In timp ce mass-media mondiala isterizeaza masele cu coronavirusul, o TREIME din populația globului este INFECTATA cu bacteriile TBC!!!
Medical gallery of Mikael Häggström. Foto: https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=6919871
Cu titlul Cine zădărnicește combaterea bolilor?, Cristoiu blog posteaza un text de Steliana Huhulescu – medic la Direcția de Sănătate Publică din Viena, despre tuberculoza, din care citez:
[…]
Astăzi, 138 de ani mai târziu, încă ne mai confruntăm cu același flagel, pe care promitem cu regularitate să-l eradicăm, nemaifiind capabili să-l combatem nici măcar cu medicamente sofisticate, al căror preț a ajuns astronomic. Ne propunem ca obiectiv eradicarea, cel puțin odată pe an, în 24 martie, când marcăm Ziua mondială a tuberculozei. Ne-am obișnuit să sărbătorim în fiecare zi câte ceva, fie că este vorba de mersul pe jos, prietenie, zâmbete, osteoporoză, șefi, îndrăgostiți, vasectomie etc. În 2020 mai toate evenimentele dedicate acestei maladii au fost anulate – din cauza pandemiei de coronavirus. E cazul să uităm boala sărăciei?
Cum arată situația tuberculozei astăzi? Câteva cifre luate de pe site-urile Institutului Robert Koch din Berlin, OMS și ECDC:
- O treime din populația globului este infectată cu bacteriile TBC; dintre aceștia, 5-10% vor suferi cândva de tuberculoză activă, adică la ei se va declanșa boala.
- În fiecare an se adaugă cazuri noi de îmbolnăvire. În 2018, de pildă, OMS a estimat 10 milioane de cazuri noi de îmbolnăviri, adică la fiecare 4 secunde o persoană se îmbolnăvește de tuberculoză.
- 1,5-2 milioane de oameni mor anual de TBC, adică la fiecare 20 de secunde moare un om de tuberculoză.
- Este cea mai frecventă boală infecțioasă bacteriană care duce la deces (deși terapia există)!
[…]
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
A inceput si in UK
Kate Shemirani unlawfully arrested and physically assaulted by police bully boys.
ApreciazăApreciază
https://www.bitchute.com/video/tNmT1XXZBD8/
ApreciazăApreciază
off topic:
Despre testamentul principal al Sfântului Siluan Athonitul
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@Grigore, tu spui asa:
Dar cred ca semnul fiarei va veni dinainte de fiara
cum adica va veni inainte de fiara ?
Nu spune Duhul Sfant prin Sfantul Apostol si Evangelist Ioan:
Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte.
Atunci cum spui tu ca fiara e la pescuit sau la cules surcele prin padure si semnu se pune singur din senin asa ?!!!
Dar ia spune-mi tu care dintre cele doua fiare pomenite in apocalipsa 13 se ocupa de pus semnul ?
ApreciazăApreciază
Adica ‘buletinul-toate in unul’, semnul, poate exista dar inca nu e in tine.
Noi nu stim, poate nu o sa apucam dar trebuie sa fim atenti la ce prmim si pe ce punem semanatura.
ApreciazăApreciază
Acolo unde sunt mulţi sfinţi sunt şi multe ispite aşa este în judeţul Neamţ.
Aici au vieţuit Sf. Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia Veche, Sf. Cuvios Iosif de la Văratic, Sf. Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu, Sf. Cuvios Chiriac de la Tazlău, Sf. Cuviosii Simeon si Amfilohie de la Pangarati, Sf. Iosif si Chiriac de la Bisericani, Sf. Mitropolit Varlaam, Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ, Sf. Teodora de la Sihla, Sfântului Daniil Sihastrul, Sfântului Gheorghe Pelerinul şi mulţi sfinţi necanonizaţi printre care şi Sf. Justin de la Petru Vodă.
Avem şi multe ispite- sunt multe cazuri de COVID -19, unul din directorii Spitalului Judeţean Neamţ a fost un fost administrator de pompe funebre, care a spus ziariştilor că îl recomandă în această funcţie experienţa în domeniu, ulterior a fost schimbat. În judeţ a existat una dintre cele mai mari şi mai duhovnicescă obşte din Moldova, care număra în jur de 800 de monahi, a urmat secularizarea averilor mănăstireşti, transformarea în închisoare şi ulterior până în prezent transformarea în sanatoriu T.B.C. Transformarea corpului chiliilor în sanatoriu, i-a gonit pe puţinii vieţuitori ai obştii monahale care mai rămăsese Şi ca să pună capac, în momentul de faţă cei care sunt asimtomatici sunt internaţi vreo două zile la sanatoriu de T.B.C., dacă au rezistat la Covid 19 poate se căpătuiesc cu T.B.C., căci bacilul care provoacă T.B.C. este mult mai rezistent, rezistă în aer, în sol vreo 40 de ani.
