Consiliul Europei: Biserica Ortodoxă Rusă este complice la crime de război

Foto: https://www.rfi.fr/ro/interna%C5%A3ional/20240329-biserica-rus%C4%83-%C3%AEn-ucraina-dumnezeu-lupt%C4%83-contra-occidentului-satanic

Luna trecuta ni s-a comunicat faptul ca:

Consiliul Europei cere tuturor țărilor să nu recunoască alegerea lui Putin și să înceteze orice contact cu acesta

Zilele trecute Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a declarat din nou acest lucru dar a adaugat si ca Biserica Ortodoxa Rusa este complice la crime de razboi.

Iata, pe larg, ce putem citi la https://www.g4media.ro/putin-este-un-dictator-patriarhul-kirill-este-complice-la-crimele-de-razboi-rafinariile-rusesti-sunt-tinte-militare-legitime-rezolutia-adunarii-parlamentare-a-consiliului-europei-legata-de-asasina.html

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție în legătură cu asasinarea lui Alexei Navalnîi în care afirmă că statul rus „l-a persecutat și, în cele din urmă, l-a ucis” pe principalul opozant al Kremlinului, scrie meduza.io.

În Rezoluția APCE adoptată în 17 aprilie și publicată pe site-ul organizației în 18 aprilie se afirmă că autoritățile ruse „poartă întreaga responsabilitate pentru uciderea lui Alexei Navalnîi, care a fost supus la tortură, tratamente inumane și degradante”.

APCE a cerut sancțiuni împotriva persoanelor care sunt responsabile de persecutarea și torturarea acestuia și a publicat „Lista Navalnîi” , care enumeră numele a peste 50 de persoane. Pe listă figurează, în special, personalul închisorii, ofițeri de poliție, procurori și judecători, precum și bloggerul pro-guvernamental Ilia Remeslo.

În rezoluția sa, APCE a declarat că, sub conducerea lui Vladimir Putin, Rusia s-a transformat într-o dictatură (Adunarea a făcut deja o declarație similară în trecut), iar regimul de la putere „s-a dedicat complet războiului împotriva democrației”.

Regimul lui Vladimir Putin aderă la ideologia neoimperialistă a „Lumii rusești”, pe care Kremlinul a transformat-o într-un instrument de incitare la război. Această ideologie este folosită pentru a distruge rămășițele democrației, pentru a militariza societatea rusă și pentru a justifica agresiunea externă în scopul de a extinde granițele Federației Ruse pentru a include toate teritoriile aflate cândva sub dominația rusă, inclusiv Ucraina.

APCE l-a criticat pe Patriarhul Kirill și a numit Biserica Ortodoxă Rusă „o continuare ideologică a regimului lui Vladimir Putin, implicată în crime de război și crime împotriva umanității comise în numele Federației Ruse și al ideologiei Lumii Ruse”. În declarație se arată că Patriarhia Moscovei a Bisericii Ortodoxe Ruse și Kirill apără ideologia „Lumii Ruse”, numesc războiul împotriva Ucrainei „războiul sfânt al tuturor rușilor” și fac apel la credincioșii ortodocși să se sacrifice de dragul Rusiei. „Adunarea este șocată de acest ultraj împotriva religiei și de denaturarea tradiției creștin-ortodoxe de către regimul lui Vladimir Putin și acoliții săi din Patriarhia Moscovei”, se arată în rezoluție.

În declarația sa, APCE a cerut furnizarea de arme și muniții Ucrainei pentru ca aceasta să poată rezista Rusiei, precum și consolidarea sancțiunilor împotriva Rusiei, inclusiv introducerea de restricții împotriva Bursei de la Moscova și a Rosatom.

APCE a declarat, adresându-se țărilor UE și G7, că, în conformitate cu dreptul umanitar internațional, rafinăriile de petrol rusești ar trebui să fie considerate ținte militare legitime.

 

Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:

REMEMBER: Consiliul Europei a calificat HULA IMPOTRIVA LUI DUMNEZEU ca un drept al libertatii individului…

Masha Gessen (The New Yorker): Evoluția naționalismului lui Aleksei Navalnîi

 

Masha Gessen (The New Yorker): Evoluția naționalismului lui Aleksei Navalnîi

Atentie, un articol din 2021.

