Romania – incotro? (partea 7)

Preiau integral articolul VII. România – încotro?:

Tată ceresc, Iisuse Hristoase şi Maică Precista, vă rugăm să nu luaţi mâna ocrotitoare de pe necăjitul neam românesc şi să ne ajutaţi:
– să înţelegem şi să înlăturăm minciuna şi nedreptatea şi să îndepărtăm lucrarea vrăjmaşului din ţară şi din afara ţării;
– să cunoaştem trecutul, să refacem prezentul şi să pregătim viitorul neamului pentru mântuire şi bună orânduiala în ţară;
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, Amin!

I.Regimul post comunist de exploatare a României – din perioada 22 decembrie 1989 – 31 decembrie 2008

După înlăturarea la 22 decembrie 1989 a organizaţiei politice ceauşiste, în ţara noastră au fost întreprinse numeroase acţiuni politice deosebite pentru înlăturarea posibilităţii instaurării unui regim democrat autentic, bazat pe tradiţia noastră, a românilor, adică în primul rând pe cultul muncii, al cinstei şi pe cel al răspunderii.

Posibilitatea legală ca cei 8 milioane de salariaţi participanţi la constituirea Fondului de dezvoltare economică timp de aproape 8 ani, cât şi a celor 5.621.500 participanţi la creşterea economică să devină şi acţionari, adică co – proprietari, a fost înlăturată prin măsura dispusă de noua conducere, de restituire a fondurilor respective.

De asemeni, a fost exclusă şi posibilitatea refacerii satelor româneşti, acţiune care a fost îndeplinită în special, prin nerecunoaşterea oficială a proprietăţii milenare asupra terenurilor, a locuitorilor satelor.

În întreaga perioadă menţionată, adică în cele 6.948 de zile au avut loc numeroase acţiuni politice şi economice, cu un conţinut neclar, care au fost urmate de consecinţe deosebite, cazuri din care fac parte şi următoarele:

a. Acţiuni politice din perioada 22 – 25 decembrie 1989

După plecarea familiei Ceauşescu din capitală, în ţara s-a extins încrederea în refacerea normalităţii în viaţă şi activitatea românilor.

Soarta ţării noastre a fost însă determinată de acţiunile oficiale şi neoficiale întreprinse în perioada 22 – 25 decembrie, de gruparea politică care a preluat puterea, grupare din care au făcut parte nomenclaturiştii de gradul I : Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Bârlădeanu, Oliviu Gherman, Dan Marţian, generalul Atanasie Stănculescu şi inginerul delicvent – recidivist Gelu Voican Voiculescu.

Din acţiunile politice oficiale şi neoficiale care au fost îndeplinite în perioada respectivă, fac parte şi următoarele:

01 Modificarea documentului – Mazilu, până la prezentarea sa oficială, prin excluderea a 58 de cuvinte, operaţiune pentru care nu au fost aduse justificări nici pentru:

• înlăturarea proclamaţiei privind restituirea pământului către ţărănime;
• anularea ultimei prevederi, adică a frazei : „Aşa să ne ajute Dumnezeu” deşi neamul românesc crede de la începutul veacurilor creştine în Tatăl Ceresc, fiind primul popor creştin din Europa.

02 Nepublicarea oficială a modului de organizare pentru îndeplinire, în cazul următoarelor obiective cuprinse în „Comunicatul către ţară”:

• restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilităţii şi eficienţei;
• eliminarea metodelor administrativ – birocratice de conducere economică centralizată;
• promovarea liberei iniţiative şi a competentei în conducerea tuturor sectoarelor economice;
• conţintul programului de restructurare a agriculturii şi de sprijinire a micii producţii ţărăneşti;
• programul privind trecerea presei, radioului, televiziunii din mâinile unei familii despotice, în mâinile poporului;

03 În „Comunicatul către ţară” a fost cuprinsă numai acţiunea politică de eliminare a clanului Ceauşescu de la putere, fără a fi prezentate oficial:

• structura şi vinovăţiile clanului respectiv;
• modul de judecare şi de condamnare a crimelor comuniste săvârşite în perioada 1944 – 1989.

