De ce nu zboară avioanele deasupra Antarcticii?
Fratele Cosmin mi-a atras atentia asupra articolului Motivul pentru care avioanele de pasageri nu zboară deasupra Antarcticii: această decizie a fost stabilită în anii 1950 de pe Stiri pe surse:
Avioanele de pasageri comerciale preferă să ocolească Antarctica, alegând rute de zbor alternative. Această preferință este determinată de reglementările riguroase impuse de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), în special de regulile referitoare la Operațiuni Extinse (ETOPS).
Cunoscut sub numele de Long Range Twin Engine Aircraft Operating Performance Standards, ETOPS stipulează că avioanele cu două motoare pot zbura doar pe rute pe care pot ajunge la un aerodrom adecvat în 60 de minute, o restricție care le descalifică pe multe avioane să traverseze zone precum deșerturile, oceanele și regiunile polare. Cu toate acestea, această limitare a evoluat, permițând unor modele cu două motoare să efectueze zboruri pe distanțe lungi care erau anterior interzise.
Prin urmare, o aeronavă certificată ETOPS este capabilă să zboare la o distanță maximă de 60 de minute de un aeroport în caz de defecțiune a unui motor, garantând o aterizare sigură doar cu celălalt motor.
Această regulă a fost stabilită în anii 1950, o perioadă în care avioanele cu două motoare erau mai puțin fiabile, iar un interval de 60 de minute pentru a ajunge la un aeroport alternativ era considerat adecvat pentru situațiile de urgență.
Distanțele mari și numărul limitat de aeroporturi din Antarctica fac ca respectarea acestor reglementări să fie dificilă. Întinderea vastă și îndepărtată a Antarcticii nu are infrastructura necesară pentru zboruri comerciale regulate. Cu un deficit de aeroporturi și stații de realimentare, traversarea continentului ridică obstacole logistice pe care companiile aeriene ezită să le depășească.
Temperaturile scăzute, un alt obstacol dificil
În plus, mediul ostil din Antarctica, caracterizat de temperaturi care scad până la -70°C, prezintă riscuri semnificative pentru aeronave. Aceste condiții extreme pot afecta performanța motoarelor și a sistemelor hidraulice, existând riscul de înghețare a combustibilului de aviație la temperaturi sub -47°C, scrie omofon.com.
Vânturile puternice și furtunile de zăpadă de pe continent cresc probabilitatea accidentelor, ceea ce face ca această rută să nu fie de dorit pentru zborurile comerciale.
În cazul unei aterizări de urgență în astfel de condiții inospitaliere, pasagerii ar avea nevoie de îmbrăcăminte specializată pentru a rezista la frigul extrem, o eventualitate pentru care companiile aeriene sunt reticente să se pregătească, având în vedere că nu este practic să echipeze zborurile cu un set complet de echipament de iarnă pentru fiecare pasager.
În afară de provocările logistice și operaționale, viabilitatea economică a zborului deasupra Polului Sud rămâne îndoielnică. Cererea de călătorii aeriene între punctele din emisfera sudică este semnificativ mai mică în comparație cu cea din emisfera nordică, ceea ce face mai puțin atractivă pentru companiile aeriene investiția în rutele polare.
În cele mai multe cazuri, rutele alternative care ocolesc Antarctica oferă timpi de călătorie mai scurți și o eficiență economică mai mare. De exemplu, zborurile între Australia și America de Sud urmează adesea o rută care ocolește vârful sudic al Africii, evitând condițiile dure și limitările logistice din regiunea Antarcticii.
Există și excepții: Zboruri specializate către Antarctica
Deși zborurile comerciale evită în general Antarctica, există și excepții de la această regulă. Zborurile specializate, în principal pentru cercetare științifică și turism, se aventurează pe continent. Aceste zboruri utilizează adesea aeronave specializate și echipaje instruite pentru operațiunile polare.
Comentariu saccsiv:
Articolul e din 3 martie 2024. Am cautat si alte surse din Romania si am gasit o puzderie, toate de la finalul anului trecut si inceputul anului acesta. Si toate trase la indigo. Cu o exceptie: articolul de la https://playtech.ro/2023/de-ce-nu-zboara-avioanele-peste-polul-sud-motivele-pentru-care-zborurile-deasupra-antarcticii-sunt-foarte-rare/ in care apare fraza:
„Mai exact, din cauza câmpurilor magnetice puternice care înconjoară regiunile polare, zborurile acolo, indiferent cât de bine echipat este avionul în ceea ce privește instrumentația, pot fi deosebit de dificile.”
Idee care nu este insa dezvoltata.
Referitor la celelalte cauze, nu le prea inteleg. Deasupra oceanelor cum zboara avioanele? Ca nu sunt aeroporturi pe acele uriase intinderi de ape.
Apoi, nu exista doar avioane cu doua motoare, ci si cu patru:
Si de ce acum aceasta campanie de presa pentru informarea publicului referitor la zborurile deasupra Antarcticii?