The New Yorker: The Evolution of Alexey Navalny’s Nationalism

Evoluția naționalismului lui Alexey Navalny

De Masha Gessen, 15 Februarie 2021, The Newyorker

Politicianul rus de opoziție a plasat dreptul la autodeterminare în centrul politicii sale. Fotografie de Maxin Zmeyev / Getty

De ani de zile m-am mulțumit să am păreri contradictorii despre Alexey Navalny. Pe de o parte, am crezut că este un opozant extraordinar de curajos, inventiv și angajat al regimului lui Vladimir Putin. Pe de altă parte, el s-a aliat cu ultranaționaliștii și a exprimat opinii pe care le-am considerat extrem de reprobabile și potențial periculoase. De-a lungul anilor, am avut câteva discuții cu Navalny și câteva cu prietenii mei a căror susținere pentru el m-a nedumerit – un mentor de-al său, care este evreu, un voluntar neobosit de campanie care este armean – dar am simțit că pot să-l respect și să nu fiu de acord cu el în același timp. Din punct de vedere istoric, liderii naționaliști au jucat adesea roluri-cheie în construirea democrațiilor. Și nu e ca și cum ar fi trebuit să mă decid dacă să votez sau nu pentru Navalny.

Acum, Navalny se află în închisoare și riscă să stea ani de zile după gratii. (Sentința sa actuală de doi ani și opt luni este probabil doar începutul). El a supraviețuit mai multor tentative de asasinat susținute de Kremlin, iar persoanele apropiate lui se tem că acum va fi ucis în închisoare. Kremlinul, care ani de zile i-a interzis numele de pe undele radio, l-a acuzat că și-a înscenat propria moarte iminentă și a declanșat o ofensivă de propagandă împotriva sa, folosind, printre altele, acuzația că este un etno-naționalist de extremă dreapta. În presa de limbă engleză, revista socialistă Jacobin a publicat un articol în care Navalny este catalogat drept un naționalist ‘anti-imigranți’, în care nu se poate avea încredere; jurnalistul britanic Anatol Lieven, care a relatat despre Europa de Est în anii ’80 și ’90, a avertizat împotriva idealizării lui Navalny; iar profesorul Eliot Borenstein, de la Universitatea din New York, unul dintre cei mai prolifici comentatori ai mediului academic american despre Rusia contemporană, a scris pe Facebook:

„El nu este un Nelson Mandela. Ci o Aung San Suu Kyi.”

Pe de altă parte, mai mulți academicieni, politicieni și experți în politici l-au nominalizat pe Navalny pentru Premiul Nobel pentru Pace – o inițiativă care îl include acum și pe Lech Walesa, fostul președinte polonez și lider al mișcării sindicale Solidaritatea, care a primit premiul în anul 1983. Efortul a fost lansat în septembrie anul trecut de către Alexander Etkind, un exilat rus, profesor la Universitatea Europeană din Florența și, după părerea mea, cel mai perspicace cercetător al culturii și politicii rusești contemporane. Etkind este evreu. O nominalizare pentru Premiul Nobel pentru Pace nu este ceva ce se face cu nasul pe sus. L-am sunat pe Etkind și pe alți susținători proeminenți și hotărât antinaționaliști ai lui Navalny pentru a afla de ce nu păreau în conflict cu el. Am aflat câteva lucruri despre evoluția personală și politică a lui Navalny și, de asemenea, despre funcționarea mașinăriei de propagandă a Kremlinului. Mi-am dat seama, de asemenea, că ar fi trebuit să întreprind această cercetare mai devreme.

Aleksei Navalnîi a murit în închisoare, conform unui anunț al Serviciului Federal Penitenciar al Federației Ruse

Sursa: https://romania.europalibera.org/a/alexei-navalnii-a-murit-in-inchisoare/32822421.html

Opozantul rus Alexei Navalnîi a murit vineri, 16 februarie, în penitenciarul din regiunea arctică, aflat la aproape 2.000 de kilometri de Moscova, unde a fost transferat anul trecut, conform unui anunț al Serviciului Federal Penitenciar al Federației Ruse.

Alexei Navalnîi a murit într-o colonie penitenciară din regiunea autonomă Iamalia-Neneția din nordul Federației Ruse, anunță Serviciul Federal Penitenciar rus (FSIN).

Lider al opoziției, avocat corporatist și activist anticorupție, Navalnîi avea 47 de ani și ispășea o pedeapsă combinată de aproape 30 de ani de închisoare.

Potrivit serviciului penitenciar, Navalnîi s-a simțit rău după ce-a fost la plimbare și și-a pierdut aproape imediat cunoștința. Medicii de la ambulanță au încercat să-l resusciteze, dar fără succes, se arată în comunicatul autorităților ruse.

„În data de 16 februarie 2024, în colonia penală numărul 3, condamnatul Alexei Navalnîi s-a simțit rău după o plimbare, pierzându-și aproape imediat cunoștința. Imediat a sosit personalul medical al instituției și a fost chemată o echipă a ambulanței”, transmite serviciul penitenciar rus.

„Au fost efectuate toate măsurile de resuscitare necesare, care nu au dat rezultate pozitive. Medicii de la ambulanță au declarat decesul condamnatului. Cauzele morții sunt în curs de stabilire”.

Comunicatul emis pe 16 februarie de Serviciului Federal Penitenciar nu a putut fi verificat în mod independent.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a murit vineri, 16 februarie, în penitenciarul din regiunea arctică, aflat la aproape 2.000 de kilometri de Moscova, unde a fost transferat anul trecut, conform unui anunț al Serviciului Federal Penitenciar al Federației Ruse.

Alexei Navalnîi a murit într-o colonie penitenciară din regiunea autonomă Iamalia-Neneția din nordul Federației Ruse, anunță Serviciul Federal Penitenciar rus (FSIN).

Lider al opoziției, avocat corporatist și activist anticorupție, Navalnîi avea 47 de ani și ispășea o pedeapsă combinată de aproape 30 de ani de închisoare.

Potrivit serviciului penitenciar, Navalnîi s-a simțit rău după ce-a fost la plimbare și și-a pierdut aproape imediat cunoștința. Medicii de la ambulanță au încercat să-l resusciteze, dar fără succes, se arată în comunicatul autorităților ruse.

„În data de 16 februarie 2024, în colonia penală numărul 3, condamnatul Alexei Navalnîi s-a simțit rău după o plimbare, pierzându-și aproape imediat cunoștința. Imediat a sosit personalul medical al instituției și a fost chemată o echipă a ambulanței”, transmite serviciul penitenciar rus.

„Au fost efectuate toate măsurile de resuscitare necesare, care nu au dat rezultate pozitive. Medicii de la ambulanță au declarat decesul condamnatului. Cauzele morții sunt în curs de stabilire”.

Comunicatul emis pe 16 februarie de Serviciului Federal Penitenciar nu a putut fi verificat în mod independent.

Russia's Investigative Committee announces it's regional branch (where the prison is located) is investigating the circumstances of Navalny's death. pic.twitter.com/EW48qnUF7J

— Mike Eckel (@mikeeckel.bsky.social) (@Mike_Eckel) February 16, 2024

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că este la curent cu ceea ce s-a întâmplat.

„Există un anumit set de reguli după care se ghidează acum FSIN”, a spus Peskov.

El a spus că președintele rus Vladimir Putin a fost informat despre moartea politicianului.

Purtătorul de cuvânt al lui Navalnîi, Kira Iarmîș, a declarat pe X că „nu avem încă nicio confirmare în acest sens”, dar a anunțat că avocatul lui Navalnîi zboară în satul Kharp, spre colonia penitenciară de la Cercul Arctic unde politicianul a fost mutat la sfârșitul anului trecut.

Avocatul Leonid Soloviov a declarat pentru i-a spus lui Novaïa Gazeta că, la cererea familiei, nu va comenta informațiile despre moartea lui Navalnîi.

„Prin decizia familiei lui Alexei Navalnîi, nu comentez absolut nimic. Să ne dăm seama acum. Alexei a văzut un avocat miercuri (14 februarie). Totul era bine atunci”, a spus Soloviov.

Pe 14 februarie, s-a aflat că Navalnîi a fost trimis într-o celulă de pedeapsă pentru a 27-a oară de când a fost închis.

Activista pentru drepturile omului Eva Merkașeva a sugerat că menținerea politicianului într-o celulă de pedeapsă, unde a petrecut mai mult de 300 de zile, ar fi putut duce la moartea sa.

Președintele leton Edgar Rinkevici a fost primul șef de stat străin care a comentat despre moartea lui Navalnîi.

