Suntem anunţaţi că SpaceX a trimis trei astronauţi americani şi unul rus spre Staţia Spaţială Internaţională
Trei astronauţi americani şi un cosmonaut rus au fost lansaţi duminică seară, din Florida, cu o rachetă a companiei SpaceX spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS), la bordul căreia vor rămâne pentru aproximativ şase luni, informează AFP.
Racheta Falcon 9 a companiei SpaceX a fost lansată duminică seară la ora locală 22:53 (03:53 GMT, luni) de la Centrul Spaţial Kennedy, iluminând cerul nocturn cu o coloană lungă şi strălucitoare de flăcări portocalii.
La câteva minute după lansare, racheta survola deja Oceanul Atlantic cu o viteză de aproximativ 9.700 de km/h, au precizat comentatorii de la NASA.
Vehiculul spaţial, care are la bord trei bărbaţi şi o femeie, a avut nevoie de circa nouă minute pentru a se plasa pe orbita Pământului. El urmează să se conecteze la ISS şi să preia alţi patru astronauţi care fac parte din echipajul laboratorului orbital.
Programată iniţial pentru sâmbătă, lansarea acestei misiuni a fost amânată cu 24 de ore din cauza vremii nefavorabile.
Capsula de zbor Dragon, denumită „Endeavour” şi plasată în vârful rachetei Falcon 9, a fost deja utilizată în cadrul a patru misiuni precedente cu echipaj uman ce au fost realizate de compania SpaceX, deţinută de Elon Musk.
Cei patru pasageri ai săi sunt membrii misiunii Crew-8, a opta misiune ce asigură rotaţia regulată a echipajului american de pe ISS, o operaţiune asigurată de SpaceX pentru NASA.
Americanul Michael Barratt este singurul astronaut din cadrul misiunii Crew-8 care a vizitat deja ISS. Acesta va fi cel de-al treilea sejur al său la bordul staţiei orbitale.
În schimb, misiunea va reprezenta prima călătorie spaţială pentru ceilalţi doi americani – Matthew Dominik şi Jeanette Epps -, precum şi pentru cosmonautul rus Alexander Grebenkin.
NASA şi agenţia spaţială rusă (Roscosmos), care administrează împreună ISS, au stabilit un program de schimb de astronauţi, fiecare dintre ele trimiţând pe rând în spaţiu câte un membru al echipajului care provine din cealaltă ţară.
Acest program a fost menţinut în pofida războiului din Ucraina, iar ISS este în prezent unul dintre puţinele domenii de cooperare între Washington şi Moscova.
Membrii misiunii Crew-8 se vor alătura celor şapte astronauţi care sunt deja prezenţi la bordul ISS.
După o perioadă de câteva zile alături de cei patru membri ai misiunii Crew-7 – o americancă, un danez, un japonez şi un rus -, aceştia din urmă vor reveni pe Terra la bordul propriei capsule Dragon.
Peste 200 de experimente ştiinţifice urmează să fie desfăşurate în timpul celor şase luni ce vor fi petrecute de echipajul Crew-8 la bordul staţiei orbitale, care este locuită în permanenţă de 23 de ani.
În timp ce primii ani de funcţionare ai staţiei au fost dedicaţi construcţiei acesteia, astronauţii pot de acum să dedice mai mult timp ştiinţei.
„Multe dintre lucrurile la care am visat în urmă cu multă vreme se concretizează astăzi”, a declarat săptămâna trecută administratorul NASA, Bill Nelson, dând ca exemplu cercetările despre celulele stem.
Însă vârsta staţiei orbitale are şi un dezavantaj: NASA şi Roscomos monitorizează o „scurgere” apărută la extremitatea unui modul rusesc din structura ISS şi al cărei debit a crescut recent, a declarat săptămâna trecută Joel Montalbano, managerul programului ISS din cadrul NASA.
În prezent, o trapă este închisă permanent pentru a izola scurgerea de restul staţiei.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Global Research publica un text in care nu doar aselenizarile NASA sunt considerate false, ci si cea recenta a Indiei, precum si filmarile de pe Statia Spatiala Internationala
Global Research: Evidence Relating to NASA Moon Landings, Unexplained Flaws: What Is Reality? What Is Illusion?