Cititi va rog si:
Real sau fals? O marturie despre Gheata Cerului si Zidul din Antarctica
Daniel Vla a postat pe blogul sau acest video:
Nu stim daca este real sau fals, insa absolut sigur este ceva ciudat cu Antarctica:
Climatologi pun sub semnul intrebarii incalzirea globala: Suprafaţa de gheaţă a Antarcticii a crescut
Schimbările climatice şi încălzirea globală au devenit în ultimele trei decenii două dintre cele mai mediatizate probleme ale omenirii, dar şi printre cele mai controversate. Numeroase staruri internaţionale s-au alăturat de-a lungul vremii campaniilor de conştientizare a problemei majore pe care încălzirea globală o reprezintă, dar s-ar părea că datele au fost prost interpretate, iar calota glaciară nu este deloc în pericol.
Chiar dacă schimbările climatice sunt o realitate vizibilă, se pare că în ce priveşte pericolul încălzirii globale lucrurile nu stau deloc aşa cum au fost prezentate în ultimii ani, când omenirea a fost atenţionată frecvent că în doar câteva zeci de ani topirea accelerată a calotei glaciare de la poli ar putea ridica nivelul oceanului planetar, provocând adevărate dezastre la nivel mondial.
Un nou studiu, realizat de o echipă de climatologi şi publicat de European Geosciences Union, dezvăluie că suprafaţa platformei de gheaţă a Antarcticii a crescut cu 5305 kilometri pătrați în perioada 2009-2019, câştigând 661 Gt de masă de gheaţă în ultimul deceniu.
Noile observaţii confirmă concluziile eminentului profesor J. Ray Bates ale cărui cercetări au arătat că tendinţele nivelului de gheaţă de mare polară oferă puţine motive de îngrijorare, potrivit News.ro.
Într-o lucrare publicată cu puţin peste un an în urmă de Global Warming Policy Foundation, profesorul Bates a contrastat simulările modelelor climatice – care prevăd o scădere semnificativă a nivelului gheţii de mare în ambele emisfere – cu date empirice şi tendinţele observate în gheaţa arctică şi antarctică.
Profesorul Bates a spus: „În 2007, Al Gore ne-a spus că nivelul gheţii arctice «cădea de pe o stâncă». Acum este clar că s-a înşelat complet. De fapt, tendinţele privind gheaţa de mare sunt un antidot pentru alerta climatică”.
Straturile de gheaţă antarctice oferă suport de susţinere a calotei de gheaţă, stabilizând fluxul de gheaţă şi contribuţia acesteia la nivelul mării la nivel global. În ultimii 50 de ani, observaţiile prin satelit au arătat că stratuile de gheaţă se prăbuşesc, se subţiază şi se retrag. Cu toate acestea, există puţine măsurători ale schimbării la nivelul întregii Antarctici în zona platformei de gheaţă.
Pentru a măsura modificarea poziţiei frontale a zonei pe 34 de straturi de gheaţă din Antarctica, din 2009 până în 2019, au fost folosite datele din satelit MODIS (spectroradiometru de imagine cu rezoluţie moderată).
În ultimul deceniu, o reducere a suprafeţei din Peninsula Antarctica (6693 km2) şi Antarctica de Vest (5563 km2) a fost depăşită de creşterea suprafeţei în Antarctica de Est (3532 km2) şi de marile platforme de gheaţă Ross şi Ronne-Filchner (14.028 km2).
Cea mai mare retragere a fost observată pe platforma de gheaţă Larsen C, unde s-au pierdut 5917 km2 de gheaţă în timpul unui eveniment individual în 2017, iar cea mai mare creştere a suprafeţei a fost observată pe platforma de gheaţă Ronne din Antarctica de Est, unde un progres treptat în ultimul deceniu (535 km2 an-1) a condus la o creştere a suprafeţei de 5889 km2, din 2009 până în 2019.
Observaţiile arată că platforma de gheaţă din Antarctica a câştigat 661 Gt de masă de gheaţă în ultimul deceniu, demonstrând importanţa utilizării observaţiilor de flux variabile în timp pentru a măsura schimbarea.
Mister Covid in Antarctica: focar la statia belgiana, in conditiile in care toti cercetatorii sunt de 2-3 ori vaccinati, multiplu testati si izolati inainte de a ajunge acolo
RT: Remote Antarctic station hit with Covid-19 outbreak
Stație aflată într-o zonă izolată din Antarctica, afectată de un focar de Covid-19
Baza științifică belgiană a raportat o serie de cazuri, în ciuda faptului că personalul său este complet vaccinat
Publicat pe 31 Decembrie 2021, de RT
FOTO: Stația polară belgiană Prințesa Elisabeta © AFP / Philippe Siuberski
Cercetătorii care lucrează la stația polară belgiană din Antarctica, Prințesa Elisabeta, au contractat Covid-19, chiar dacă tot personalul a fost vaccinat, iar orice nou venit trebuie să urmeze protocoale de siguranță riguroase.
