BBC: o filmare cu camera ascunsă arată riscurile de contaminare într-un laborator de teste

BBC: Covid: Secret filming exposes contamination risk at test results lab

COVID: O filmare cu camera ascunsă arată riscurile de contaminare într-un laborator de teste

O filmare cu camera ascunsă într-unul dintre cele mai mari laboratoare de testare COVID din Marea Britanie a scos la iveală dovezi despre posibile contaminări, teste anulate și presiunea de a-și atinge țintele.

Un reporter BBC care lucra ca tehnician de laborator, a filmat personalul care grăbea testele și procesa probele recoltate într-o manieră care ar putea duce la contaminarea probelor.

Aceasta înseamnă că persoanele care și-au făcut testele la NHS Test and Trace e posibil să nu fi primit rezultatele sau să fi primit un rezultat greșit.

Laboratorul a spus ca a respectat toate regulile și reglementările necesare

Dovezile filmate în laborator arată următoarele:

• Marcajele mostrelor pentru a putea fi identificate erau făcute în grabă, ceea ce arată că testele erau uneori anulate inutil;
• Unele probe „murdăreau” zona, existând riscul contaminării și al altor probe;
• Bețișoarele folosite pentru prelevarea mostrelor pentru testele Covid erau lăsate în tuburile lor când mostrele erau procesate, prezentând mai departe un risc de contaminare;
• Un laborant responsabil cu controlul calității îi vorbește reporterului despre înrăutățirea progresivă a calității rezultatelor de-a lungul zilei.

Aceste dovezi i-au făcut pe experți să se îndoiască de modul de operare al laboratorului.

„Nu așa se face o asemenea treabă… cine răspunde de asta?” – Phil Robinson, specialist în testare genetică. Foto: BBC

Un specialist descrie drept „nebună” scena prezentată într-o filmare cu camera ascunsă și în care un tehnician șterge o mostră cu un șervețel.

„Nu încape aproape nicio îndoială că asta va produce contaminări”, spune Chris Denning, director al Institutului Biodiscovery al Universității din Notingham.

Un alt expert, care a condus o companie ce a efectuat milioane de teste PCR, spune: „Nu așa se face o asemenea treabă”.

„Există metode de a face treaba mai repede” spune Phil Robinson, „dar nu prin a o face mai prost”.

Verificări lipsă

Guvernul a cheltuit mai mult de 1 miliard lire sterline pentru construcția unei rețele de laboratoare de procesare a testelor, ca parte a Sistemului Național de Sănătate, Testare și Monitorizare.

Laboratorul din Milton Keynes funcționează pentru organizația non-profit UK Biocentre și este unul dintre cele șapte așa-numite laboratoare-far, înființate de Numărul 10 (Guvernul Marii Britanii).

Acuzațiile despre practicile de lucru deficitare din laborator au fost prima dată scoase la lumina de BBC în octombrie 2020.

UK Biocentre spunea la acea vreme că „deja dă curs observațiilor”. Dar câteva luni mai târziu, sursele au relatat pentru emisiunea BBC Panorama despre continuarea practicilor greșite.

Reporterul Jacqui Wakefield a lucrat sub acoperire, în ianuarie și februarie, 18 ture cu scopul de a investiga acuzațiile.

Ea a făcut parte din una dintre cele patru echipe de tehnicieni care preparau și procesau eșantioanele pentru testele PCR.

Reporterul Jacqui Wakefield a lucrat sub acoperire ca tehnician de laborator într-o unitate de testare. Foto: BBC

Laboratorul Milton Keynes operează cu eșantioane de testare și monitorizare prelevate de la public. Poate procesa până la 70.000 teste de coronavirus zilnic dar, în perioada cât Wakefield a lucrat acolo, numărul se situa între 18.000 și 40.000.

Deși era în mijlocul celui de-al doilea val de coronavirus, tehnicienii cu care a lucrat reporterul stăteau degeaba pentru lungi perioade din turele de lucru.

Dar tehnicienii vizau anumite obiective indiferent de numarul de probe pe care le primeau în decurs de 24 de ore.

În faza de sortare, în care eprubetele care conțineau probele de Covid prelevate de la populație erau scoase din pungi, verificările pentru a se asigura că probele erau viabile erau făcute uneori în grabă.

Acesta este startul procesului de testare.

Fiecare probă ar trebui să fie adusă având un cod de bare atât pe pungă cât și pe eprubeta din interior, asta însemnând că dacă o eprubetă nu are pe ea codul de bare, se poate folosi codul de pe pungă.

Dar filmăril prezentate în emisiunea Panorama arată cum o eprubetă fără cod de bare este aruncată din cauză că punga corespunzătoare fusese deja aruncată.

Asta înseamnă că persoanei de la care a fost recoltată proba va trebui să i se recolteze una nouă.

Reporterul a discutat cu colegii din fiecare tură iar aceștia i-au spus că asta se întâmplă frecvent.

Laboratorul a declarat realizatorilor emisiunii Panorama că este esențial ca oamenii să primească  rezultatele rapid și să asigure că personalul poate lucra la capacitatea standard a laboratorului.

Roboți care operează cu fluide

Wakefiled a filmat, de asemenea, o serie de practici din laborator despre care experții spun că ar putea cauza contaminări, ridicând semne de întrebare asupra credibilității rezultatelor obținute.

După ce sunt sortate, probele sunt trimise către roboții operatori cu fluide, în chiar inima procesului de testare în masă.