„Orice ai crede despre Alexei Navalnîi ca politician, el a fost ucis cu brutalitate de Kremlin. Acesta este un fapt și spune multe despre natura reală a actualului regim din Rusia”, a scris Rinkevici pe rețeaua de socializare X.

Pe 14 februarie, s-a aflat că Navalnîi a fost trimis într-o celulă de pedeapsă pentru a 27-a oară de când a fost închis.

Activista pentru drepturile omului Eva Merkașeva a sugerat că menținerea politicianului într-o celulă de pedeapsă, unde a petrecut mai mult de 300 de zile, ar fi putut duce la moartea sa.

Președintele leton Edgar Rinkevici a fost primul șef de stat străin care a comentat despre moartea lui Navalnîi.

„Orice ai crede despre Alexei Navalnîi ca politician, el a fost ucis cu brutalitate de Kremlin. Acesta este un fapt și spune multe despre natura reală a actualului regim din Rusia”, a scris Rinkevici pe rețeaua de socializare X.

Prim-ministrul britanic Rishi Sunak a vorbit despre o „tragedie uriașă”.

„Ca cel mai înflăcărat apărător al democrației ruse, Alexei Navalnîi a dat dovadă de un curaj incredibil de-a lungul vieții”, a spus Sunak într-o postare pe rețeaua X.

Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, toate faptele legate de moartea lui Navalnîi trebuie investigate și stabilite clar condițiile în care a murit, iar „Rusia trebuie să răspundă la întrebări serioase”, transmite RIA Novosti.

„Reacția imediată a liderilor țărilor NATO la moartea lui Navalnîi, sub forma unor acuzații directe împotriva Rusiei, este de sine stătătoare. Nu există încă nicio examinare criminalistică, dar concluziile Occidentului sunt deja gata”, a replicat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova.

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat pentru NPR într-un interviu imediat după ce a apărut vestea că, dacă va fi confirmată, moartea lui Navalnîi reprezintă o „tragedie teribilă”.

„Istoria lungă și sordidă a guvernului rus de a face rău oponenților săi ridică aici semne reale de întrebare și evidente. Căutăm în mod activ confirmarea”, a adăugat el.

Cancelarul german Olaf Scholz a spus că Navalnîi „și-a plătit curajul cu viața”, în timp ce ministrul francez de externe Stephane Sejourne a spus într-o postare pe X că „moartea criticului de la Kremlin într-o colonie penală ne amintește de realitatea regimului lui Vladimir Putin”.

În august 2020, Navalnîi a fost spitalizat în stare gravă după ce a fost otrăvit cu Noviciok, o neurotoxină extrem de puternic folosită de serviciile secrete sovietice în timpul Războiului Rece, interzisă în prezent.

El a fost arestat pe 17 ianuarie 2021, pe un aeroport din Moscova, la sosirea din Germania, unde a fost tratat după otrăvirea cu neurotoxina Noviciok, atribuită serviciilor secrete rusești la ordinul președintelui Vladimir Putin.

Kremlinul a negat orice implicare în otrăvirea lui Navalnîi.

Apoi a fost condamnat la 2 ani și jumătate de închisoare pentru că a încălcat condițiile eliberării condiționate cât s-a aflat în convalescență în Germania, unde a fost tratat după ce a fost otrăvit în timp ce investiga un caz de corupție în Siberia.

Ulterior, a fost condamnat la încă 19 ani de închisoare într-un dosar de fraudă, precum și pentru o serie de alte acuzații, inclusiv pentru crearea unei comunități extremiste, adică pentru înființarea Fundației Anticorupție pe care a condus-o.

Activiștii pentru drepturile omului și reprezentanții țărilor occidentale împărtășesc opinia exprimată de Navalnîi și de susținătorii săi care au spus că acuzațiile care i-au fost aduse au fost instrumentate politic și toate dosarele sale sunt persecuții politice ale puterii de la Kremlin.

Mai multe capitale au anunțat proteste: Riga, Varșovia, Tallinn, Amsterdam, Vilnius, Belgrad, Barcelona, Londra, Berlin. Unele proteste sunt așteptate să aibă loc și în Rusia.

Video (in direct): Inca un protest al suporterilor lui Aleksei Navalnîi la Moscova

 

Video (in direct): Miting pro Aleksei Navalnîi la Moscova si St. Petersburg