Ungaria iese din UE?

O tabără politica susţinută de presa occidentală acuză o altă de distrugerea statului de drept, a încerederii investitorilor şi a monedei naţionale. Pârâţii susţin că luptă împotriva prăbuşirii nivelului de trai şi a transformării ţării în colonia FMI şi CE. Este vorba despre Ungaria, dar şi despre România, si despre credibilitatea presei.

Televiziunea austriacă ORF a transmis în această săptămână un documentar despre Ungaria vecină, realizat de cineastul german Andrea Morgenthaler şi de cunoscutul jurnalist şi expert în spaţiul est-european, Paul Lendvai. Intitulat “Visele naţionale sau cum Ungaria îşi rămas bun de la Europa”, documentarul începe cu o ceremonie organizată de organizaţia paramilitară Garda Naţională Ungară.

Ungaria care a pierdut calea

Documentarul arată că regiumul naţionalist şi populist de la Budapesta se bucură de sprijinul unei mari părţi a populaţiei şi că romii şi oamenii străzii din Ungaria sunt supuşi unui tratament degradant şi discriminatoriu.

Cei intervievaţi în cadrul filmului arată că manifestaţiile antisemite ale partidului extremist Jobbik, a treia forţă din parlament, au devenit un lucru obişnuit şi că singurul post radio ostil guvernului, Klubradio, se luptă pentru supravieţuire sub o lege a presei criticată dur de CE şi Parlamentul European, în urmă cu doi ani. Recent 40.000 de oameni au protestat impotricva acestei legi a presei.

După difuzarea filmului, ORF a organizat o dezbatere la care a participat şi fostul premier socialist al Ungariei, Ferenc Gyurcsany, care a fost timp de o săptămână în greva foamei, protestand împotriva actualei puteri. Nu se spune însă nimic despre cum fostul premier a minţit electoratul şi chiar Parlamentul European cu privire la starea economiei, în 2006, doar pentru a primi un nou mandat, şi despre cum a demisionat în 2009, lăsând în urmă o ţară prăbuşită în criză şi prima ţară UE care s-a împrumutat la FMI, în 2008, căci astfel au fost create condiţiile pentru venirea la putere a populiştilor.

Statele vestice par că şi-au pus din nou tunurile pe guvernul Viktor Orban şi beneficiază de sprijinul opoziţiei de la Budapesta, redusă însă la puţin pestre 20% din mandatele parlamentare. O comisie pentru libertăţi cetăţeneşti a PE a fost recent in vizită în Ungaria pemtru a verifica la faţa locului acuzaţiile care se aduc Ungariei de presa internaţională. Din delegaţie a făcut parte de eurodeputatul UDMR Sogor Csaba, care a declarat, nici mai mult, nici mai putin, că percepţia internaţională este total diferită de realităţile descoperite la Budapesta şi că România şi Slovacia ar trebui să fie supuse aceluiaşi proces de verificare a modului în care respectă criteriile de la Copenhaga, condiţii ale apartenenţei la UE stabilite in 1993.

În Ungaria s-a ajuns în situaţia în care romii şi-au creat propria asociaţie de autoapărare în faţa atacurilor extremei drepte. Iniţiativa a apărut la Pecs, după ce, în august, 500 de membri ai extremei drepte au atacat cartierul romilor din Cegled. Asociaţia îşi propune “să apere evreii şi ţiganii” de miliţiile extremei drepte. Adăugând la aceasta măsurile luate împotriva presei de opoziţie, situaţia a devenit suficient de gravă pentru a se ajunge la o coaliţie politică îndreptată împotriva lui Viktor Orban.

Liderii Partidului Socialist, Attila Mesterhazy, ai Coliţiei Democratice şi ai mişcării Solidaritatea au declarat că pun la cale o coaliţie pentru viitoarele alegeri parlamentare, în 2014, ca singura modalitate de a restabili statul de drept în Ungaria.

Ungaria care incearca sa se regaseasca

Aceasta este pozitia opoziţiei din Ungaria, reflectată pe larg în presa occidentală. O cu totul altă stare de spirit a populaţiei transpare din relatările presei de stânga din Franţa sau a Press TV (o variantă iraniană a ceea ce este Vocea Rusiei sau Russia Today).

