarmă pentru a-i chema pe credincioși să se adune în opoziție față de acțiunile planificate. În mod clar, simpatiile credincioșilor erau cu autoritățile legitime ale Bisericii. Cu toate acestea, în acei ani, Comitetul Central bolșevic a fost foarte selectiv în aplicarea principiului exprimării voinței poporului.

Reținerea și răbdarea remarcabilă a Mitropolitului Beniamin au continuat pe tot parcursul procedurilor judiciare, până în ultimul minut, când, într-un scurt discurs, și-a exprimat atitudinea față de cele întâmplate, respingând de la sine toate calomniile.

„…Nu știu ce veți anunța în verdictul vostru, fie viața sau moartea, dar indiferent de ceea ce veți spune, eu îmi voi ridica privirea cu aceeași evlavie către Ceruri, mă voi însemna cu semnul Crucii și voi afirma: ‘Slavă Ție, Doamne Dumnezeule, pentru toate lucrurile…’.”

Acestea au fost cele câteva cuvinte pe care Mitropolitul Beniamin le-a rostit în sala de judecată. A acceptat cu blândețe verdictul de vinovăție ca pe o Cruce care îl unea cu Mântuitorul…

La 5 iulie, tribunalul a anunțat verdictul de vinovăție, iar în noaptea de 12/13 august a aceluiași an, Mitropolitul Beniamin, împreună cu arhimandritul Serghei (Șein) și cu laicii Iuriy Novitsky și Ivan Kovsharov, a fost executat prin împușcare la periferia Petrogradului.

Viața parohială 2023,

Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul, Washington, DC. / 13/8/2023

SFANTUL LUCA al CRIMEEI

Sfantul Luca al Crimeei este un sfant al veacului nostru, fiind mai intai medic al trupului (chirurg), iar mai apoi medic si al sufletelor (arhiepiscop). Intreaga lui viata se poate rezuma in cateva din cuvintele sale: “Am iubit patimirea, fiindca minunat curateste sufletul.”

Numit adesea drept doctor “fara-de-arginti”, Sfantul Luca al Crimeei a fost un ierarh marturisitor ce a patimit mult pentru dragostea si credinta lui in Hristos in temnitele comuniste. Nascut intr-o familie princiara, sfantul a fost un bun chirurg si profesor universitar, iar in cele din urma, unul dintre marii predicatori ai secolului nostru.

In plina teroare bolsevica, un chirurg de exceptie refuza sa opereze fara icoana Maicii Domnului pe peretele salii. Episcopul chirurg Luca Voino-Iasenetki, marturisitor al credintei in Hristos si titan al stiintei deopotriva ofera lumii contemporane o minunata lectie de jertfire de sine, de slujire a semenilor si de sfintenie.

Sfantul Luca al Crimeei (1877- 1961)

Sfantul Luca s-a nascut in anul 1877, intr-o familie cu nobile radacini stramosesti. Valentin Voino-Iasenetki, dupa numele sau de mirean, a primit o aleasa educatie. Inclinand mai intai spre pictura, tanarul Valentin isi va indrepta pasii spre Academia de Arte Frumoase din Kiev. Simtind o puternica dorinta de a-si ajuta semenii, el va renunta la pictura, cotind spre medicina. Astfel, sfantul se va inscrie la Facultatea de Medicina din Kiev.

In anul 1904, in cadrul razboiului ruso-japonez, sfantul va sluji pe post de medic chirurg, in slujba Crucii Rosii, adica fara salariu. Vreme de aproape un an, sfantul va indeplini misiunea de chirurg prin mai multe spitale de tara, lipsite de fonduri si intr-o stare de saracie avansata. Intre timp, tanarul Valentin se va casatori cu Ana, impreuna cu care va avea patru copii.

In anul 1916, doctorul Valentin hotareste sa-si publice experientele medicale intr-o carte de medicina, numita “Eseu despre chirurgia infectiilor septice”. In timp ce lucra la prologul cartii, un gand ii veni, cum ca sub titlul cartii va sta un nume de episcop.