“ Prima minune de la Bisericani l-a determinat pe domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt să pună fundaţia unei biserici din piatră. Apoi, în timpul domniei lui Carol I, o parte din mănăstirile româneşti au fost transformate în puşcării, iar la Bisericani se mai întâmpla o minune: deţinuţii bolnavi, în loc să slăbănogească, se întremau.
La început, la Bisericani era o biserică din lemn cu hramul „Buna Vestire“. A fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XV-lea de câţiva sihaştri de la un schit de pe Valea Iordanului din Ţara Sfântă. Aşezarea pustnicească s-a numit la început „Sihăstria lui Iosif“, după numele Cuviosului Iosif, întemeietorul aşezării, alături de ucenicii săi veniţi din pustiul Iordanului.
„Sihăstria lui Iosif“ era, în acele vremuri, singura aşezare monahală românească a cărei regulă de viaţă era cea „achimită“, adică neadormită, după tradiţia Mănăstirii Studion din Constantinopol. Astfel, obştea mănăstirii era împărţită în trei cete: o ceată se ruga opt ore, a doua lucra cu mâinile (împletea metanii, coşuri etc.), iar a treia se liniştea la chilii.
Din opt în opt ore, se schimbau la biserică, astfel încât lauda lui Dumnezeu se săvârşea necontenit. Pentru râvna lor, în secolele XV-XVI, sihăstria a căpătat denumirea de „Sihăstria bisericanilor“, adică „a evlavioşilor, bisericoşilor“. Dar poate cel mai preţios dar adus de călugări a fost Rugăciunea inimii sau Rugăciunea lui Iisus, care, până atunci, era mai puţin cunoscută în Moldova. Urmaşii Cuviosului Iosif i-au urmat exemplul vieţuirii pline de sfinţenie, iar despre unul dintre ei, Cuviosul Chiriac, se spune că s-a nevoit în munte şaizeci de ani. La moaştele acestui pustnic s-a închinat Sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei, după cum singur mărturiseşte în cartea „Viaţa şi petrecerea sfinţilor“: „Eu, nevrednicul Vlădica Dosoftei, m-am învrednicit să mă închin la moaştele celui dintâi între sfinţi, părintele Chiriac, care s-a nevoit în peşteră în Muntele Bisericani vreme de şaizeci de ani, ajungând la măsura lui Onufrie cel Mare“.
„Rămâneţi pe loc, că şi aceasta este grădina mea!“
În anul 1476, biserica din lemn a fost jefuită şi incendiată de turci în timpul bătăliei de la Războieni, iar în 1498 a fost incendiată pentru a doua oară. Rămaşi fără biserică şi văzându-şi liniştea tulburată de frecventele bătălii şi năvăliri ale cotropitorilor, călugării, în frunte cu stareţul lor, cuviosul Iosif, s-au hotărât să plece în Sfântul Munte Athos, cunoscut ca Grădină a Maicii Domnului. Dar nu au mers însă decât vreo 700 de metri şi o femeie, îmbrăcată împărăteşte, le-a vorbit dintr-un stejar:
„-Părinţilor, unde vreţi să plecaţi?
– Ne ducem la Athos, în Grădina Maicii Domnului, au răspuns ei.
– Rămâneţi pe loc, că şi aici este grădina mea!“, le-a poruncit Maica Domnului şi s-a făcut nevăzută.
În urma acestei minuni, părinţii s-au întors şi, drept mulţumire, au aşezat o icoană a Maicii Domnului în acel stejar, iar pe locul ce poartă şi azi numele „la Iconiţa“ s-a ridicat apoi o bisericuţă.