04 Documentul Mazilu – Brucan, după prezentarea sa oficială, a fost completat cu încă 293 cuvinte, cuprinzând în final 646 cuvinte, adică cu o creştere totală de 83%, neexistând informaţii oficiale nici pentru:

• publicarea documentului respectiv în M.O. № 1 cu data de 22 decembrie, deşi completările finale au fost efectuate după această dată;
• identitatea luptătorilor care ani de zile şi-au pus în pericol şi viaţa, protestând împotriva tiraniei;
• destinaţia documentului Mazilu – Brucan;
• introducerea simţului răspunderii în rândul cadrelor de conducere a Statului Român.

05 După prezentarea oficială a Comunicatului către ţară de către Ion Iliescu, Televiziunea a devenit Tele – revoluţie, în special în perioada 22 – 25 decembrie, sub coordonarea lui Teodor Brateş, rămânând neclarificate:

• temeiul susţinerii preşedintelui Televiziunii române Răzvan Teodorescu ca: „Televiziunea şi radioul au condus practic lupta unui întreg popor împotriva celui mai teribil totalitarism din Europa politica”;
• încetarea completării, Caietului de bord al Secretariatului de emisie, de la 22 decembrie ora 11: 46 – până la 3 ianuarie 1990;
• nepublicarea volumului II şi III, a lucrării – document „Revoluţia română în direct” – de către directorul TV, Răzvan Teodorescu şi Mihai Tătuluci;

06 În perioada 22 – 26 decembrie 1989 au fost ucişi 944 şi răniţi 2.214 participanţi la revoluţie, neexistând informaţii oficiale nici pentru:

• organele statului nostru care au fost desemnate să desfăşoare acţiuni de cercetare, judecare şi condamnare a celor vinovaţi pentru crimele respective;
• lista nominală a vinovaţilor şi condamnaţilor pentru faptele penale, finalizate de organele respective.

07 Efective de miliţieni, securişti şi alte echipe înarmate, s-au întors la unităţile lor după 25 decembrie, cazuri pentru care se menţine în continuare secretul privind:

• identitatea formaţiilor militare în cauză, componenţa şi conducătorii acestora;
• activitatea desfăşurată după 22 decembrie;
• rapoartele de activitate prezentate de conducătorii formaţiilor în cauză.

08 După actul de la 22 decembrie, au fost efectuate arestări în rândul unor formaţii de luptă clandestină, operaţiuni militare pentru care nu au fost prezentate informaţii oficiale, măcar pentru:

• numărul arestaţilor din formaţiile clandestine înarmate, originea acestor formaţii şi identitatea comandanţilor lor;
• instituţiile române şi conducătorii acestora, care au efectuat cercetarea arestaţilor respectivi;
• lista nominală a arestaţilor care au fost eliberaţi, cu motivarea punerii lor în libertate;
• lista nominală a celor arestaţi care au fost judecaţi şi condamnaţi pentru faptele săvârşite.

09 Biblioteca Centrală Universitară a fost distrusă etaj cu etaj, cu rachete trimise din zona apropiată, acţiune criminală pentru care nu au fost prezentate oficial informaţii nici pentru:

• volumul materialului documentar distrus prin acţiunea respectivă şi valoarea acestuia;
• instituţia care a fost desemnată să intreprindă cercetarea;
• identitatea formaţiei înarmate care a săvârşit atacul în cauză şi comandantul acesteia;
• măsurile dispuse de noua conducere a statului nostru pentru pedepsirea vinovaţilor.

10 Pentru judecarea şi condamnarea familiei Nicolae şi Elena Ceauşescu, în ziua de luni, 25 decembrie 1989, nu au fost aduse explicaţii oficiale nici pentru:

• legalitatea înfiinţării şi funcţionarii Tribunalului Militar Extraordinar;
• componenţa organizatorică a instituţiei respective;
• nominalizarea împuterniciţilor desemnaţi să asigure calitatea de anchetatori, martori şi judecători;
• normalitatea judecării, condamnării şi a executării soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu în prima zi de Crăciun, sărbătoare care reprezintă o parte însemnată din tradiţia neamului nostru;
• instituţia statului român, desemnată să primească şi să păstreze Dosarul Penal Nicolae şi Elena Ceauşescu.