Dovezi legate de aselenizările NASA, conțin erori inexplicabile: Ce este realitatea? Ce este iluzia?
De Mark Keenan, 16 Ianuarie 2024, Global Research
Iată mai jos o analiză atent documentată a lui Mark Keenan, bazată pe cartea sa intitulată ‘Moon Landing 2023 – Science or Science-fiction’ (Aselenizare 2023 – Știință sau SF)?
În evoluțiile recente, o navă spațială americană a fost implicată în prima tentativă americană de a aseleniza după mai bine de 50 de ani.
‘Dată pieirii… pe curs de coliziune cu Pământul’?
Dintr-un articol scris de The Independent:
„Misiunea privată a companiei spațiale Astrobotic din Pittsburgh, denumită Peregrine Mission One (Misiunea Peregrine 1), a fost lansată de pe Pământ lunea trecută [8 ianuarie 2024] și urma să aselenizeze pe 23 februarie.
Dar o scurgere de combustibil i-a pecetluit soarta, iar la aproximativ 30 de ore după lansare compania a recunoscut că nava spațială nu avea ‘nicio șansă’ de a realiza o aselenizare fără probleme.
În cea mai recentă actualizare privind nava spațială, firma a declarat că aceasta se află ‘pe o traiectorie spre Pământ’ și că ‘probabil’ va arde la reintrarea în atmosferă.
Faceți clic aici pentru a citi articolul integral pe The Independent.
***
Introducere
Acest articol se bazează în mare parte pe cartea mea Aterizare pe Lună 2023 – Știință sau SF? și este o continuare a subiectelor detaliate în recentul meu articol Aterizare pe Lună 2023 – Știință sau SF?
În acel articol recent, am descris următoarele:
- Organizația Indiană de Cercetare Spațială (ISRO) susține că a aselenizat pe 23 august 2023, însă nu există dovezi care să susțină această afirmație.
- ne-au fost prezentate imagini video realizate de nava spațială ISRO în timp ce orbita în jurul Lunii, însă imaginile arată ca un CGI (imagini generate de calculator). Imaginea alb-negru a vehiculului spațial pe Lună arată mai degrabă ca niște metri de deșert arid care ar putea fi la fel de bine Nevada sau un platou de filmare de la Hollywood. Imaginea alb-negru a ISRO și înregistrarea video a presupusei lor aselenizări, care arată ca și cum ar fi CGI, nu dovedesc nimic.
- ISRO nu oferă nicio dovadă vizuală – niciun punct de referință în fotografie sau în scurta înregistrare video care să justifice afirmația lor că au reușit să aselenizeze o navă spațială. Se pare că nimic din ceea ce a fost prezentat nu ne-a permis să verificăm această aselenizare ca fiind un eveniment care ‘s-a întâmplat cu adevărat’. De ce ISRO nu a pus la bord o singură cameră de luat vederi îndreptată spre Pământ, pentru a ne oferi imagini și înregistrări video de înaltă calitate ale Pământului de pe Lună sau din spațiu, care să ne ofere dovezi? Trebuie să credem că pot pune un spectrometru pe Lună pentru a testa suprafața, împreună cu aparatura pentru mai multe experimente științifice suplimentare, dar nu au putut pune o singură cameră de înaltă calitate pe vehicul sau pe rover și să o îndrepte spre Pământ?
- ‘Aselenizarea’ ISRO a dus la o serie de videoclipuri postate online care ridiculizează proiectul.
- și având în vedere că multe persoane au identificat falsuri și anomalii în imaginile NASA, care indică faptul că aselenizările NASA Apollo au fost falsificate, este de datoria ISRO și a tuturor agențiilor spațiale să furnizeze dovezi clare ale oricărei presupuse aselenizări.
În acest articol, eu:
- am explorat unele dintre erorile inexplicabile ale dovezilor privind aselenizările NASA;
- am detaliat metodele, tehnologiile și trucurile tehnice pe care Hollywood-ul le folosește pentru a simula spațiul și gravitația zero în filme;
- am examinat trucurile tehnice și tehnologia de realitate virtuală augmentată pe care agențiile spațiale, cum ar fi NASA, par să le fi folosit pentru a ‘falsifica’ spațiul și gravitația zero, precum și transmisiunile video în direct de pe Stația Spațială Internațională (ISS).