O mănăstire cu o viaţă duhovnicească foarte bogată
Minunea de la Bisericani l-a determinat pe domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt să pună fundaţia unei biserici din piatră, după cum scrie Nicolae Iorga în „Istoria Bisericii Româneşti“. Construcţia lăcaşului a fost continuată de Ştefăniţă Vodă (1517-1527), nepotul lui Ştefan cel Mare. La începutul secolului al XVII-lea, moşia Schitului Bisericani s-a extins mult, prin danii domneşti şi boiereşti, ajungând să cuprindă o mare parte din cursul mijlociu al Bistriţei şi aproape toată Valea Tarcăului, astfel că schitul s-a transformat într-o mănăstire cu o viaţă duhovnicească, dar şi culturală, foarte bogată, şi cu o obşte de aproximativ 800 de călugări.
La Mănăstirea Bisericani a luat fiinţă şi prima tipografie din Moldova, adusă de la Kiev în timpul mitropolitului Dosoftei. Aici s-au tipărit „Scara“ Sfântului Ioan Scărarul, „Vieţile Sfinţilor“, „Minunile Maicii Domnului“, evanghelii, psaltiri, octoihuri, ceasloave, un volum al „Filocaliei“. Călugării de aici erau vestiţi traducători de limbă greacă şi slavonă, o parte dintre manuscrisele traduse păstrându-se la biblioteca Academiei Române. De la Mănăstirea Bisericani s-au ridicat episcopul Mitrofan de Buzău, vestit tipograf şi traducător al Bibliei lui Şerban Cantacuzino din 1688, sau călugărul Misail, mare cărturar, autorul „Letopiseţului Ţării Moldovei“.
Aerul binecuvântat ce vindeca deţinuţii
În timpul domniei lui Carol I, o parte dintre mănăstirile româneşti au fost transformate în puşcării. O astfel de lovitură a primit-o şi Mănăstirea Bisericani, care, în 1872, a fost transformată în închisoare, aici fiind trimişi oponenţii politici ai regimului. La Bisericani se petrecea însă o minune: în timp ce la închisoarea de la Pângăraţi, aflată nu departe, deţinuţii mureau în masă din cauza bolilor de plămâni, la Bisericani deţinuţii nu numai că nu se îmbolnăveau, dar chiar se întremau.
„Aerul binecuvântat de aici le strica planurile celor care voiau să-i extermine pe deţinuţi. În urma cercetărilor, s-a stabilit că aici există o concentraţie mare de ozon. Părintele Cleopa Ilie mi-a explicat că aerul binefăcător se datorează harului, pogorât peste aceste locuri odată cu arătarea Maicii Domnului călugărilor care, dezamăgiţi, voiau să părăsească mănăstirea“, spune părintele protosinghel Serafim Mihali, stareţul mănăstirii.
În 1905, la Bisericani s-a mai petrecut o minune: în noaptea Învierii, zidurile închisorii s-au prăbuşit, moment după care închisoarea a fost desfiinţată, iar mănăstirea şi-a recăpătat liniştea de dinainte. După puţină vreme, s-a decis înfiinţarea aici a unui sanatoriu pentru cei bolnavi de cea mai ucigătoare maladie a acelor vremuri, tuberculoza pulmonară, sanatoriu care există şi în prezent. Frica de a fi contagiaţi i-a gonit pe puţinii vieţuitori ai obştii monahale, rămânând un singur preot bătrân care slujea într-o căsuţă cu cerdac, clădită în faţa stejarului „de la Iconiţă“, locul unde se arătase Maica Domnului, cu sute de ani în urmă. În aceste condiţii, mănăstirea a devenit un schit ce depindea canonic şi administrativ de Mănăstirea Durău (1904-1960), apoi de Mănăstirea Bistriţa, până în 1990. “În momentul de faţă se slujeşte la o nouă mănăstire mai jos unde s-a arătat Maica Domnului .
ApreciazăApreciat de 1 persoană
[…] O treime din populația globului este infectată cu bacteriile TBC; dintre aceștia, 5-10% vor suferi cândva de tuberculoză activă, adică la ei se va declanșa boala. În fiecare an se adaugă cazuri noi de îmbolnăvire. În 2018, de pildă, OMS a estimat 10 milioane de cazuri noi de îmbolnăviri, adică la fiecare 4 secunde o persoană se îmbolnăvește de tuberculoză. 1,5-2 milioane de oameni mor anual de TBC, adică la fiecare 20 de secunde moare un om de tuberculoză. Este cea mai frecventă boală infecțioasă bacteriană care duce la deces (deși terapia există)! […] – saccsiv […]
ApreciazăApreciază