Riscul de contaminare în faza de auto-pipetare

Descrierea celor trei desene de mai jos:

1. Fără contaminare. Opt pipete sunt scufundate în eprubete după care sunt mutate pe „tava de descărcare a probelor.
2. Riscul de extragere a bețisoarelor de prelevare. În timp ce pipetele sunt scoase din eprubete, un bețișor se poate agăța de pipetă și să cadă apoi în zona în care se află alte mostre.
3. Riscul probelor lipicioase. În timp ce pipetele sunt scoase din eprubete, o parte mai lipicioasă de mucus este scoasă și împinsă pe masă sau pe alte mostre.

Pipetele robotizate intră automat în opt eprubete deodată, extrăgând o mică porțiune din fiecare probă după care le depozitează pe o masă de testare, unde vor fi analizate mai târziu pentru a detecta prezența virusului care cauzează Covid-19.

Pentru a economisi timp, bețișoarele folosite pentru prelevarea mostrelor de la oameni sunt lăsate fiecare în propria eprubetă, în loc să fie scoase cu mâna înainte de a fi procesate. Din când în când, aceste bețișoare sunt captate de pipetele robitizate, scoase afară și, uneori, cad peste alte mostre, putând cauza contaminarea acestora.

Filmarea cu camera ascunsă arată cum un bețișor dintr-o eprubetă de testare este ridicat de robot, provocand un risc de contaminare. Foto: BBC

Conducerea laboratorului a spus că dacă se suspectează o contaminare, procesul trebuie oprit, sistemul curățat și un nou proces început de la zero.

Cu toate acestea, deși unii tehnicieni au oprit mașina, Wakefield i-a filmat pe alții cum împingeau bețișoarele la loc în eprubetele lor cu o mână purtând o mânușă. Experții spun că și acest mod poate provoca o contaminare.

Un tehnician împinge la loc un bețișor în eprubetă, cauzând o potențială contaminare. Foto: BBC

Privind dovada, profesorul Denning a spus: „Dacă o soluție este complet infectată… cu milioane de particule iar tu începi să o plimbi de colo încolo, în mod firesc, mici picături vor fi împrăștiate în toate direcțiile.”

Unele mostre sunt mai închegate decât altele din cauza mucusului iar aceasta reprezintă un alt risc de contaminare din cauza modului cum sunt manipulate uneori în laboratorul Milton Keynes.

Wakefield a observat deseori cum asemenea mostre mai vâscoase atârnau de vârfurile pipetelor robotice și cădeau apoi pe alte mostre, în timp ce erau transferate către masa de testare.

Wakefield a filmat cum tehnicienii au continuat procesarea tăvilor, unul dintre ei încercând să salveze una dintre tăvi printr-o simplă ștergere cu un șervețel.

„Ceea ce vedeți aici este pur și simplu o nebunie”, spune profesorul Denning. „Aproape că nu încape îndoială că se va produce o contaminare.”

Un tehnician încercând să curețe cu un șervețel o tavă de testare potențial contaminată. Foto: BBC

Laboratorul spune că ar putea exista greșeli izolate „la nivel individual” dar că asta ar trebui privită în contextul în care această unitate de testare a ajuns de la zero la 11 milioane de teste în câteva luni.

„Bunele practici din industrie”

După ce testele sunt terminate, rezultatele sunt verificate de specialiștii în biomedicină ai laboratorului, care sunt responsabili cu controlul calității.

Reporterul a vorbit pe larg cu trei dintre aceștia și, în timp ce unul a spus că managementul laboratorului încearcă să îmbunătățească calitatea activității, doi dintre ei i-au spus că văd pe tăvile de testare sute de mostre despre care ei cred că sunt contaminate.

Unul dintre specialiști i-a mărturisit, cu frustrare, că rezultatele sunt de calitate mai bună la începutul fiecărei ture, spunându-i că lucrurile se înrăutățesc progresiv și că în ultima oră de lucru „jumătate din tavă e gunoi.”

UK Biocentre spune că „rata sa de teste pozitive” se încadrează îndeaproape în media Marii Britanii, oferind reasigurări că rezultatele sunt solide și de încredere.

Ei mai spun că ceea ce echipa de la BBC Panorama a descoperit este o reprezentare „incompletă și selectivă” a eforturilor laboratorului și că „au operat într-o perioadă de presiune aparte” din cauza valului doi al pandemiei.

Laboratorul a contribuit semnificativ la răspunsul împotriva pandemiei, mai spun reprezentanții lui, operează „în linie cu bunele practici ale industriei” și a fost recomandat spre acreditare de către autoritățile de reglementare.

Guvernul a declarat că pretinde cele mai înalte standarde, că „îl preocupă extrem de serios problemele arătate” și că „va investiga complet toate afirmațiile făcute”.

 

Comentariu saccsiv:

Daca acceptam ca acest coronavirus exista, este limpede ca acest tip de contaminare in laborator (adica tocmai in locul ce ar trebui sa fie cel mai curat si cel mai in ordine din lume) duce la marirea numarului de teste fals pozitive.

Daca nu acceptam ca acest coronavirus exista (pe motiv ca n-a fost nici pana acum izolat), cu ceva tot pot fi contaminate aiurea probe prin astfel de manipulari, iar mai apoi testul ar putea „depista” acel ceva ca fiind Covid-19, din moment ce există sansa ca mari cantități de coronaviruși asemănători, dar totuși diferiți, și care pot cauza răceli obișnuite, să producă o reacție pozitivă în testele PCR.