11 În prima zi de Crăciun, au fost judecaţi, condamnaţi la moarte şi executaţi soţii Ceauşescu – inclusiv confiscarea averii – capetele de acuzare fiind:

• genocid – peste 60.000 de victime;
• subminarea puterii de stat prin organizarea de acţiuni armate împotriva poporului şi a puterii de stat;
• infracţiunea de distrugere a bunurilor obşteşti prin distrugerea şi avarierea unor clădiri, explozii în oraşe, etc.;
• subminarea economiei naţionale;
• încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari, depuse la bănci străine;

Pentru cele cinci capete de acuzare privind crime grave săvârşite împotriva poporului român şi a României de către cei doi inculpaţi, nu au fost date publicităţii documente doveditoare.

12 Formaţia politică care a acţionat în perioada 22 – 25 decembrie, nu a inclus în programul său folosirea în favoarea românilor a realităţii economice existente la sfârşitul anului respectiv, adică:

• existenţa a 1.541 întreprinderi industriale de stat, cu 4 milioane de salariaţi;
• existenţa a 41.876 unităţi comerciale, cu 643 mii salariaţi;
• existenţa a 713 mii salariaţi în sectorul de construcţii, 618 mii în sectorul transporturi, 460 mii salariaţi în sectorul de gospodărie comunală şi locuinţe, etc. (82-105)

Numărul mediu al salariaţilor pe ţara a fost de 8 milioane, care a contribuit în calitate de proprietari la înfiinţarea şi creşterea Fondului de dezvoltare economică, timp de aproape 8 ani.

De asemeni la dezvoltarea economiei naţionale au contribuit şi 2.326.700 pensionari şi cele 3.294.800 gospodarii ţărăneşti care au fost obligate să se înscrie la C.A.P. Legal, noua conducere a statului nostru trebuia să dispună măcar următoarele măsuri:

• publicarea oficială a volumului Fondului de dezvoltare economică şi a numărului de co – proprietari;
• legiferarea preluării efective a proprietăţii întreprinderilor de stat de către: cei 8 milioane de salariaţi, 2.326.700 pensionari şi de cele 3.294.800 gospodarii ţărăneşti, adică legalizarea proprietăţii pentru cei 13.621.500 creatori ai acestei avuţii naţionale;
• publicarea situaţiei economic – financiare a tuturor întreprinderilor industriale, stabilită pentru sfârşitul anului 1989, cu numărul de salariaţi, pe localităţi;
• reinstaurarea în România a dreptului sau milenar de proprietate, autentic democrat, cât şi refacerea statului nostru, prin reintroducerea răspunderii directe a acestuia faţă de neamul românesc.

13 Sub regimul secretului de stat au fost incluse după 22 decembrie, de noua conducere a ţării şi destinaţia a 39 unităţi economice înfiinţate de România în majoritatea continentelor, unităţi din care au făcut parte şi:

• Societatea mixtă româno – peruană – Întreprinderea minieră specială „Antamina” (83)
• Societatea mixtă „Societe Cotonniere Congolaise” cu 5.000 ha pentru cultura bumbacului şi a altor plante (84)
• Societatate de exploatare minieră în S.U.A. (zăcăminte miniere, cărbune coxificabil) în statul Virginia (85)
• Societatea minieră „Mekambo Somifer” din Republica Gabon (86)
• Perimetrul petrolifer N.C. 114 şi N.C. 115 din Libia.
• Exploatarea minieră din Ucraina.
• Banca mixtă germano – română Frankfurt – Bucarest Bank AE (87)
• Banca Italo – Română S.A., cu sediu în Italia (88)
• Banca Egipteano – Română cu sediul la Cairo (89), etc.

Efectiv, au fost înlăturate de poporul român orice informaţie oficială privind:

• unităţile economice şi bancare româneşti existente la sfârşitul anului 1989 în străinătate şi identitatea cadrelor lor de conducere;
• volumul patrimoniului şi situaţia economico – financiară existenţa la sfârşitul anului la unităţile respective;
• conţinutul raportului de activitate pe anul 1989, a Ministerului de comerţ exterior, privind situaţia economico – financiară a unităţilor române din străinătate.