Peste inca un an, in 1917, Valentin se stabileste impreuna cu familia in orasul Taskent, unde primesete postul de medic-sef al spialului din localitate. O boala incurabila cauzeaza moartea timpurie a sotiei sale, Ana. Astfel, sfantul va ramne singur, cu cei patru copii ai sai.

Intr-o zi oarecare, episcopul locului il cheama pe Valentin la el si ii zice: “Doctore, trebuie sa deveniti preot!” Incredintat de faptul ca aceasta este misiunea si calea ce il asteapta, doctorul Valentin va accepta fara nici o retinere hirotonia intru preot, in anul 1921. Hirotonia unui chirurg, ba inca a unuia dintre cei mai buni, nu a bucurat catusi de putin conducerea comunista a vremii.

In scurt timp, parintele primi numele monahal de Luca. In anul 1923, parintele Luca ajunge episcop al regiuni Taskent. Dupa hirotonia intru arhiereu, bolsevicii il vor arestea imediat. Acum incepe patimirea, un un lung sir de ani de pribegie si suferinte in inchisorile sovietice.

Fiind un chirurg foarte bun, episcopul Luca primeste acceptul de a opera in spitalele de prin inchisorile prin care este purtat. Fiecare operatie incepea si se termina cu rugaciune catre Maica Domnului, iar curatarea trupului cu iod, spre dezinfectare, o facea sfantul in semnul crucii, spre ajutor.

Bolsevicii hotarasc sa-l trimita pe episcop la Cercul Polar de Nord, urmand ca apoi sa fie trimis in regiunea Arhangelsk pentru inca vreo trei ani. Dupa aceasta, sfantul va mai primi inca si un al treilea exil, in indepartata Siberie. Orbind de ochiul drept, de la batai si chinuiri, sfantul nu a cartit de cele pe care le patimea.

In anul 1946, dupa terminarea perioadei de detentie, datorita meritelor deosebite in studiul medicinei, cat si pentru lucrarea “Eseu despre chirurgia infectiilor septice”, sfantul va primi Premiul Stalin. Sfantul Luca imparte banii primiti ca premiu orfanilor de razboi.

Tot in anul 1946, Sfantul Luca este numit arhiepiscop de Simferopol si Crimeea. Sfantul se va osteni neincetat sa reinvie credinta si viata duhovniceasca. Predicile lui erau ascultate, pe langa credinciosii de rand, de studenti intelectuali si chiar de oameni avand alta credinta. Sfantul nu s-a temut niciodata a condamna atitudinea regimului ateu.

La batranete, sfantul si-a pierdut desavarsit vederea. Despre aceasta insa, el spunea: “Cel ce si-a inchinat viata Domnului nu poate fi niciodata orb fiindca Dumnezeu ii da lumina la fel cu cea de pe Tabor.”

Sfantul Luca al Crimeei va adormi in Domnul in data de 11 iunie 1961. Doctorul trupurilor si al sufletelor semenilor sai va fi canonizat in anul 1966, in ziua de 18 martie Sfintele lui Moaste fiind asezate in Catedrala Sfanta Treime, in localitatea Simferopol, in Ucraina. Bine mirositoare, sfintele lui Moaste savarsesc nenumarate minuni in trupul si sufletul celor bolnavi.

Sursa:

Doctorul fară de arginți modelul chirurgilor de astăzi. Viața Sfântului Luca, Arhiepiscopul Simferopolului și Crimeii (11 iunie) – Video. Traducere din limba greacă. Imagini cu Sfântul Luca în viață

 

China ordonă creştinilor să dea jos toate icoanele cu Iisus din case

Posted in CHINA, prigoana comunista by Vali on iulie 23, 2020

Sursa: http://epochtimes-romania.com/news/china-ordona-crestinilor-sa-dea-jos-toate-icoanele-cu-isus-din-case–303442

(China Photos/Getty Image)

Autorităţile comuniste chineze au ordonat sătenilor creştini săraci să înlăture imaginile creştine din casele lor şi să le înlocuiască cu portretele fostului preşedinte Mao şi al preşedintelui Xi Jinping, altfel riscă să îşi piardă beneficiile sociale.

