Ce inseamna TTIP? 6 motive pentru care RASPUNSUL ar trebui SA TE INGROZEASCA

   Iata ce putem citi la What is TTIP? And six reasons why the answer should scare you:

Ai auzit vreodata de TTIP? Daca raspunsul este negativ, nu te ingrijora. Nici nu trebuia sa fi auzit.
Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii reprezinta o serie de negocieri comerciale care se desfasoara in secret intre UE si SUA.

Avand caracter de acord comercial bilateral, TTIP presupune reducerea barierelor de reglementare a comertului pentru mediul afacerilor mari, aspecte cum ar fi legislatia privind siguranata alimentara, legislativa privind mediul, reglementarile bancare si competentele suverane ale natiunilor individuale. Este, asa cum l-a catalogat John Hilary, director executiv al grupului de campanie War on Want: “Un atac asupra societatilor europene si americane de catre corporatiile transnationale”

De vreme ce inceperea negocierilor TTIP a debutat in luna februarie, procesul a fost unul secretos si nedemocratic. Aceasta secretomanie continua sa se manifeste, iar majoritatea informatiilor privind negocierile provin din documente neoficiale si unele informații sustrase in baza libertatii de circulatie a informatiilor.

Dar ceea ce este cu adevarat ingrijorator nu tine de natura discutiilor ascunse. Aceasta ar trebui sa fie cea mai mica grija a noastra. In continuare va prezentam sase motive pentru care ar trebui sa ne fie frica de TTIP, literalmente foarte frica:
1) NHS (National Health Service)- Serviciul National de Sanatate
Serviciile publice, in special NHS, sunt in linia de tragere. Unul dintre principalele obiective ale TTIP este acela de a deschide drumul serviciilor de sanatate publica, de educatie si de apa ale Europei catre companiile americane. Aceasta ar putea insemna, de fapt, privatizarea NHS.
Comisia Europeana a sustinut ca serviciile publice nu vor fi integrate in TTIP. Cu toate acestea, conform Huffington Post, ministrul Comertului din Marea Britanie, domnul Livingston a recunoscut ca discutiile cu privire la statutul NHS nu s-au incheiat.

2) Protectia mediului si siguranta alimentara
Agenda TTIP va cauta sa aduca standardele UE privind siguranta alimentara ai a mediului mai aproape de cele ale SUA. Dar reglementările din SUA sunt mult mai putin stricte, astfel ca 70% din toate alimentele procesate si vandute in supermarket-uri din SUA contin acum ingrediente modificate genetic.
Pe de alta parte, Uniunea Europeana nu permite patrunderea in comert a nici unui aliment modificat genetic.
De asemenea, in prezent SUA are restrictii mai putin riguroase cu privire la utilizarea libera a pesticidelor.
Aceasta foloseste, de asemenea, hormoni de crestere in carnea de vita, care sunt restrictionati in Europa din cauza legaturii directe a acestora cu cancerul.
Agricultorii din SUA au incercat in mod repetat sa ridice aceste restrictii, prin intermediul Organizatiei Mondiale a Comertului si probabil ca se vor folosi din nou de TTIP pentru a bana aceste restrictii.
Acelasi lucru este valabil si pentru mediu, unde reglementările REACH ale UE sunt mult mai aspre referitor la potentiale substante toxice. In Europa, o companie trebuie sa dovedeasca faptul ca o substanta este sigura inainte de a putea fi folosita; in SUA se intampla exact opusul: orice substanta poate fi folosita pana se dovedeste ca este de fapt periculoasa. De exemplu, UE interzice in prezent folosirea a 1.200 de substante in produsele cosmetice; pe cand in Statele Unite sunt interzise doar 12.