NASA amână cu un an misiunea Artemis. Ni se spune că întârzierea va permite dezvoltarea în continuare a tehnologiei / Oare cum au ajuns cu peste 50 de ani în urmă pe Lună cu conserva aia?
Adevarul: NASA amână misiunea Artemis, care ar trebui să pună din nou un echipaj uman pe suprafața Lunii
Echipajul misiunii Artemis II Foto NASA
Astronauții agenției spațiale americane nu vor putea păși din nou pe Lună decât cel mai devreme în septembrie 2026, scrie BBC.
Aceasta reprezintă o devansare cu un an a datei vizate anterior pentru revenirea oamenilor pe suprafața lunară, care a fost realizată ultima dată în 1972.
NASA spune că întârzierea misiunii cunoscute sub numele de Artemis III va permite dezvoltarea în continuare a tehnologiei.
În esență, agenția nu are încă o navă care să trimită astronauți pe Lună sau costume spațiale pe care aceștia să le poată purta.
Anunțând întârzierea, administratorul agenției, Bill Nelson, a declarat că siguranța a stat la baza tuturor considerentelor legate de amânare. „Nu vom zbura până când nu vom fi pregătiți“, a declarat el reporterilor.
NASA amână, de asemenea, pentru septembrie 2025, misiunea precursoare cunoscută sub numele de Artemis II. În cadrul acesteia, patru astronauți vor zbura în jurul Lunii fără a aseleniza. Acest zbor era înscris în calendar pentru sfârșitul acestui an.
Un echipaj format din Jeremy Hansen, Christina Koch, Victor Glover și Reid Wiseman se află deja în pregătire.
Artemis I a avut loc în noiembrie 2022. Aceasta a fost o demonstrație fără echipaj a rachetei SLS și a capsulei Orion pe care NASA le va folosi pentru a duce astronauții pe orbita lunară. Dar capsula necesită acum instalarea unui sistem de susținere a vieții înainte ca echipajul Artemis II să poată urca la bord, iar agenția spațială spune că există îngrijorări cu privire la componentele electronice din acest sistem care vor trebui acum revizuite.
De asemenea, inginerii doresc mai mult timp pentru a înțelege comportamentul și performanța scutului termic care protejează capsula Orion în timpul reintrării incendiare în atmosfera terestră la sfârșitul unei misiuni. Acest scut a suferit unele pierderi neașteptate de material în timpul întoarcerii Artemis I.
Dar cea mai mare problemă a NASA pentru viitor este probabil modulul de aselenizare pentru Artemis III.
Acesta va fi furnizat de compania SpaceX a antreprenorului Elon Musk și va fi o versiune a noului vehicul uriaș Starship, care este testat în prezent în Texas.
Ideea este ca astronauții să se transfere pe Starship pe orbita lunară și apoi să coboare cu acesta pe suprafața Lunii.
SpaceX trebuie nu doar să facă noul vehicul să funcționeze corect, ci și să organizeze o demonstrație fără echipaj pe Lună. Și doar pentru a duce Starship în apropierea Lunii, compania va trebui să își realimenteze mai întâi nava pe orbita Pământului – o practică complet nouă.
Într-adevăr, ar putea fi nevoie de 10 sau mai multe lansări ale altor nave Starship doar pentru a introduce suficient combustibil într-un singur vehicul deasupra Pământului, astfel încât acesta să poată face călătoria spre Lună și apoi să efectueze o aselenizare.
Administratorul asociat al NASA, Jim Free, a fost întrebat dacă este realist să credem că toată această tehnologie ar putea fi perfecționată până în septembrie 2026.
„Stabilim o dată pentru [Artemis III] pe care am stabilit-o împreună cu contractorii noștri, pe baza planurilor tehnice pe care aceștia le-au prezentat“, a răspuns el. „Ceea ce pot să vă spun este că am pus o marjă acolo pentru a ține cont de unele dintre riscurile pe care anticipăm că le vom vedea. Am încercat să abordăm necunoscutele necunoscute și să stabilim un plan realist“.
Datele care nu au fost amânate în prezent sunt cele pentru misiunile Artemis IV și V, care urmează să aibă loc în 2028 și, respectiv, 2029.