Partidul Comunist Chinez îşi continuă programul de ruinare a religiei prin canalizarea fervorii religioase din ţară către Partid şi nu către Dumnezeu, a raportat Christian Post în acest weekend.

În luna mai, un oficial din estul provinciei Shandong a pătruns în casa unui creştin local şi a atârnat imagini cu Mao Zedong şi Xi Jinping pe perete, în locul icoanelor creştine.

„Aceştia sunt cei mai mari zei. Dacă vrei să te închini cuiva, închină-te lor”, le-a spus oficialul.

Anul acesta „sistemul de credite social” din China a fost programat să devină complet funcţional, alocând puncte fiecărui individ în funcţie de cât aprobă Partidul Comunist şi folosind ratingul social pentru a controla accesul la anumite beneficii precum cumpărarea biletelor de avion şi de tren etc.

„Există temeri că noul sistem de credit social al Chinei (…) va fi folosit pentru a discrimina creştinii”, a scris organizaţia de caritate catolică Aid to the Church in Need într-un raport din 2019.

Temerile sunt legate de „recompense în bani acordate celor care dau informaţii Securităţii chineze despre bisericile subterane şi alte lăcaşuri de cult „neoficiale”, ceea ce indică faptul că guvernul ar putea răsplăti creştinii persecutaţi cu scoruri „de credit social” ridicate.

Potrivit publicaţiei BitterWinter, Partidul foloseşte acum beneficiile sociale ale statului ca pârghie pentru a constrânge oamenii să se închine Partidului şi pentru a persecuta creştinii.

În aprilie, de exemplu, oficialii de Partid au vizitat casele creştinilor din Linfen, în provincia nordică Shanxi, ordonând celor care primesc beneficii sociale de la guvern să înlăture crucile, simbolurile creştine şi icoanele din casele lor şi să le înlocuiască cu portrete ale liderilor comunişti chinezi.

Funcţionarii i-au ameninţat pe creştini că nerespectarea ordinului va duce la suspendarea beneficiilor sociale.

„Tuturor locuitorilor săraci din oraş li s-a spus să afişeze tablouri cu Mao Zedong”, a afirmat un predicator al bisericii locale. „Guvernul încearcă să ne elimine credinţa şi vrea să devină Dumnezeu în locul lui Isus.”

Autorităţile comuniste au anulat subvenţiile guvernamentale ale unei femei creştine în vârstă din oraşul Shangqiu din Henan, după ce au găsit o fotografie cu o cruce postată pe uşa casei sale.

„Au rupt-o imediat”, a spus ea. „Ulterior, atât indemnizaţia mea minimă de viaţă, cât şi subvenţia pentru reducerea sărăciei au fost anulate. Sunt condusă către un punct mort. Am diabet şi am nevoie de injecţii”.

Incidente similare s-au petrecut în oraşul Xinyu din sud-estul provinciei Jiangxi, unde oficialii locali au anulat subvenţia minimă şi o indemnizaţie lunară pentru handicap de 100 RMB (aproximativ 14 USD) a unui creştin cu dizabilităţi care a încălcat ordinele guvernamentale şi a continuat să participe la slujbele unei biserici subterane.

O altă creştină care locuieşte în judeţul Poyang din Jiangxi – o femeie în jur de 80 de ani – a încetat să mai primească ajutor guvernamental după ce a spus „Mulţumesc Domnului” în momentul în care a primit subvenţia lunară de 200 RMB (aproximativ 28 USD) la jumătatea lunii ianuarie.

„Ei se aşteptau să laud bunătatea Partidului Comunist”, a spus aceasta.

Într-un alt caz, oficiali locali au intrat în casa unui membru al unei biserici a Sfintei Treimi, sponsorizată de stat, şi au dat jos toate icoanele creştine, inclusiv un calendar cu o imagine a lui Isus, şi au postat un portret al lui Mao Zedong în locul lor.