Două treimi din cei 25 de angajați ai stației au fost infectați cu covid, a confirmat secretariatul polar al Belgiei pentru presa locală la începutul acestei săptămâni. Însă modul în care virusul a putut ajunge la stația îndepărtată, situată la aproximativ 220 km de coasta Antarcticii, rămâne un mister.
„Toți cei prezenți au primit două doze de vaccin, iar o persoană a primit chiar și o a treia doză”, a declarat Alain Hubert, operatorul executiv al instalației și șeful măsurilor de securitate. De asemenea, toți membrii personalului trebuie să treacă printr-o serie de teste PCR în timpul lungului lor drum spre stație.
Cei care se află în drum spre destinație fac un test PCR în Belgia înainte de a pleca spre Africa de Sud, și un altul la cinci zile după sosire. Aceștia se autoizolează timp de 10 zile în Cape Town, apoi sunt supuși la alte două teste: unul înainte de a pleca spre Antarctica și altul la cinci zile după sosirea la stație.
Cu toate acestea, chiar și aceste măsuri stricte de control se pare că nu au fost suficient de stricte, deoarece primul caz de Covid-19 a fost raportat în stație la mijlocul lunii decembrie, în rândul unui grup de nou sosiți. Persoana în cauză a fost plasată imediat în izolare, dar în curând s-a dovedit că și alte două persoane au contractat coronavirusul.
Toți cei trei cercetători infectați au fost evacuați pe 23 decembrie, însă această măsură nu a împiedicat răspândirea virusului în continuare. Un virusolog contactat de secretariatul polar a declarat că varianta care a infectat personalul de la stație ar putea fi Omicron – tulpina foarte transmisibilă descoperită recent în Africa de Sud.
La stație se află doi medici de urgență și tot echipamentul necesar pentru a trata pe oricine se îmbolnăvește, potrivit presei. Între timp, secretariatul polar a plasat tot personalul în carantină și a oprit orice nou sosire până la dispariția focarului de Covid-19 de acolo. Exploratorii care s-au angajat în două noi expediții erau așteptați pe 12 ianuarie, dar sosirea lor a fost amânată.
De ce este tot timpul asa de frig in Antarctica?
Jurnal de scoala noua! (5)
sau
De ce este tot timpul asa de frig in Antarctica?
de Petru G.
Ne gasim de foarte multe ori in situatia de a nu sti ce sa spunem elevilor, atunci cind manualul scolar prezinta tot felul de bazaconii. De fapt aceasta situatie se intampla la ORICE subiect, avind in vedere asaltul frontal al minciunii, corectitudinii politice si propagandei pentru “asezarea” noii ordini mondiale antihristice in inima fiecarui om. Citeodata, alegerea cu precizie matematica a unor informatii disponibile oricui, poate ajuta intr-un mod nesperat! Spre exemplu la orele de Geografie, unde teorii halucinante sunt date de exemplu pentru a innebuni proaspetii invatacei, gasim modelul heliocentric gata “demonstrat” cu numeroase imagini false si o matematica frauduloasa. Desigur, se pot aminti si alte modele, care ar fi fost facute de oameni mai putin “avansati”, milenii in urma… In realitate de incerci sa aduci vorba de o perspectiva spirituala (care e prezenta in oricare din variante) in abordarea formei si pozitiei Pamantului in “spatiul cosmic”, vei fi luat peste picior chiar de elevii de scoala primara!
Dar sa trecem la subiect: cum putem sa punem in cofa pe mai-marii zilei, cu datele si informatia disponibila oricui doreste? Asadar, iata ce am facut personal referitor la intrebarea din titlu: am desenat o linie orizontala la mijlocul tablei, inchipuind Ecuatorul. In partea de sus (nordul) si in partea de jos (sudul), apar alte doua linii orizontale, scriind apoi 90 de grade la cele doua extremitati (latitudine Nordica si latitudine Sudica). In prealabil am cautat detalii legate de temperatura, in diverse parti ale Pamantului, EGAL distantate de Ecuator. Am cautat asezarea omeneasca din Antarctica, cea mai aproape de Ecuator si am gasit Casey Station (ce se gaseste la 66,2 latitudine Sudica), si apoi am gasit o suma de localitati aproape de Polul Nord, la aceasi distanta de Ecuator, aflate deci pe 66,2 latitudine Nordica.
Pentru simplificare se pot gasi metropole si orase mari (care sunt aproape de paralela Nordica 66,2 ), dar ceva mai la sud de aceasta paralela: Oslo, Stockholm, Helsinki, Reykjavik, Anchorage, etc. In demonstratia ce se poate oferi copiilor in clasa, am ales totusi niste orase care sunt exact la aceasta latitudine Nordica de 66,2 si se gasesc in tari precum Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Rusia, Statele Unite si Canada. Am cautat si gasit temperaturile inregistrate in timpul verii (in luna iulie) si al iernii (in luna ianuarie), pentru locurile din Nord, iar pentru asezarea din Sud (Casey Station – Australia) aceleasi luni ale anului, dar aranjate conform verii sau iernii Australe. https://www.accuweather.com Ce a iesit? Iata lista (masuratorile sunt in grade Celsius):
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
32 comments