În cadrul misiunii IV va avea loc primul zbor al astronauților către noua stație spațială lunară Gateway, care va fi construită în acest deceniu. Misiunea a V-a va vedea introducerea unui al doilea sistem de aselenizare numit Blue Moon. Acesta este dezvoltat de compania spațială deținută de fondatorul Amazon.com, Jeff Bezos.
Comentariu saccsiv:
Dupa cum stiti, de curand:
Oare cum au ajuns cu peste 50 de ani in urma pe Luna cu conserva aia? Sa ne amintim:
Video: Uluitoarele manevre in spatiu din timpul misiunii Apollo 11
SUA: racheta Vulcan Centaur a fost lansată luni spre Luna dar misiunea NU va putea continua deoarece modulul său Peregrine a suferit o „anomalie” care l-a împiedicat să-şi îndrepte în mod stabil panourile către Soare
Compania Astrobotic, care se află în spatele proiectului american privat de trimitere a unei misiuni pe Lună, a declarat luni că modulul său Peregrine a suferit o „anomalie” care l-a împiedicat să-şi îndrepte în mod stabil panourile către Soare, relatează BBC.
Fără capacitatea de a-şi încărca bateriile şi de a menţine o sursă de energie, misiunea nu va putea continua, potrivit news.ro.
Astrobotic a precizat că inginerii lucrează la această problemă şi că va furniza actualizări atunci când va avea mai multe informaţii.
Modulul de aselenizare de 1,2 tone a fost lansat luni dimineaţă de la Cape Canaveral, Florida, cu o rachetă Vulcan. Este prima misiune americană care ţinteşte o aselenizare în ultima jumătate de secol, aceasta fiind totodată şi prima încercare de a face acest lucru prin intermediul unei companii private.
Agenţia spaţială americană (NASA) a achiziţionat o capacitate pe modulul de aselenizare pentru cinci instrumente care să studieze mediul lunar, în vederea trimiterii de astronauţi pe Lună mai târziu în acest deceniu.
Misiunea desfăşurată în asociere cu o firmă privată trebuia să ajungă pe Lună până la sfârşitul lunii februarie, fiind prima aselenizare uşoară a SUA din ultima jumătate de secol.
[…]
Racheta Vulcan Centaur a fost dezvoltată de grupul industrial ULA, din care fac parte Boeing şi Lockheed Martin.
[…]
Modulele lansate anterior de companii private au eșuat
În ultimii ani, companii private israeliene şi japoneze au încercat să plaseze module de aselenizare pe Lună, însă misiunile lor s-au încheiat cu prăbuşiri ale vehiculelor trimise în spaţiu.
[…]
Noua misiune spaţială a provocat însă şi controverse, întrucât ea transportă cenuşă umană şi mostre ADN de la zeci de persoane, inclusiv de la creatorul serialului „Star Trek”, Gene Roddenberry. Este vorba despre un parteneriat cu compania Celestis, specializată în „zboruri spaţiale comemorative”.
Trimiterea unor urne conţinând cenuşă umană pe Lună a stârnit nemulţumirea tribului amerindian Navajo, care a criticat „profanarea unui loc sacru”, fără să obţină însă o amânare a lansării.
Racheta Vulcan Centaur, aflată în etapa de dezvoltare de aproximativ 10 ani, reprezintă „viitorul companiei”, a subliniat Mark Peller, vicepreşedintele grupului ULA.
Având o înălţime de aproximativ 60 de ani, ea îi va permite grupului ULA să le înlocuiască pe lansatoarele sale Atlas V şi Delta IV şi să concureze astfel cu SpaceX în sectorul lansărilor spaţiale realizate cu costuri mai mici.
ULA, care prevede şase lansări ale rachetei Vulcan Centaur în acest an, doreşte să recupereze motoarele acesteia după fiecare zbor pentru a obţine astfel un plus de rentabilitate.
[…]
De ce le este atat de greu sa aselenizeze la polul sud al Lunii?
Chang’e 4
După aselenizarea roverului Chandrayaan-3 care a avut loc în urmă cu câteva săptămâni, India a devenit prima țară care a plasat o navă spațială în apropierea polului sudic lunar doborând recordul Chinei, un om de știință chinez de top a declarat că afirmațiile privind această realizare sunt exagerate.