„Locuitorii religioşi săraci nu pot primi bani de la stat pentru nimic. Trebuie să se supună Partidului Comunist pentru banii primiţi”, a declarat oficialul.

A.P.

Circulara „ortodoxa” ce obliga scoaterea de la inchinare a moastelor de la Aiud

Posted in prigoana, prigoana comunista, Sfinţii inchisorilor by saccsiv on noiembrie 2, 2012

Mai multi preoti din diferite mitropolii ale tarii au primit prin SMS un mesaj prin care li se cere sa scoata, daca au, de la inchinare sfinte moaste de la Aiud sau din Ucraina si Rusia, ce nu au certificat de autentificare. Tot in acel SMS li se cere preotilor sa se prezinte la sediul mitropoliilor si sa semneze aceasta lepadare de Sfintii Marturisitori din temnitele comuniste. Cum pot acesti vrajmasi ai lui Dumnezeu sa nege evidenta clara a sfinteniei mucenicilor de la Aiud, care fac minuni peste minuni, marturii fiind sute de cazuri de vindecari din boli foarte grave? La ordinul cui se supune BOR-ul de accepta asemenea lepadare de sfintii neamului romanesc? Oare tot culoarea verde e cea care deranjeaza? De nu-i vor cinsti ca sfinti, caci s-au desavarsit ca sfinti – statutul de legionar fiind depasit de cel al sfinteniei -, acei oameni care au dat astfel de dispozitie comunista nu se vor mantui cu siguranta. Negarea obsesiva a sfinteniei unor mari mucenici nu poate decat sa te faca vrajmas al Domnului care iubeste nespus pe sfintii ce l-au marturisit cu pretul vietii. Acest gen de dispozitie nu trebuie nicicum acceptat, caci la fel se vor lepada si cei ce accepta. Drumul spre canonizarea sfintilor are la baza si evlavia poporului binecredincios, care da marturie de minunile ce le-au facut acei sfinti cu ei.

Iata ca acesti vrednici si mari mucenici sunt si dupa moartea lor trupeasca prigoniti. Numai dracii se cutremura de sfintenia si puterea lor de mijlocirea la Imparatul Imparatilor, Domnul nostru Iisus Hristos. Sa-i cinstim mai cu osardie pe acesti sfinti, caci ei sunt cu atat mai mari cu cat sunt prigoniti si dupa moarte. Iar noi ne vom izbavi de aceasta banda de vrajmasi, si prin rugaciunile lor. Amin.

Rog toti fratii si surorile sa facem timp de 3 zile acest nou acatist inchinat Sfintilor Marturisitori din temnitele comuniste:

ACATISTUL NOILOR MUCENICI ŞI MĂRTURISITORI DIN TEMNIŢELE COMUNISTE (se distribuie gratuit cu revista ATITUDINI, nr. 25)

(Alcătuit în cinstea robilor lui Hristos de la Târgu Ocna, Aiud, Piteşti, Gherla, de la Canal şi din toate celelalte locuri de pătimire)

După obişnuitul început se zice:

Condacul 1:

Îngerii păzitori din cer au fost trimişi, dimpreună cu arhanghelul Mihail, căpetenia lor, să vă ocrotească în încercările voastre, sfinţilor care aţi încununat neamul românesc. Iar noi, văzând roadele răs­­tig­­­nirii voastre pe crucea pătimirii, vă zi­cem cu mare glas: Bucuraţi‑vă, noilor mucenici şi mărturisitori români.

Icosul 1:

Să ne ridicăm din somnul cel de moarte al păcatului şi al fricii, că, iată, Dumnezeu ne‑a făcut nouă dar de mare preţ, punându‑ne înainte pilde vii de nevoinţă şi de jertfelnicie, iar noi, luând aminte la lupta lor, să le aducem laude ca acestea:

Bucuraţi‑vă, biserici vii, sfinţite prin sânge mucenicesc;
Bucuraţi‑vă, altare de mare preţ ale neamului românesc;
Bucuraţi‑vă, că v‑aţi arătat biruitori în multe prigoane şi lupte;
Bucuraţi‑vă, roade ale rugăciunii sfinţilor din veacurile trecute;
Bucuraţi‑vă, dascăli ai creştinilor care cu multe osteneli se nevoiesc;
Bucuraţi‑vă, călăuze ale celor care pe calea cea îngustă călătoresc;
Bucuraţi‑vă, pietre, care aţi strigat adevărul când oamenii tăceau;
Bucuraţi‑vă, că v‑aţi arătat mai puternici decât cei care vă chinuiau;
Bucuraţi‑vă, că pe prigonitorii voştri prin răbdare i‑aţi înfrânt;
Bucuraţi‑vă, cei ce de moarte şi de chinuri nu v‑aţi temut;
Bucuraţi‑vă, că Sfântul Arhanghel Mihail asupra voastră a vegheat;
Bucuraţi‑vă, că la lumina împărăţiei cerurilor în chip tainic v‑a chemat;
Bucuraţi‑vă, noilor mucenici şi mărtu­ri­sitori români. (more…)

Moldova sovietica: Biserici transformate in muzeu al ateismului sau planetarium. Cum i-a pedepsit Dumnezeu pe cei mai inversunati prigonitori

Posted in BASARABIA, BISERICA, COMUNISM, ORTODOXIE, prigoana, prigoana comunista by saccsiv on iulie 9, 2011

Citez din articolul Culmea comunismului la Chişinău: o biserică a fost transformată în muzeu al ateismului:

„Dosar nr.114. Clădirea – Capela «Sf. Teodor Tiron» trece de la balanţa Comitetului executiv la balanţa Ministerului Culturii, pentru a fi transformată în muzeu al ateismului – 26 august 1980”.

După voinţa mai-marilor vremii, pe pereţii fostului lăcaş din centrul Chişinăului aveau să fie expuse materiale de propagandă care să le scoată cu totul din cap basarabenilor ideea de Dumnezeu. Li se spunea, de exemplu, că la sfinţirea agheasmei se foloseşte aur, că religia e opiumul popoarelor, că preoţii duc vieţi desfrânate. „Predici” obişnuite pentru acea vreme, însă cu o valoare care se dorea sporită de cadrul în care erau aşezate.

„Erau standuri cu materiale băgate în pereţi cu metale zdravene, de parcă aşteptau să treacă tancurile prin biserică”, îşi amin­teşte părintele Ioan Ciuntu, actualul paroh al Catedralei „Sfântul Teodor Tiron şi Sfânta Teodora de la Sihla” din Chişi­nău.

La 26 august 1980, când dosarul numărul 114 primea semnături şi ştampile, comunismul încă visa la veşnicie. Bisericile ocolite de buldozerele sovietice serveau, cel mult, ca dovezi ale unei epoci de piatră a omenirii, ale unor obiceiuri care trebuiau repede stârpite.
(more…)

Filmari cu minunea izvorarii de mir la conferinta teologului Danion Vasile de la Iasi

   Dupa cum deja poate stiti din articolul Semn dumnezeiesc in favoarea canonizarii dreptslavitorilor marturisitori din prigoana comunista de pe blogul fratelui Danion Vasile, reluat si de catre fratii de la RAZBOI INTRU CUVANT, Joi, 19 martie 2009, ora 22.00, la Teatrul Luceafărul din Iaşi a avut loc conferinţa „Noul Babel european şi prigoana împotriva creştinilor, susţinută de ieroschimonahul Hrisostom Manolescu şi scriitorul Danion Vasile. După conferinţă, credincioşii s-au putut închina la moaştele unor mărturisitori ortodocşi din temniţa Aiudului, aflate într-o răcliţă adusă de Danion Vasile (au putut săruta o parte din craniul unui mărturisitor, dăruită de părintele Justin Pârvu. Sub această părticică se află şi părticele din moaştele altor patru mărturisitori, trei dintre acestea fiind primite de la Aiud de părintele Serafim de la Mănăstirea Căşiel). La 10-15 minute după ce mulţimea de credincioşi a început să se închine la sfintele moaşte, s-a întâmplat o minune: