Președintele Columbiei neagă faptul că Iisus este Dumnezeu și afirmă că Iisus a avut relații sexuale cu Maria Magdalena

Preşedintele american Donald Trump şi omologul său columbian Gustavo Petro au declarat marţi că au avut o întâlnire cordială la Casa Albă:

https://tvrinfo.ro/intrevedere-cordiala-intre-presedintele-sua-si-omologul-sau-columbian-la-casa-alba-dupa-luni-de-dispute/

Iata si ce are in cap acest personaj, conform https://www.christianpost.com/news/colombias-pres-petro-claims-jesus-had-sex-with-mary-magdalene.html

Creștinii sunt revoltați după ce președintele Columbiei, Petro, a negat că Iisus este Domnul și a afirmat că Iisus a avut relații sexuale cu Maria Magdalena

De Javier Bolaños, redactor pentru America Latină al Diario Cristiano, 30 Ianuarie 2026, The Christian Post

În timpul redeschiderii unui spital din Bogotá, Columbia, președintele Gustavo Petro a ținut un discurs care a provocat valuri de șoc în comunitatea religioasă a țării.

În discursul său, Petro a spus că refuză să-l numească pe Iisus „Hristos”, argumentând că este un nume grecesc folosit pentru a transforma figura Mântuitorului într-un simbol al „puterii și al regelui”, lucru care, potrivit lui, Iisus nu a fost vreodată.

Petro l-a definit pe Iisus ca fiind „un om al luminii, al adevărului și un revoluționar”, dar a mers mai departe, speculând că Iisus „a făcut dragoste, da… poate cu Maria Magdalena, pentru că un astfel de om fără dragoste nu putea exista”.

Aceste cuvinte, surprinse pe video, au declanșat imediat un val de critici, fiind considerate o instrumentalizare politică și o lipsă de rigoare istorică.

Confederația Evanghelică din Columbia (CEDECOL) și alte grupuri creștine și-au exprimat „profunda respingere” față de declarațiile lui Petro.

CEDECOL, care reprezintă mii de biserici și milioane de credincioși, a emis o declarație oficială în care își exprimă „profunda îngrijorare și respingere” față de afirmațiile președintelui columbian.

Organizația a enumerat, de asemenea, puncte fundamentale pentru apărarea identității lui Hristos:

1. Biblia îl prezintă pe Iisus Hristos ca fiind sfânt, drept și ascultător față de voia divină, iar pe Maria Magdalena ca pe o discipolă credincioasă transformată de harul Său, nu ca pe un obiect al speculațiilor sexuale.
2. Identitate teologică: declarațiile președintelui denaturează adevărul istoric și teologic, atacând figura centrală a credinței creștine.

Între istorie și ideologie

În opinia editorială din sfera creștină, voci precum cea a lui Juan Sebastián Cortés au subliniat că vorbele lui Petro dezvăluie o „deconectare alarmantă” de istoria Noului Testament.

Cortés explică într-un articol publicat în Diario Cristiano Internacional că termenul „Hristos” (Χριστός) nu este o denaturare, ci traducerea exactă a termenului ebraic Moshiach (Mesia), un termen care era deja folosit în Septuaginta cu secole înainte de Iisus.

El critică, de asemenea, președintele pentru că încearcă să demonteze kerygma (vestirea morții și învierii lui Hristos) pentru a o înlocui cu o „ideologie pământească și depășită”, bazată pe o interpretare personalistă a Teologiei Eliberării.

Pentru mulți, declarațiile lui Petro nu sunt o reflecție academică legitimă, ci o banalizare care urmărește să înlocuiască transcendența Evangheliei cu un manual de activism politic.

Disconfortul generat rezidă în faptul că, într-o țară pluralistă și democratică, libertatea de exprimare nu ar trebui să fie un instrument de ofensare a credinței majorității.

În timp ce guvernul încearcă să-și promoveze agenda socială, acest tip de declarații adâncesc diviziunea cu evanghelicii și catolicii care cer lideri care să onoreze adevărul și să respecte identitatea spirituală a națiunii.

Miercuri, episcopii catolici din Columbia i-au cerut lui Petro să arate respect față de Hristos și față de credințele religioase ale tuturor columbienilor.