Într-un reportaj difuzat de Press TV se arată că, în paralel cu protestul de 40.000 de oameni împotriva guvernului Orban, a avut loc un altul, la care au participat sute de mii de persoane.

Analişti economici unguri, realizatori de emisiuni TV si foşti miniştri arată că portretizarea intens negativă a guvernului Orban nu este decât răspunsul Vestului şi al UE la încercările premierului de a renunţa la acordurile cu FMI şi de a rascumpăra o parte din întreprinderile privatizate înainte de aderarea la UE.

În doi ani de guvernare, cabinetul Viktor Orban a rupt acordul semnat cu FMI de predecesorul său, a interzis construcţia de mall-uri timp de doi ani (pentru încurajarea micilor comercianţi unguri), a răscumpărat companiile de distribuţie a apei din câteva oraşe, a promovat tichetele de masă ale companiilor autohtone, a naţionalizat sistemul privat de pensii şi a impus temporar o taxă bancară suplimentară.

Primul rezultat: 13 multinaţionale şi 5 mari bănci importante au protestat la Bruxelles cum că Ungaria încalcă libera circulaţie a serviciileor şi a capitalului.

Al doilea rezultat: forintul s-a prăbuşit sub atacul pieţelor financiare şi guvernul Orban a descoperit că fondurile naţionalizate din sistemul privat de pensii aproape că s-au volatilizat şi că ţara are nevoie de relurea acordului cu FMI, care se negociaza acum.

Al treilea rezultat: guvernul Oraban a fost comparat în presa vestică cu o dictatură, a fost acuzat că propagă anitsemitismul şi distruge statul de drept. În ce priveşte poziţia Comisiei Europene, aceasta a criticat măsurile economico-financiare. Cât priveşte noua Constituţie revanşardă a Ungariei, aceasta a fost criticată doar de Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei, un organism căruia îi lipseste orice putere executivă. Orban este acuzat acum că impune înregistrarea alegătorilor pentru alegerile din 2014, ceea ce ar ascunde o încercare de intimidare, deşi experienţa din România arată ca acesta este un lucru necesar.

“Când vom fi din nou băieţii buni? Cand vom vinde ce a mai rămas din sectorul energetic? Aceasta este condiţia împrumutului FMI. Haideţi să vindem sectorul energetic, să vindem transportul public. Dacă ne comportăm ca o colonie vom primi împrumutul pe care nu-l vom putea rambursa niciodată. Mulţumesc, dar nu vreau asta”, spune Zsolt Bayer, realizatorul unei emisiuni la un post TV proguvernamental.

Austriecii de la OMV au cumparat 21% din compania ungară Mol, pe care le-au vândut către Surgutneftegaz, deţinută de statzul rus. Guvernul ungar a catalogat aceasta acţiune drept neloială. În 2011, guvernul Orban a răscumparat aceste acţiuni.

Economistul Imre Boros, fost ministru al Agriculturii, arată că şi Ungaria a fost supusă “reformei”, adică vânzării acţiunilor către mari companii multinaţionale, reducerea locurilor de muncă, a salariilor, a pensiilor, a serviciilor medicale. “În zona rurala sunt usor de observat schimbările survenite după aplicarea politicilor FMI şi UE. Ungurii erau mândri de agruicultura lor, pământul este fertil. De la aderarea la UE, CE a intersiz subsidiile pentru agricultură şi a distrus astfel domeniul. Acum Ungaria importa fructe şi legume, s-au pierdut şi locuri de muncă.”

“În ultimii 20 de ani, toată industria noastră a dispărut. Agricultura noastră de talie mondială a fost cotropită de Occident. Suntem o ţară mică, iar aceste 10 milioane de oameni sunt doar o piaţă de desfacere pentru Vest. Nu suntem doriţi decât pentru asta. UE nu are niciun viitor, pentru că nu are etos. Este vorba doar despre bani, nimic altceva”, spune Imre Boros.

O ultimă opinie este cea a unei tinere din Ungaria: “Cred că pentru UE vom fi doar o ţară de tranzit. Vom fi o colonie, din nou sclavi”.