Ouyang Ziyuan, lăudat ca fiind părintele programului de explorare lunară al Chinei, a declarat pentru ziarul de limbă chineză Science Times că locul de aselenizare a Chandrayaan-3, la 69 de grade latitudine sudică, nu a fost nici pe departe aproape de pol, definit ca fiind între 88,5 și 90 de grade.
Pe Pământ, 69 de grade sud ar fi în interiorul Cercului Antarctic, dar versiunea lunară a cercului este mult mai aproape de pol.
„Este greșit!”, a spus el cu privire la afirmațiile privind o aterizare polară indiană. „Locul unde este Chandrayaan-3 nu se află la polul sud lunar, nu se află în regiunea polului sud lunar și nici în apropierea regiunii polului sud lunar”.
Chandrayaan-3 s-a aflat la 619 kilometri distanță de regiunea polară, a precizat Ouyang.
Agenția spațială indiană nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii joi.
După ce Chandrayaan-3 a ajuns pe Lună, publicația Global Times a Partidului Comunist l-a citat pe Pang Zhihao, un expert spațial de rang înalt cu sediul la Beijing, care a declarat că China are o tehnologie mult mai bună.
Cu toate acestea, Chandrayaan-3 a mers mult mai departe spre sud decât orice altă navă spațială. Încercarea Rusiei de a pune pe suprafața Lunii o navă spațială în apropierea polului sudic s-a soldat cu un eșec răsunător luna trecută, când aceasta s-a prăbușit pe satelitul natural al Pământului.
Chang’e 4, prima navetă spațială carea aselenizat pe partea îndepărtată a Lunii în 2019, a atins suprafața satelitului la 45 de grade sud. O sondă NASA fără echipaj, Surveyor 7, a ajuns pe Lună la aproximativ 41 de grade sud în 1968.
Aselenizarea cât mai aproape de polul sud lunar este importantă nu doar pentru lăuda. Oamenii de știință cred că regiunea ar putea avea rezerve de gheață care ar putea fi valoroase pentru șederi pe termen lung.
Atât SUA, cât și China au în vedere această zonă pentru planurile lor viitoare de a trimite astronauți pe Lună pentru prima dată de la încheierea programului Apollo al NASA, în urmă cu jumătate de secol.
II CREDETI? NASA pregateste exploatarea miniera pe Luna in urmatorul deceniu
Sursa: https://adevarul.ro/stil-de-viata/stiinta/activitati-de-minerit-pe-luna-in-deceniul-2279560.html
NASA intenţionează să dezvolte tehnologii de exploatare a resurselor de pe Lună, care vor include iniţial oxigen, apoi vor fi extinse la extracţia de fier şi de minereuri rare. Agenţia a întreprins deja anumiţi paşi pentru a putea să realizeze săpături în scoarţa lunară în anul 2032.
Extracții miniere pe Lună FOTO NASA
NASA plănuieşte să transporte din nou astronauţi americani pe Lună în cadrul misiunilor sale din programul Artemis, inclusiv prima femeie şi primul astronaut de culoare până în 2025, precum şi să înveţe din aceste misiuni pentru a facilita o călătorie spre planeta Marte, scrie Agerpres.
O parte-cheie a misiunilor lunare constă în dezvoltarea oportunităţilor comerciale în spaţiu. Agenţia americană încearcă să cuantifice resursele potenţiale, inclusiv energia, apa şi solul lunar, cu obiectivul de a atrage investiţii comerciale, a declarat Gerald Sanders, un specialist în rachete care lucrează de 35 de ani pentru Centrul Spaţial Johnson din cadrul NASA.
Acces la resursele de pe Lună
Dezvoltarea accesului la resursele de pe Lună va fi esenţială pentru reducerea costurilor şi dezvoltarea unei economii circulare, a precizat el.
„Încercăm să investim în faza de explorare, de înţelegere a resurselor (…) pentru a reduce riscul, astfel încât investiţia externă să aibă sens şi să poată să ducă la dezvoltare şi la producţie”, a declarat Gerald Sanders într-o conferinţă dedicată mineritului spaţial, organizată în oraşul australian Brisbane.
NASA va lansa la sfârşitul acestei luni o instalaţie de foraj cu rol de testare pe Lună şi plănuieşte o excavare la scară mai amplă a solului lunar – denumit regolit -, precum şi instalarea unei uzine-pilot cu rol de procesare în 2032.
Primii clienţi ar putea fi companiile comerciale de rachete, care ar putea utiliza resursele de pe Lună pentru a obţine carburant şi oxigen.
Misiuni de prelevare de mostre
Agenţia Spaţială Australiană este implicată în dezvoltarea unui rover semiautonom care va preleva mostre de regolit în cadrul unei misiuni pe care NASA o va întreprinde cel mai devreme în 2026, a declarat Samuel Webster, director-asistent în cadrul agenţiei australiene.
Roverul va demonstra că este posibilă colectarea de sol lunar care conţine oxigen sub formă de oxizi.
Utilizând un echipament separat ce va fi trimis pe Lună odată cu roverul semiautonom, NASA doreşte să extragă acel oxigen, a adăugat oficialul australian.
„Acesta este un pas-cheie către stabilirea unei prezenţe umane sustenabile pe Lună, precum şi pentru sprijinirea viitoarelor misiuni spre Marte”, a mai spus el în aceeaşi conferinţă de presă.
NASA a lansat Artemis I spre Lună. Fara echipaj uman
Sursa: https://www.antena3.ro/externe/nasa-a-lansat-artemis-16-noiembrie-2022-657388.html
Artemis este cea mai puternică rachetă din lume care merge către stele, într-o lansare istorică ce va atinge obiectivul agenției spațiale americane de a readuce oamenii pe suprafața lunară, pentru prima dată în jumătate de secol.
Misiunea Artemis I fără echipaj va fi urmată de o călătorie umană pe Lună, în 2024, care ar putea duce prima femeie și prima persoană de culoare în spațiu, după Neil Armstrong.
Lansarea a suferit numeroase întârzieri, data lansării inițiale fiind amânată în mod repetat din luna august.
Zborul de testare este programat să dureze 25 de zile, 11 ore și 36 de minute, și se va încheia în luna decembrie, în Oceanul Pacific, în largul coastei San Diego, scrie washingtonpost.com.
Artemis 1 (oficial Artemis I) este un zbor de test fără echipaj pentru Programul Artemis al NASA. Este primul zbor al vehiculului de lansare supergreu al Space Launch System (SLS) al agenției și primul zbor al Orion MPCV (Orion Multi-Purpose Crew Vehicle).
Cunoscută anterior sub numele de Exploration Mission-1 (EM-1), misiunea a fost redenumită după introducerea programului Artemis.
Misiunea va testa nava spațială Orion și vehiculul de lansare Space Launch System pentru zborurile cu echipaj începând cu cel de-al doilea zbor de test al Orion și Space Launch System, Artemis 2.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Credeti ca misiunea Artemis va duce vreodata oameni pe Luna?
Cosmonauta rusa Anna Kikina a zburat cu racheta americana SpaceX Crew Dragon către Statia Spatiala Internationala
În ciuda relațiilor reci dintre SUA și Rusia, cauzate de războiul din Ucraina, cooperarea dintre Agenția Spațială Americană (NASA) și cea rusă (Roscosmos) continuă. Anna Kikina, 38 de ani, este primul cosmonaut rus care zboară cu o rachetă americană din 2002 încoace și primul astronaut la bordul unei nave SpaceX Crew Dragon către Stația Spațială Internațională (ISS), scriu postul CBS și site-ul NASA.
Kikina, singura femeie activă din corpul rus de cosmonauți, face parte din a șasea misiune regulată pe ISS efectuată de SpaceX în numele NASA, dar prima care transportă un cetăţean rus.
Echipa Crew-5 îi mai include pe americanii Nicole Mann (comandant) și Josh Cassada și pe japonezul Koichi Wakata. Decolarea de la Centrul Spațial Kennedy, din Cape Canaveral, e programată miercuri, 5 octombrie la miezul nopții, 7 ore mai târziu la București.
„Misiuni precum Crew-5 sunt dovada că trăim printr-o epocă de aur a explorării spațiale comerciale. Este o nouă eră alimentată de spiritul de parteneriat, alimentată de ingeniozitatea științifică și inspirată de căutarea unor noi descoperiri”, a declarat Bill Nelson, administratorul NASA.