Într-o declarație din 28 ianuarie, Conferința Episcopilor Columbieni a afirmat că „niciun oficial și nicio altă persoană nu are dreptul să emită opinii teologice cu privire la convingerile religioase sau doctrinare ale cetățenilor și, dimpotrivă, [autoritățile civile] au obligația de a proteja credințele oamenilor și de a menține relații armonioase și înțelegere reciprocă cu confesiunile religioase”.

Publicat inițial de Diario Cristiano, ediția în limba spaniolă a Christian Daily International.

Raport dur al Congresului SUA: „Alegerile din România, folosite ca pretext pentru cenzură. Candidatul preferat de sistem a câștigat”

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/raport-dur-al-congresului-sua-alegerile-din-romania-folosite-ca-pretext-pentru-cenzura-candidatul-preferat-de-establishment-a-castigat_3855639

Un raport al Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților a SUA susține că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, ar fi construit în ultimul deceniu un mecanism de presiune asupra marilor platforme online, cu efecte inclusiv asupra conținutului vizibil în afara UE, „inclusiv asupra americanilor în Statele Unite”.

Documentul, intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States” („Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: Campania europeană de cenzurare a internetului global, care durează de un deceniu, și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare în Statele Unite”), este prezentat drept „Interim Staff Report” și a fost publicat miercuri, 3 februarie 2026.

Autorii afirmă că investigația comitetului vizează „cum și în ce măsură legi, reglementări și ordine judecătorești străine” influențează companiile să „cenzureze discurs” în SUA și că, „în conformitate cu citația”, companiile au furnizat mii de documente interne și corespondențe.

România, studiul de caz al raportului

În capitolul dedicat alegerilor, raportul susține că TikTok a fost supus celor mai intense solicitări în jurul alegerilor prezidențiale din România, când Curtea Constituțională a României a anulat turul 1 din noiembrie 2024, după acuzații ale serviciilor de informații privind o presupusă susținere a candidatului Călin Georgescu printr-o campanie coordonată pe platformă.

Raportul spune că, în răspunsuri către Comisia Europeană, TikTok ar fi arătat că „nu a găsit, și nici nu i s-au prezentat, dovezi” pentru „o rețea coordonată de 25.000 de conturi” asociată campaniei lui Georgescu, descrisă drept acuzația-cheie a autorităților.

În aceeași logică, autorii notează că „documente interne TikTok” ar „submina” narațiunea invocată public, iar episodul românesc este prezentat ca punct de maxim al presiunilor politice în materie de moderare, în contextul în care alegerile au fost reluate ulterior.

„Nu am găsit dovezi”: cum descrie raportul reacția TikTok

Potrivit raportului, echipa internă de „informații privind amenințările” a TikTok „nu a fost de acord” cu evaluarea privind o operațiune coordonată a Rusiei și ar fi transmis că a detectat trei operațiuni coordonate pe platformă în perioada electorală, „niciuna” având originea în Rusia.

Raportul mai consemnează că, la 28 noiembrie 2024, TikTok ar fi informat un regulator român despre „activitate suspectă” legată de posibile materiale de promovare politică plătită nedeclarată, dar „nu a legat acest lucru de Rusia”.

Autorii invocă și „relatări publice” care ar fi pus sub semnul întrebării ipoteza „Rusia”, menționând că, potrivit unor informații atribuite autorității fiscale, campania reclamată ar fi fost finanțată de Partidul Național Liberal.

„Dar rezultatele alegerilor nu au fost niciodată repuse în vigoare, iar în mai 2025, candidatul preferat de sistem (establishment) a câștigat președinția României în alegerile reprogramate”, se arată în raport.

Presiunea Bruxelles-ului: runde de discuții și anchetă DSA

În paralel, raportul susține că DG CONNECT a convocat la 29 noiembrie o discuție privind moderarea conținutului politic legat de România, iar Comisia ar fi cerut informații despre „schimbări” la „procese, controale și sisteme” folosite de TikTok pentru identificarea riscurilor sistemice.

Documentul afirmă că, în acest cadru, TikTok a informat Comisia că va cenzura conținut care include termenii „lovitură de stat” și „război”, „pentru următoarele 60 de zile”, pentru „atenuarea riscului de narațiuni dăunătoare”, dar că „asta nu era suficient”.

