IOAN IANOLIDE despre ANTIHRIST
IOAN IANOLIDE, ”DETINUTUL PROFET “,1985.
Detinutul simte ca intr-un viitor previzibil puterea comunista va fi anihilata . Si totusi el e trist si ingrijorat .
Trist este pentru ca vede ca aceia care au avut puterea comunizarii tarii se profileaza ca stapani si ai lumii care va veni . Este ingrijorat pentru ca intelege ca se deschid perspectivele unei tiranii mondiale , fara oponenti si fara precedent .[…]
Din punct de vedere antihristic , comunismul ateu si-a indeplinit misiunea si nu mai este necesar , deci poate sa dispara spre a transmite puterea sa unei noi forte apocaliptice … ”
[…]
Pacea de dupa primul razboi mondial a fost pacea masonica , pacea de dupa al 2 lea razboi mondial este pacea iudaica , fiindca s-a produs conflictul dintre capitalism si comunism . Numai evreii detin centrele de gandire si de putere , atat in lumea capitalista cat si in cea comunista . Desi puterea lor este mare si in capitalism si in comunism , ei nu sunt tolerati ca stapani de catre nimeni . Asa au ajuns evreii sa fie dusmanii lui Dumnezeu , ai crestinatatii , ai islamului , ai comunismului si ai capitalismului . Folosind aurul , minciuna si teroarea , ei umilesc omenirea intreaga . Despre ei nu se poate spune adevarul decat cu riscul crucificarii . Ei il ucid din nou pe Hristos. Ce va fii ?[…]
Experienta pitesteana a esuat , dar daca omenirea nu va intelege la timp ce o asteapta , va fi o bezna pitesteana internationala.
http://ierisiastazi.files.wordpress.com/2014/04/ioan-ianolide-detinutul-profet.pdf
Celor care se tem de dezgroparea Părintelui Iustin Pârvu și au îndoieli cu privire la petiția lansată în spațiul public
SEMNAȚI ȘI RĂSPÂNDIȚI: https://www.petitieonline.com/petitie_pentru_deshumarea_la_7_ani_a_parintelui_iustin_parvu
Există trei categorii de posibili oponenți ai deshumării trupului celui ce a fost numit „duhovnicul neamului”:
-elitele iudeo-masonice, care urăsc de moarte Ortodoxia, sfinții, neamul românesc, și naționalismul;
-ierarhia Bisericii Ortodoxe Române, care nu numai de eventualele moaște ale părintelui Iustin se teme, ci de ale tuturor Sfinților Închisorilor, începând cu cele perfect nestricate ale Părintelui Ilie Lăcătușu și terminând cu orice oșcior al oricărui martir din temnițele comuniste, întrucât le stau (celor ce alcătuiec ierarhia) ca un ghimpe în coaste căci n-au acceptat să facă compromisuri și să colaboreze cu forțele politice antihristice, spre deosebire de ei, dar și pentru că acestora (ierarhilor sau mai bine zis pseudo-ierarhilor) le este și teribil de frică de cei din prima categorie;
– frați ortodocși ce invocă „argumentele subțiri” ca și motive de deshumare și au temeri nejustificate, gândindu-se la scandalul și „sminteala” din 2014 de la dezgroparea moaștelor Părintelui Gheorghe Caliciu.
Înțeleg că cei din ultima categorie au îndoieli și cu privire la necesitatea unei petiții în acest sens sau se întreabă dacă nu cumva se ascunde altceva sub masca acestei inițiative.
Întrebării despre necesistatea petiției i se poate răspunde cu existența primelor două categorii de mai sus – elitele care urăsc Sfinții și ierarhia temătoare a B.O.R.
Pentru e determina scoaterea la lumină a trupului Părintelui este nevoie de mobilizarea poporului credincios, fie chiar și printr-o petiție online sau eventual prin strângerea de semnături pe suport fizic de hârtie alături de un memoriu care să fie înaintat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Trebuie să înțelegem că de bunăvoie nu-i vor scoate trupul la lumină. Avem exemplul Părintelui Gheorghe Calciu care a fost cu grabă și teroare reînhumat, deși aflase toată țara că are sfinte moaște, dar și demersurile făcute la Târgu Ocna pentru găsirea trupului Mucenicului Valeriu Gafencu ce au fost împiedicate să continue de anumite forțe mai mult sau mai puțin cunoscute, dar avem și reticența cu care ierarhia bisericească privește moaștele Sfinților de la Aiud, deși uneori semnele sfințeniei lor sunt mai multe decât evidente.
Nu se ascunde nimic dubios în spatele acestui demers!
De ce să fie deshumat trupul Părintelui
1 – În primul rând pentru că marea majoritate a credincioșilor români care au auzit de Părintele Iustin Pârvu îl consideră sfânt, iar de la sfinții cei mai mulți, dintre cei cunoscuți, ne-au rămas sfinte moaște, căci Dumnezeu vrea să ne arate exemple de îndumnezeire în trup, ca să le urmăm viața și pentru că și sfinții vor să ne fie aproape și de ajutor prin intermediul moaștelor lor.