14 În anul 1989, România a desfăşurat o activitate de comerţ exterior cu 77 principale tari de pe glob, din care, în:

• Europa cu 25 ţări
• Asia cu 25 ţări
• Africa cu 14 ţări
• America cu 11 ţări
• Oceania cu 2 ţări (82-630-645), rămânând nepublicate oficial:
  • întreprinderile româneşti care au desfăşurat activitatea de comerţ exterior;
  • ţările din cele cinci continente cu care au fost realizate activităţile respective;
  • situaţia economico – financiară a contractelor de comerţ exterior, la sfârşitul anului 1989;
  • măsurile dispuse de noua conducere în perioada 22 – 25 decembrie şi după, pentru creşterea eficienţei, corectitudini şi responsabilităţii salariaţilor din unităţile noastre de comerţ exterior;
  • numărul salariaţilor şi identitatea cadrelor de conducere din unităţile respective.

15 Nu au fost prezentate oficial informaţii privind volumul avuţiei naţionale existent la sfârşitul anului 1989.

În Evidenţa generală a avuţiei naţionale, legiferată de Legea № 9 /1972, Legea finanţelor, au existat informaţii oficiale obligatorii pentru:

• bunurile care s-au aflat în fondul unitar al proprietăţi de stat;
• creanţele statului;
• bunurile proprietatea organizaţiilor cooperatiste şi a altor organizaţii obşteşti;
• Datele cuprinse, în Evidenţă generală a avuţiei naţionale au fost asigurate pe baza informaţiilor de ordin contabil şi statistic cât şi de inventarele periodice.

16 Destinul neamului românesc a fost pregătit şi finalizat cu următoarele realităţi expuse de:

• H. R. Patapievici care a transmis concluzia sa: „Privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are chiag, radiografia plaiului mioritic este ca o fecală: o umbră fără schelet, o inimă fără cur, fără şira spinării”(90 – 63 )
• Silviu Brucan a precizat: „În 1989 am fost puşi în situaţia de a constitui în România capitalismul”.

„După ’89 clasa capitaliştilor s-a format în principal pe socoteala statului prin rapt al valorilor imobiliare, fondurilor fixe şi chiar a capitalului social al întreprinderilor şi organizaţiilor de stat’’ ( 91 – 36, 37 ), neexistând completări sau informaţii oficiale nici pentru:

• documentaţia privind trecutul neamului nostru cercetată de H. R. Patapievici, în baza căreia a ajuns la concluzia respectivă;
• activitatea desfăşurată de H. R. Patavievici pentru cunoaşterea trecutului şi pentru întărirea prezentului şi pregătirea viitorului neamului românesc;
• formaţia politică care în anul 1989, împreună cu patriotul Silviu Brucan a fost pusă în situaţia de a construi capitalismul în România;
• justificarea oficială ca o formaţie politică care a introdus comunismul în România, poate şi trebuie să construiască aici capitalismul – fără nici o răspundere;
• înlocuirea şi după anul 1989 a tradiţiei neamului românesc şi a credinţei sale creştin-ortodoxă, cu furtul din patrimoniul poporului – construit prin munca şi jertfa acestuia – pentru formarea pe ascuns a clasei capitaliştilor.

17 Patriotul Silviu Brucan, a prezentat oficial şi următoarea sa gândire politică:

„În ianuarie 1990 am declarat că românii vor avea nevoie de 20 de ani pentru a învăţa democraţia. Acum pot adăuga că vor fi necesari tot 20 de ani pentru ca România să depăşească starea de subdezvoltare economico – tehnică şi să ajungă în rândul ţărilor dezvoltate (92 – 144)

Specialistul politic în cauză nu a prezentat informaţii nici pentru una din următoarele probleme:

• identitatea şcolilor elementare, medii şi a celor superioare absolvite;
• profesiunea cuprinsă în diploma de învăţământ superior;
• gradul de cunoaştere a trecutului istoric al ţării noastre;
• faptele concrete de ordin politic şi economic realizate personal în perioada 1944 – 1989, perioada în care a funcţionat în calitate de nomenclaturist din grupa I;
• înlăturarea posibilităţii ca România să devină o ţară cu democraţie reală bazată pe conducerea poporului român;
• componenţa formaţiei politice care în perioada 22 – 25 decembrie o introdus programul neoficial de şubrezire economică a statului român, pentru o perioadă de 20 ani, program care în realitate ne-a şubrezit pentru o perioadă de 40 de ani.

