Ce se intampla in El Salvador?

Los Angeles Times: In response to killings, El Salvador’s bitcoin president attacks civil liberties

Ca răspuns la omoruri, președintele fan bitcoin din El Salvador a atacat libertățile civile

De Kate Linthicum, Nelson Rauda, 08 Aprilie 2022, Los Angeles Times

Bărbați suspectați de legături cu bande sunt luați în custodie și escortați de poliția națională în timpul stării de urgență declarată de guvernul salvadorian la 31 martie 2022. (MarvinRecinos/ AFP/GettyImages)

SAN SALVADOR – După o creștere dramatică a numărului de omoruri care au avut loc aici într-un singur weekend luna trecută, reacția președintelui din El Salvador, Nayib Bukele, a fost rapidă și extremă.

El a trimis soldați în cartierele sărace pentru a aresta mii de persoane despre care a afirmat că sunt membri ai unor bande, apoi i-a afișat în fața camerelor de luat vederi în lenjerie intimă și încătușați.

El a postat pe Twitter fotografii ale unor deținuți care prezentau vânătăi și sângerări provocate de forțele de securitate, sugerând că aceștia ‘poate căzuseră’ sau ‘au mâncat cartofi prăjiți cu ketchup’.

Apoi a început să hrănească prizonierii națiunii cu două mese pe zi în loc de trei, avertizând că dacă violențele vor continua, a spus: „jur pe Dumnezeu că nu vor mai mânca nici măcar un bob de orez”.

Este o înfățișare distinctă pentru Bukele, care s-a concentrat în ultimele luni pe prezentarea sa în fața lumii ca un modern inovator in domeniul tehnologiei, aflat în căutarea de a transforma El Salvador într-un paradis al criptomonedelor.

Președintele Nayib Bukele vorbește la o adunare pentru investitorii în criptomonede din El Salvador în 2021. (Salvador Melendez / Associated Press)

Bukele nu numai că adoptă acum tehnicile manoduro ale liderilor din trecut din America Latină, dar merge mult mai departe, folosind omuciderile în serie – care au făcut 87 de morți în trei zile – ca pretext pentru suspendarea libertăților civile și pentru a ataca presa.

În ultimele zile, Bukele și loialiștii săi din Adunarea Legislativă au ordonat o stare de urgență care restricționează libertatea de asociere, suspendă norma conform căreia deținuții trebuie să fie informați cu privire la drepturile lor în momentul arestării, și refuză accesul prizonierilor la avocați.

Suspecții pot fi acum reținuți timp de 15 zile fără acuzații, în loc de doar 72 de ore, ceea ce înseamnă că marea majoritate a celor arestați recent nu au ajuns încă în fața unui judecător. Congresul a autorizat, de asemenea, pedepse cu închisoarea de până la 15 ani pentru agențiile de presă care difuzează mesaje ale bandelor – un statut formulat vag, pe care activiștii pentru libertatea presei se tem că Bukele îl va folosi pentru a lua măsuri drastice împotriva criticilor săi din mass-media.

„Creșterea numărului de omucideri nu ar trebui să fie o justificare pentru suspendarea totală a drepturilor”, a declarat Ruth López, directorul anticorupție al organizației Cristosal pentru drepturile omului din America Centrală.

De când a preluat funcția în 2019, Bukele și aliații săi din Congres au acumulat în mod constant mai multă putere. Ei au preluat controlul Curții Supreme, au înlocuit procurorul general cu un aliat al lui Bukele, și au înlăturat sute de procurori și judecători de la instanțele inferioare, o epurare despre care Human Rights Watch spune că nu a lăsat „practic nicio instituție independentă capabilă să supravegheze puterea executivă”.

Faptul că Bukele ar folosi valul de omucideri ca pretext pentru a-și consolida și mai mult puterea nu este o surpriză pentru mulți dintre criticii săi, care cred că acesta s-ar putea pregăti să rămână în funcție și după 2024, când ar trebui să se retragă, constituția din El Salvador interzicand mandatele prezidențiale consecutive.

Dar aceștia spun, de asemenea, că ar putea exista un alt motiv pentru noua sa poziție dură față de crimă: distragerea atenției de la eșecul tot mai profund al experimentului său cu criptomonede.

„Aceasta nu este o politică publică sau o parte a unui plan de securitate”, a declarat López. „Este o improvizație completă bazată pe relații publice și pe îmbunătățirea imaginii sale”.

Anul trecut, Bukele i-a luat prin surprindere pe mulți din El Salvador când a împins o propunere prin Adunarea Legislativă care făcea din bitcoin un mijloc de plată legal alături de dolarul american.

Măsura a fost lăudată de evangheliștii mondiali ai criptomonedelor, dar îi îngrijorează pe economiști și pe creditorii internaționali, cum ar fi Fondul Monetar Internațional, care a indicat că nu va acorda El Salvador un foarte necesar împrumut dacă nu renunță la bitcoin.

Ca răspuns, Bukele a anunțat o ‘obligațiune bitcoin’ în valoare de 1 miliard de dolari, prima de acest fel. Oferta, care a fost respinsă de băncile tradiționale, era așteptată în martie, dar a fost amânată pe termen nedefinit. Săptămâna aceasta, Bukele a renunțat la planul de a se prezenta la o conferință importantă din Miami privind criptomonedele, invocând „circumstanțe neprevăzute în țara mea de origine care necesită prezența mea cu normă întreagă”.

Războiul lui Bukele împotriva membrilor suspecți ai bandelor a început la sfârșitul lunii trecute, după trei zile consecutive de crime intense. Oficialii au declarat că 62 de persoane au fost ucise în cea de-a doua zi – 26 martie – făcând-o cea mai violentă zi din acest secol din țară.

Președintele Salvadorului, Nayib Bukele, se pregătește să voteze în februarie 2021. (Salvador Melendez / Associated Press)

Bandele din El Salvador, care au apărut în anii ’90, după ce SUA au început să deporteze mii de imigranți condamnați pentru infracțiuni, au profitat mult timp de societate, extorcând bani de la proprietarii de mici afaceri din multe regiuni.

În 2018, țara a înregistrat o medie de aproximativ nouă omucideri pe zi, o scădere semnificativă în comparație cu doar câțiva ani mai devreme, când se înregistrau 17 omucideri pe zi. Sub conducerea lui Bukele, această medie a scăzut la aproximativ patru.

Bukele a dat credit așa-numitului său plan de control teritorial, un program de securitate ale cărui detalii nu le-a dezvăluit niciodată.

Dar jurnaliștii de investigație și oficialii americani explică în mod foarte diferit reducerea dramatică a omuciderilor, spunând că administrația lui Bukele a negociat cu bandele pentru a reduce numărul crimelor.

Departamentul de Trezorerie al SUA a anunțat recent sancțiuni împotriva viceministrului justiției al lui Bukele și a unui consilier prezidențial de rang înalt, pentru că au încheiat o înțelegere cu liderii bandei MS-13. Sancțiunile au fost aplicate în urma unui reportaj realizat de site-ul de știri de investigație El Faro, care a dezvăluit dovezi ale pactului, inclusiv rapoarte din închisori de la întâlniri secrete între oficiali și lideri ai bandei.

Bukele a negat cu vehemență aceste afirmații.

Mulți din El Salvador presupun că explozia de violență de la sfârșitul lunii trecute a fost un semnal de rupere a armistițiului.

În cadrul represiunii care a urmat, armata a înființat puncte de control în cartierele sărace, iar poliția a primit ordin să oprească și să percheziționeze orice persoană pe care o suspectează. Peste 6.000 de persoane au fost arestate de forțele de securitate.

Bukele pretinde că toți aceștia sunt membri ai unor bande și, având în vedere istoria țării în ceea ce privește războiul între bande, un mare segment al populației pare să nu aibă probleme cu tacticile sale.

Dar apărătorii drepturilor omului spun că arestările au fost efectuate fără discriminare, că multe persoane nevinovate au fost arestate și că drepturile lor fundamentale la un proces echitabil au fost negate.

În capitala țării, familiile s-au adunat în fața centrelor de detenție în fiecare zi, așteptând vești despre cei dragi dispăruți.

„Fiul meu nu a fost niciodată reținut, nu a avut niciodată probleme”, a declarat săptămâna aceasta o femeie care aștepta în fața unei secții de poliție cunoscută sub numele de El Penalito și care a cerut să nu-și dea numele, deoarece se teme de represaliile guvernului.

Fiul ei, în vârstă de 20 de ani, a fost arestat la 27 martie în timpul unui raid guvernamental în orașul lor, aflat la câțiva kilometri vest de San Salvador, iar de atunci nu a mai primit nicio veste de la el.

„El și fiica mea vindeau fructe și legume în locul în care locuim”, a spus ea. „Se ducea la muncă și se întorcea direct acasă. Oamenii din biserica mea au strâns bani pentru a mă ajuta. Credeți că ar fi făcut asta dacă fiul meu ar fi fost membru al vreunei bande?”

Pastorul Pedro González, care conduce o adunare în El Salvador, a încercat să-i ajute pe enoriași să evite să fie implicați în represiunea președintelui.(Kate Linthicum / Los Angeles Times)

Represiunea a făcut ca mulți tineri din cartierele sărace să se întrebe dacă nu cumva vor fi arestați, a declarat pastorul Pedro González, care a cerut enoriașilor de parte bărbătească ai adunării sale dintr-un cartier muncitoresc din capitală, să scrie declarații în care să explice că ei sunt creștini, și pe care să le arate forțelor de securitate.

„Aproape toți cei din adunare s-au oferit să semneze declarații, astfel încât, atunci când vor fi trași pe dreapta de poliție, cel puțin vor avea ceva de arătat”, a declarat González, al cărui nepot, un mecanic, s-a aflat printre cei care au fost luați în vizor în timpul raidurilor.

„Nu vreau să tac”, a spus González. „Nu voi spune că toți cei care trăiesc în comunitățile controlate de bande sunt criminali”.

Linthicum a relatat din Mexico City, iar corespondentul special Rauda din San Salvador.

 

Comentariu saccsiv:

Vizionati va rog si:

Video: Proteste masive în El Salvador, în urma adoptării Bitcoin ca modalitate legală de plată