„În timpul șederii lor la Stația Spațială Internațională, Crew-5 va efectua peste 200 de experimente științifice și demonstrații tehnologice. În timp ce ochii noștri sunt concentrați în sus spre cer, să nu uităm niciodată că aceste misiuni vor îmbunătăți viața aici pe Pământ”, a completat oficialul.
Crew-5 va petrece câteva luni la bordul stației spațiale efectuând cercetări științifice în domenii precum sănătatea cardiovasculară, bioprinting și comportamentul fluidului în microgravitație.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
NASA amână pentru a treia oară lansarea misiunii Artemis
O a treia încercare de lansare a mega-rachetei SLS către Lună era stabilită pentru marţi, 27 septembrie, însă aceasta va fi reprogramată, din cauza furtunii tropicale Ian care se îndreaptă spre Cuba și Florida, a anunțat NASA sâmbătă, citată de Reuters.
După două tentative eşuate în urmă cu câteva săptămâni din cauza unor probleme tehnice, lansarea misiunii Artemis întâmpină din nou probleme, de data aceasta, din motive ce țin de condițiile meteo.
Se așteaptă ca furtuna tropicală Ian să lovească Florida, unde se află Centrul Spațial Kennedy, săptămâna viitoare, potrivit Centrului Național al Uraganelor din SUA.
NASA nu a precizat deocamdată când va avea loc o nouă încercare de lansare. 2 octombrie este însă data de lansare de rezervă, a anunțat vineri echipa Artemis, potrivit CNN.
Lansarea rachetei a fost anulată prima dată pe 29 august din cauza unor probleme tehnice, apoi din nou, pe 3 septembrie, din cauza unei scurgeri de hidrogen lichid în timpul operaţiunii de umplere a rezervoarelor.
Misiunea Artemis are scopul de a verifica dacă Orion este suficient de sigură pentru a transporta în viitor echipaje umane pe Lună. Dacă totul va funcționa, urmează misiuni similare, cu astronauți la bord, începând din 2025.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Credeti ca misiunea Artemis va duce vreodata oameni pe Luna?
O rachetă rusească cu un echipaj format dintr-un american şi doi ruşi a decolat miercuri spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan
Sursa: https://www.cotidianul.ro/fratia-americano-rusa-in-spatiu/
O rachetă rusească cu un echipaj format dintr-un american şi doi ruşi a decolat miercuri spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, în pofida tensiunilor cauzate de războiul din Ucraina, informează AFP.
„Stabilitatea este bună (…), echipajul se simte bine”, a declarat un comentator NASA după decolarea transmisă în direct, în comun, pe site-urile agenţiilor spaţiale americană şi rusă.
Frank Rubio de la NASA şi Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin de la agenţia spaţială rusă Roscosmos se află la bordul capsulei Soiuz care se îndreaptă spre ISS.
Rubio este primul astronaut american care va zbura spre ISS la bordul unei rachete ruseşti după intrarea trupelor militare ruse în Ucraina pe 24 februarie.
Ţările occidentale au adoptat o serie de sancţiuni fără precedent împotriva autorităţilor de la Moscova şi relaţiile dintre occidentali şi Rusia, deja tensionate din 2014, au coborât la un nivel minim. Industria spaţială a fost şi ea vizată de sancţiuni, însă spaţiul a rămas totuşi un domeniu de cooperare între Rusia şi Statele Unite.
După zborul de miercuri, Anna Kikina, sigura cosmonaută rusă aflată în activitate, urmează să ajungă pentru prima dată la bordul laboratorului orbital la începutul lunii octombrie cu ajutorul unei capsule Crew Dragon a companiei americane SpaceX. Ea va deveni cea de-a cincea cosmonaută profesionistă rusă care va ajunge pe laboratorul orbital şi, totodată, prima femeie care va zbura spre ISS la bordul unui vehicul fabricat de compania miliardarului Elon Musk.
Staţia Spaţială Internaţională, rodul cooperării dintre Statele Unite, Canada, Japonia, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Rusia, este împărţită în două segmente: unul american şi unul rusesc.
Rusia a pierdut monopolul pe care îl deţinea de mai mulţi ani în privinţa zborurilor cu echipaje umane spre ISS după succesele repurtate de SpaceX, ceea ce se traduce printr-o pierdere de venituri de mai multe milioane de dolari.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
6 comments