3) Reglementarile bancare
TTIP taie in ambele sensuri. Marea Britanie, sub influenta atotputernicei Londra, este considerata a fi in căutarea unei degajari a reglementărilor bancare americane.
Normele financiare ale Americii sunt mai dure decat ale noastre. (ale Angliei)
Acestea au fost adoptate dupa criza financiara pentru de a reduce in mod direct puterea bancherilor si pentru a evita ca o criza similara se se produca din nou. TTIP este de temut, intrucat se crede ca acesta va elimina aceste restrictii, oferind din nou bancherilor toate aceste puteri.

4) Confidentialitate
Va mai aduceti aminte de ACTA (acordul comercial impotriva contrafacerii)? Acesta a fost respins de catre o majoritate masiva in Parlamentul European in 2012, in urma reactiilor publice sonore fata de ceea ce a fost vazut pe buna dreptate ca un atac la viata privata, in cazul in care furnizorilor de servicii de internet li s-ar fi cerut sa monitorizeze activitatea online a oamenilor.
Ei bine, exista temerea ca TTIP ar putea sa reclame aceleasi elemente centrale ACTA, dovedind ca, daca abordarea democratica nu functioneaza, exista intotdeauna si usa din spate. O relaxare a legislatiei privind confidentialitatea datelor si o restrictie a accesului public la studiile clinice ale companiilor farmaceutice sunt, de asemenea, considerate a fi pe agenda de lucru.

5) Locuri de munca
UE a recunoscut ca TTIP probabil va genera somaj dupa modelul american, unde standardele de munca si drepturile sindicale sunt mai mici, ba chiar a recomandat ca statele membre UE sa absoarba fonduri europene de sprijin pentru a compensa cresterea ratei somajului care este preconizata.
Exista numeroase exemple de alte acorduri similare de comert bilateral din intreaga lume unde este sprijinita pierderea locurilor de muncă. Acordul Nord-American de Liber Schimb (NAFTA) intre SUA, Canada si Mexic a cauzat pierderea a un milion de locuri de munca in SUA pentru 12 ani, in locul celor cateva sute de mii in plus care au fost promise.

6) Democratie
Cea mai mare amenintare TTIP la adresa societatii este asaltul inerent asupra democratiei. Unul dintre principalele obiective ale TTIP este introducerea unui program de solutionare a litigiilor dintre investitori si stat (ISDS), care permite companiilor sa dea in judecata guvernul daca politicile guvernelor respective provoaca pierderi de profit. Pe calea consecintei, aceasta semnifica faptul ca marile corporatii transnationale pot dicta politicile implementate de guvernele alese in mod democratic.

ISDS-urile au deja in vigoare alte acorduri comerciale bilaterale din intreaga lume si au condus la nedreptati profunde, precum cea din Germania, unde compania de energie suedeza Vattenfall a dat in judecata guvernul german pentru miliarde de dolari pe decizia de eliminare treptata a centralelor nucleare in urma a dezastrului de la Fukushima din Japonia. Aici vedem cum o politica publica de sanatate a dus la situatia in care un guvern ales in mod democratic devine amenintat de catre un gigant energetic, din cauza unei eventuale pierderi de profit. Nimic nu poate fi mai cinic anti-democratic.
Exista in jur de 500 de cazuri similare de STAT- AFACERE care au loc in intreaga lume in acest moment si toate se petrec in fata unor “tribunale de arbitraj”, formate din avocati numiti ad-hoc, care, conform War on Want lui John Hilary, sunt “putin mai mult decat o instanta formata din canguri” cu “un interes legitim in verdicte favoarabile afacerilor.”

Asadar, nu stiu cum te simti tu, insa mie mi-e frică. As vota impotriva TTIP, doar ca …stai putin… nu pot. Ca si tine, nu am nici un fel de cuvant de spus daca TTIP trece sau nu. Tot ce putem face este sa spunem cat mai multor oameni despre asta. Poate ca intr-adevar suntem constransi sa acceptem un atac la adresa democratiei, insa ceea ce putem face este sa luptam impotriva acestei conspiratii a tacerii.