2 – Pentru că oamenii l-au iubit pe Părinte și când iubești un sfânt și știi că e viu îți dorești să îl ai cât mai aproape și să-i cinstești și trupul în care a sălășluit Duhul Sfânt, să-i săruți mâna cu care a binecuvântat în timpul vieții și poate aduce binecuvântări și de dincolo de moarte.
3 – Pentru că zecile de mii de oameni care au avut contact cu Sfinția Sa înainte de urcarea la Cer au avut o relație personală și directă cu el și este firesc să își dorească și acum o relație personală și directă, inclusiv prin intermediul moaștelor, cu purtătorul de Dumnezeu Iustin Arhimandritul.
4 – Pentru că „însuși Părintele Justin era pentru o astfel de tradiție, căci avea grija ca unele persoane înmormântate în cimitirul mănăstirii Petru Vodă să fie dezgropate la împlinirea a 7 ani de la trecerea în veșnicie. Chiar despre Părintele Gheorghe Calciu spunea că „va fi o mare minune la pomenirea de 7 ani” și într-adevăr așa a fost, căci trupul mărturisitorului Gheorghe Calciu Dumitreasa a fost găsit întreg și frumos la vedere.” – comentariul semnatarei Ana-Maria la pagina 11 din petiție.
5 – Pentru a-i întări pe români în aceste vremuri de apostazie arătându-le că ei, cei ce s-au opus ateismului comunist demonic și tuturor trădătorilor de neam și țară, AU ÎNVINS de dincolo de moarte și noi, pe ei trebuie să-i urmăm.
6 – Părintele, dincolo de toate este și un Sfânt Închisorilor, iar noi, cei care îi cinstim pe acești Sfinți, am rămâne în ipocrizie atunci când citim spre exemplu rugăciunea pentru proslăvirea noilor mucenici (și mărturisitori), aflată la sfârșitul acatistelor lui Valeriu Gafencu și altor noi mărturisitori, unde se spune: „Doamne, arată-ne nouă locurile în care se află sfintele moaște ale mărturisitorilor Tăi, ca aflându-le să le cinstim cu evlavie. Și dacă din pricina păcatelor noastre nu am fost vrednici să ne închinăm lor, ne rugăm Ție cu zdrobire de inimă, Doamne să nu lași sfintele moaște ale robilor Tăi să zacă în uitare, ci scoate-le la lumină pentru a primi închinarea cuvenită.”…
8 – Scoaterea la lumină a trupurilor sau rămășițelor trupești sfințite ale mărturisitorilor și mucenicilor din închisori va spori cultul lor în popor și va fi un argument puternic pentru canonizarea acestora.
9- În general Sfinții Închisorilor își doresc să fie scoși la lumină spre a fi exemplu și întărire poporului român pentru care s-au jertfit opunându-se fiarei comuniste (Mucenicul Valeriu Gafencu a lasat cu limbă de moarte să-i fie pusă o cruciuliță de argint în gură pentru a putea fi găsit și identificat, iar moaștele altora din această categorie au izvorât mir și emană bună mireasmă, îndemnându-ne în mod evident să-i cinstim)
10 – Domnitorii români plăteau bani grei pentru a aduce în țară sfinte moaște pentru închinare și spre ocrotirea Țărilor Române și poporului credincios, iar noi ezităm să cinstim trupurile sfinților invocând tot felul de motive puerile.
11 – Temerea ca nu cumva să apară o altă „sminteală” ca cea de la dezgroparea Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, din 2014, este nejustificată, căci numai cei slabi în credință se vor fi smintit. Motivul invocat de cei ce nu-și doreau deshumarea atunci era un așa-zis testament, de fapt o scrisoare prin care Părintele Gheorghe își manifesta smerenia. S-a dovedit că are sfinte moaște, iar despre aceasta aflase toată țara; așadar a fost inutilă graba cu care l-au reîngropat. „Evlavioșii” ce se pretindeau a fi împlinitori ai „tetamentului” s-au dovedit în final niște prigonitori ai celor ce doreau sa-i cinstească moaștele. Cei ce l-au dezgropat pe Părintele Calciu aveau binecuvântare de la soția acestuia pentru asta.
Cu siguranță mai pot fi invocate și alte motive pentru deshumarea trupurilor sfințite ale noilor mărturisitori și în cazul de față ale Părintelui Iustin, părinte ce a trăit profund Ortodoxia, ca marii sfinți din vechime și a iubit enorm neamul românesc.
Dincolo de toate, trebuie precizat că moaștele unui sfânt sunt dăruite credincioșilor spre cinstire numai dacă vrea Dumnezeu și sfântul respectiv. Însă noi, având în vedere cele expuse mai sus, la care se adugă semnele că însuși părintele Iustin ar vrea ca trupul lui să fie scos din pământ, avem datoria să facem toate demersurile legale, duhovnicești și morale pentru a a se împlini aceasta.
daniel vla
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
9 comments