Raportul susține că, la 17 decembrie, Comisia a deschis o investigație formală în baza DSA privind TikTok și că, în februarie 2025, Comisia ar fi cerut o întâlnire cu echipa de produs a platformei pe teme precum „politici privind comportamentul înșelător și aplicarea acestora” și „potențialul ineficient” al măsurilor de „atenuare”.

Solicitările autorităților române: „abordare informală” și cereri „agresive”

Un alt fir narativ al raportului este că autorități române ar fi formulat solicitări de eliminare a conținutului „în afara procesului formal” DSA, iar TikTok ar fi spus ulterior Comisiei că era „reticent față de abordarea foarte informală” folosită în contextul alegerilor, invocând riscul de „influențe politice” și de „eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursurile politice)”.

Raportul citează un exemplu în care autorități române ar fi cerut eliminarea de conținut pe motiv că ar fi „lipsit de respect și o insultă la adresa PSD”.

Între turul 1 și anulare, raportul susține că solicitările ar fi devenit mai ample, inclusiv prin cererea ca „toate materialele care conțin imagini cu Calin Georgescu trebuie eliminate”, iar autorii notează că TikTok ar fi refuzat eliminarea postărilor unor cetățeni, invocând considerente de libertate de exprimare.

„Nu doar în România”: disputa privind eliminările globale

Raportul mai descrie un episod în care, după o hotărâre judecătorească românească, TikTok ar fi recurs la „geo-block” pentru anumite materiale, însă regulatorul electoral ar fi susținut că decizia este „obligatoriu nu numai în România”.

Autorii includ și o formulare atribuită Serviciului Român de Informații, potrivit căreia, deși platforma a „blocat accesul vizual” din România, postările „rămânând vizibile în altă stare [sic]”.

În interpretarea autorilor, asemenea solicitări de tip „global takedown” ar depăși jurisdicția națională și „ar viola suveranitatea” altor state, fiind invocate ca argument că efectele reglementării europene pot ajunge dincolo de UE.

Fact-checkeri și „rapid response”: rolul ONG-urilor în narațiunea raportului

În capitolul despre alegeri, raportul susține că, printr-un „sistem de răspuns rapid”, fact-checkeri „aprobați” de Comisie primesc posibilitatea de a transmite solicitări prioritare de cenzură înainte și după scrutinuri, inclusiv în cazul alegerilor din România. Autorii afirmă că aceste entități ar fi „de stânga și pro-cenzură” și ar fi „orice altceva decât neutri din punct de vedere politic”.

Pe România, documentul menționează Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media, despre care spune că este finanțat de UE și că ar fi trimis către TikTok tabele cu „sute de cereri de cenzură” în zilele de după turul 1.

Raportul invocă și activitatea Funky Citizens, despre care afirmă că a semnalat cel puțin 334 de videoclipuri în noiembrie–decembrie 2024. Autorii notează că 153 ar fi fost „eliminate la nivel global”, iar între exemplele de conținut semnalat apare o afirmație despre anularea alegerilor „deoarece establishmentul nu dorea să devină președinte candidatul Călin Gheorghiu”.

Care sunt urmările, potrivit autorilor

În plan mai larg, raportul susține că presiunile europene ar fi determinat platformele să își modifice regulile de moderare la nivel global, „încălcând astfel în mod direct libertatea de exprimare online a americanilor în Statele Unite”, iar episodul românesc este prezentat ca un exemplu de escaladare în perioada electorală.

Autorii afirmă că, înainte de citații, aceste interacțiuni „s-a petrecut în mare parte în secret”, iar acum „au ieșit la iveală pentru prima dată”, cu scopul declarat de a informa comitetul „cu privire la măsurile legislative pe care le poate lua pentru a proteja libertatea de exprimare online în Statele Unite”.

În concluziile secțiunilor citate, raportul reia ideea că DSA ar fi „instrumentalizat” pentru a împinge platformele spre moderări mai agresive, inclusiv prin mecanisme electorale și solicitări cu efect extraterritorial. În ceea ce privește România, documentul spune că disputele despre anularea scrutinului și despre moderarea conținutului au fost folosite ca justificare pentru intensificarea intervențiilor asupra platformelor.