18 Pentru formaţia de politicieni care au provocat şi definitivat evenimentele din ţara noastră, începând cu noaptea zilei de 22 decembrie 1989, adică: Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Bârlădeanu, Oliviu Gherman, Dan Marţian, generalul Atanasie Stănculescu, Gelu – Voican Voiculescu formaţie la care se alătura şi H. R. Patapievici, nu exista informaţii oficiale privind:

• identitatea bunicilor şi părinţilor lor;
• localitatea unde aceste rude s-au născut, profesiunea lor şi serviciile aduse României;
• identitatea fraţilor şi surorilor celor şapte politicieni şi serviciile făcute ţării noastre în perioada comunistă şi în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

SURSA INFORMAŢIILOR
Nr. crt.	Titlu	Pag.	Autor	Editura	Anul
1	Istoria Parlamentului şi a vieţii parlamentare în România	143, 185, 189, 194, 456,	–	Editura academiei R.S.R. Bucureşti	1983
2	Istoria loviturilor de stat in România, volumul I	232, 239, 336	Alex Mihai Stoenescu	International Publishing Company	2006
3	Constituţia din 1923 În dezbaterea contemporanilor	25,81,443	–	Humanitas, Bucureşti	1990
4	O istorie sinceră a poporului român	262, 279, 282, 307, 332, 333, 348, 359, 360, 466, 467	Florin Constantin	Univers Enciclopedie Bucureşti	1997
5	Casa Regală – volumul I – 1866-1900	17,18,65,129	–	Arhivele Naţionale ale României Bucureşti	2003
6	Burghezia română	126, 131, 134, 218	Stefan Zeletin	Humanitas Bucureşti	1991
7	Opere economice	367	P.S. Aurelian	Editura Academiei R.S.R.	1967
8	Istoria loviturilor de stat în România volumul II	124, 127, 176, 188, 211, 214, 232, 237, 246, 312, 313, 314, 316, 322, 324, 327, 380	Alex Mihai Stoenescu	International Publishing Company	2006
9	De ce a fost sacrificat Eminescu ?	93, 94, 97	Theodor Codreanu	Editura ”Grigore Tăbăcaru” Bacău	2001
10	Studii	489, 530	G. Zane	Editura Eminescu	1980
11	Răscoala ţăranilor de la 1888	10, 152	Constantin Corbu	Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti	1978
12	Istoria Dreptului Românesc volumul I	172	–	Editura Academiei R.S.R. Bucureşti	1980
13	Istoria Dreptului Românesc volumul II – partea intai	255, 308	–	Editura Academiei R.S.R. Bucureşti	1984
14	Istoria Dreptului Românesc volumul II – partea a doua	183, 233	–	Editura Academiei R.S.R. Bucureşti	1987
15	Neam fără noroc – sau blestemul lui Zamolxe	98, 110, 164, 178, 191, 209, 236, 247, 255, 263, 264, 265, 352	Alexander E. Ronnett	Editura Vicovia Bacău	2008
16	Stenogramele şedinţelor Consiliului de miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul I	191, 206, 538	–	Arhivele Naţionale ale României Bucureşti	1997
17	Casa Regală volumul II – 1901-1930	205, 207, 216, 262, 280	–	Arhivele Naţionale ale României Bucureşti	2004
18	Relaţiile agrare şi mişcări ţărăneşti în România	196, 558, 572, 585	Institutul de Istorie ”N. Iorga” al Academiei R.S.R.	Editura Politică	1967
19	Reforma agrară din 1921 în România	146, 231, 307, 342, 352	D. Sandu	Editura Academiei R.S.R. Bucureşti	1975
20	Sub trei dictaturi	42	Lucretiu Pătrăşcanu	Editura Politică Bucureşti	1970
21	Pentru legionari volumul I	20, 21, 28, 97, 114, 235, 273, 322, 364	Corneliu Zelea Codreanu	Editura Scara Bucureşti	1999
22	România, cu şi fără Antonescu	209, 291, 293, 335	Gheorghe Buzatu	Editura Moldova Iaşi	1991
23	Magazinul istoric	24	–	–	octombrie 2008
24	Amorurile principelui Carol de Hohenzolern	–	Gabriel Perrenii	Editura Omnes	1971
25	Armata, mareşalul şi evreii	52, 59, 105, 166, 201, 448, 449, 484	Alex Mihai Stoenescuv	Rao International Publishing Company	1998
26	Casa Regală volumul III – 1930-1937	77, 113, 144, 178	–	Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti	2005
27	Istoria loviturilor de stat în România volumul III Cele trei dictaturi	13, 121, 122, 123, 139, 142, 256, 311, 398, 399, 538, 539, 543, 553, 562, 660, 661, 669, 671, 672, 674	Alex Mihai Stoenescu	Rao International Publishing Company	2006
28	Viaţa economică şi politică a României 1933-1938	100, 130, 131, 282	Emilia Sonea • Gavrilă Sonea	Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti	1978
29	România în perioada revoluţiilor naţionale din Europa (1919 – 1944) – Mişcarea legionară	44, 81, 102, 103, 112, 118	Michele Rallo	Sempre Bucureşti	1999
30	Viaţa politică şi procesul lui Iuliu Maniu volumul I	129, 130, 262	Cicerone Ioanitoiu	Bucureşti	1997
31	Viaţa politică din România 1918 – 1944	150	Ioan Scurtu	Editura Albatros Bucureşti	1982
32	Era Libertăţii Statul Naţional Legionar volumul I	102, 113, 116, 121, 201	Horia Sima	Editura Gordian Timişoara	1995
33	Procesul lui Corneliu Zelea Codreanu (mai 1938)	223, 224, 225, 226	Kurt W. Treptow – Gheorghe Buzatu	– Iaşi	1994
34	Istoria Gărzii de Fier 1919 – 1941 Mistica Ultranationalismului	10, 11, 261, 283, 292	Francesco Veiga	Humanitas Bucuresti	1993
35	Mişcarea legionară – în texte originale şi imagini	203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210	Editor Lucian Borleanu	Editura Lucman Bucureşti	–
36	Legiunea ”Arhanghelul Mihail”	208	Armin Heinen	Editura Humanitas Bucureşti	1999
37	Destinul Miscarii Legionare	72, 73, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84	Stefan Aparaschivei	Editura Gama	1996
38	Casa Regală volumul IV – 1938-1947	VIII, X, 106, 240	–	Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti	2006
39	Capitalul strain in societatile anonime din Romania, in perioada interbelica	118	Constantin Bogdan – Adrian Platon	Editura Academiei R.S.R. Bucureşti	1981
40	Casa Regală şi afacerile cu devize 1935 – 1940 volumul IV	26, 97	Costin Murgescu	Editura Academiei R.S.R. Bucureşti	1970
41	Garda de Fier – organizaţie teroristă de tip fascist	62, 63, 131	Mihai Fatu – Ion Spalatelu	Editura Politică Bucureşti	1980
42	Istoria politică şi militară a razboiului României contra Rusiei Sovietice	58	General Platon Chirnoaga	Editura Fides Iaşi	1997
43	Era libertăţii – Statul Naţional Legionar volumul II	76, 82, 116, 119, 125, 126, 129, 131	Horia Sima	Editura Gordian Timişoara	1995
44	Evreii sub regimul Antonescu	77, 311, 312, 335	Radu Ioanid	Editura Hasefer a F.C.E.R. Bucureşti	1997
45	Arhivele totalitarismului	32	Revista Institutului Naţional pentru studiul totalitarismului	Anul I	№ 1/1993
46	Legionarii noştri	178, 179	Ion Coja	Editura Kogaion Bucureşti	1997
47	Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul II	58, 181, 359, 755	–	Arhivele Naţionale ale României Bucureşti	1998
48	Noica şi Mişcarea Legionară	256	Sorin Lavric	Humanitas Bucureşti	2007
49	Mareşalul Antonescu şi Catastrofa României	108, 171	Eduard Mezincescu	Editura Artemis Bucureşti	1993
50	Evreii sub regimul Antonescu	48	Radu Ioanid	Editura Hasefer Bucureşti	1997
51	Hitler, regele Carol şi mareşalul Antonescu – Relaţiile româno-germane 1938 – 1944	271, 279, 280, 285	Andreas Hillegruber	Humanitas Bucureşti	1994
52	Procesul lui Ion Antonescu	178, 196, 477	–	Editura Eminescu	1995
53	Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul IX	27, 42, 429	–	Arhivele Naţionale ale României Bucureşti	2006
54	Preliminarii politico – diplomatice ale insurecţiei române din august 1944	92, 133, 461, 462, 464, 468, 478, 479	A. Simion	Editura Dacia Cluj	1979
55	Monitorul Oficial	–	–	№ 299	17-XII-1941
56	Stenogramele şedinţelor Consiliului de Ministri – Guvernarea Ion Antonescu volumul III	381, 433	–	Arhivele Naţionale ale României Bucureşti	2001
57	Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul VII	250	–	Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti	2003
58	Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul VIII	625	–	Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti	2004
59	Stenogramele şedintelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul X	518	–	Arhivele Naţionale ale Romaniei Bucureşti	2007
60	Jurnal	151	Constantin Sanatescu	Editura Humanitas Bucureşti	1993
61	23 august 1944 – documente 1944 – 1945 volumul III	XXI	Direcţia Generală a Arhivelor Statului Centrul de studii şi cercetări de istorie şi teorie militară	Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti	1985
62	23 august 1944 – documente 1944 – 1945 volumul IV	542	Direcţia Generală a Arhivelor Statului Centrul de studii şi cercetări de istorie şi teorie militară	Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucuresti	1985
63	Stenogramele şedinţelor Consiliului de Ministri – Guvernarea Ion Antonescu volumul V	226	–	Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti	2005
64	România ca o pradă	305, 315	Radu Theodoru	Editura Alma	–
65	România la cumpăna istoriei	308, 309, 357, 385, 386	Ion Suta	Editura Enciclopedică Bucureşti	1991
66	România sub regimul comunist	26, 31, 54, 114, 121, 179	Dennis Deletant	Biblioteca Sighet, Fundatia Academia Civica Bucureşti	1997
67	Mari crime împotriva naţiunii române – Contribuţia unor minorităţi naţionale la bolşevizarea României	30, 32, 33, 34, 76, 77, 78, 79, 85, 88, 89	Neagu Cosma	Bravo Pres	1995
68	Sovietizarea României – Percepţii angro-americane 1944 – 1947	106	Ion Chiper – Florin Constantin – Adrian Pop	Iconica Bucureşti	1993
69	Dezvoltarea economică a României 1944 – 1964	26, 116	Academia R.P.R. – Institutul de cercetări economice	Editura Academiei R.P.R. Bucureşti	1964
70	Monitorul Oficial № 33 din 10 februarie 1945	–	–	–	1945
71	Monitorul Oficial № 128 din 5 iunie 1946	–	–	–	1946
72	Anul 1948 – instituţionalizarea comunismului	509, 512, 514 – 519, 832 – 839	–	Fundaţia Academia Civică	1998
73	Instaurarea comunismului – Între rezistenţă şi represiune	06, 213 – 278, 384, 434	–	Fundaţia Academia Civică	1995
74	Buletinul Oficial al R.S.R. № 1 din 21 august 1965	–	–	–	1965
75	Anii 1973 – 1989 Cronica unui sfarşit de sistem	152, 831	Analele Sighet – 10	Fundaţia Academia Civică	2003
76	Buletinul Oficial I , № 39 din 1 decembrie 1989	–	–	–	–
77	Jurnalul fericirii	34, 82, 107, 151, 286	N. Steinhardt	Editura Dacia Cluj	1991
78	Buletinul Oficial I , № 13 din 18 aprilie 1989	–	–	–	1989
79	Buletinul Oficial I , № 38 din 30 noiembrie 1989	–	–	–	1989
80	–	Buletinul Oficial I , № 18 din 2 aprilie 1989	–	–	1989
81	Buletinul Oficial I , № 62 din 7 decembrie 1989	–	–	–	1989
82	Anuarul statistic al României – 1990	105, 630 – 645	–	Comisia naţionala pentru statistică	1990
83	H.C.M. № 1557/1973	–	–	–	1973
84	H.C.M. № 73/1975	–	–	–	1975
85	H.C.M. № 76/1975	–	–	–	1975
86	H.C.M. № 189/1976	–	–	–	1976
87	Decretul № 358/1976	–	–	–	1976
88	Decretul № 322/1979	–	–	–	1979
89	Decretul № 220/1976	–	–	–	1976
90	Politice	63	H.R. Patapievici	Humanitas Bucureşti	1997
91	Treptele tranziţiei spre capitalism	36, 37	Silviu Brucan	Nemira	1999
92	Stâlpii noii puteri în România	144	Silviu Brucan	Nemira	1996
93	Pagini inedite din istoria dreptului vechi românesc	30, 153 – 203	Andrei Radulescu	Editura Academia Română Bucureşti	1991
94	Echipa de sacrificiu – Din culisele guvernării postrevoluţionare 5.I.1990 – 5.II.1991	16, 69, 70, 115	–	Editat de ”România azi” S.A. Bucureşti	1992
95	România: revoluţia încâlcită	175, 176	Nestor Rates	Editura Litera Bucureşti	1994
96	Revoluţia trăită	58	Ion Iliescu	Editura redacţiei publicaţiilor pentru străinătate	1995
97	Monitorul Oficial II – Dezbateri Parlamentare	–	–	Senat	№ 205 din 10 noiembrie 1995 – Senat
98	Cuget Ortodox № 9 (anul II) iulie – august 2009	15	–	Editat de Mănăstirea Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava	2009
99	Cuget Ortodox № 8 (anul II) mai – iunie 2009	4	–	Editat de Mănăstirea Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava	2009
100	Dicţionarul enciclopedic român volumul II D –J	210	–	Editura Politică Bucureşti	1964
101	Garda de Fier, în ancheta Tribunalului de la Nürberg	7	Mihail Fotin Enescu	Fundatia culturală ‚”Buna Vestire Sibiu	1996
102	Geneza revoluţiei române de la 1848	39, 43	Gheorghe Platon	Editura Junimea	1980
103	Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria	27, 45, 102, 128, 129, 130, 158, 166, 167, 267	Dr. N. C. Paulescu	Bucureşti	1913
104	Scrieri politice	344, 382, 395, 424, 456, 502	C. Rădulesc Motru	Editura Nemira	1998
105	România – la cumpăna istoriei	374, 381, 386, 387	Ion Suta	Editura Ştiinţifică	1991
106	Naţionalişti, antinaţionalişti, O polemică cu publicistică românească	35, 87, 96, 105, 106, 116, 117, 172	Gabriel Andreescu	Polirom Iaşi	1996
107	Consiliul Suprem de Apărare a Ţării	3, 4, 32, 70, 110, 113, 124, 133, 134, 137, 139, 140	Consiliul Naţional de acţiune împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate	„Cartea Albă a crimei organizate şi a corupţiei 1998	1998
108	O. U. G. Nr. 21/ 20.V.1997 Legea Nr. 140/24. VII.1997	–	–	–	1997
109	Legea Nr. 271/ 29.V.2001	–	–	–	2001
110	Razboiul nevăzut III&mbsp;Politica Filo-Sionistă a României În faţa Europei şi a lumii editia a-II-a	75, 376, 398	Cornel Dan Nicolae	Carpathia Cartea Secretă	2006
111	Constituţia României Articolele: 82, 90, 108, 109	–	–	–	–
112	Naţionalism – sau Democraţie	150, 179	Aurel C. Popovici	Editura Albatros Bucureşti	1997
113	Neoiobăgia Studiu economico- sociologic al problemei noastre agrare	33	C. Dobrogeanu- Gherea	Editura Librăriei Socec Bucureşti	1910
114	Democratia hienelor Spionaj, sange si teroare	4, 28	Colonel (R) Florian Garg	Editura „Obiectiv Craiova	2002
115	Contribuţia unor minorităţi naţionale la bolşevizarea României	6, 7	Neagu Cosma	Editura Bravo Press	1996
A	Armistiţiul din 1944 si implicaţiile lui	8, 9	Cornel Coposu	Editura Gandirea Romaneasca Bucureşti	1990
B	Anuarul Statistic al Romaniei 1937-1938	–	–	–	1937-1938
116	Istoria Bisericii Ortodoxe Române	–	Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu	Editura Episcopiei Dunării de Jos Galaţi	1996

Cititi va rog si:

Romania – incotro? (partea 1)

Romania – incotro? (partea 2)

Romania – incotro? (partea 3)

Romania – incotro? (partea 4)

Romania – incotro? (partea 5)

Romania – incotro? (partea 6)