STIRILE ZILEI (07.06.2012)

Povestea mea(Dana Slobozia): Povestea mea

Incomod : Ipoteza soc// Cutremurul din Emilia-Romagna s-a produs din cauza exploatarii gazelor prin fractionare hidraulica( interzisa in multe state)?

Libertatea : Nepoata Patriarhului Daniel a facut o serie de declaratii care ar putea soca Biserica Romana

Jurnalul de Arges : Steluta Ciobotea: ”Ştiu ca patriarhul mi-a lasat mie toata averea lui

Video: PREOTUL MASON Nicolae Branzea inmanandu-i o placheta lui … Jeffrey Franks

Vizionati va rog:

Conform articolului Nicolae Branzea conduce Senatul Universitatii Pitesti Profesorul conf. dr. Nicolae Brânzea a fost ales, joi, preşedinte al Senatului Universităţii din Piteşti.

A aparut „Familia Ortodoxa” nr. 41

Doamne ajuta!
Cu ajutorul lui Dumnezeu a iesit si numarul 41 (6 pe anul acesta) al revistei Familia Ortodoxa.
Atasez in acest email copertile revistei pentru cei dintre dvs care doresc sa sprijine revista printr-un anunt pe site-ul sau blog-ul pe care il detin.
Aici http://www.familiaortodoxa.ro/2012/06/05/familia-ortodoxa-numarul-41/ gasiti prezentarea de pe site-ul nostru, care are si cateva fragmente din continutul revistei.
Va anuntam ca de acum inainte aveti la dispozitie la aceasta adresa http://www.familiaortodoxa.ro/promo/ mai multe bannere pe care le puteti posta pe platforma dvs web.
De asemenea puteti comanda o serie de pliante/flyere pe care le gasiti aici http://www.familiaortodoxa.ro/materiale-informative/
Daca aveti prieteni, cunostinte care ne-ar putea promova revista in spatiul virtual, nu ezitati sa le redirectionati acest email.
Cei care pun anuntul pe blog/site sunt rugati sa ne trimita un email prin care sa ne instiinteze de acest lucru. Dintre acestia, cei care doresc, vor primi din partea noastra un abonament cu supliment pe perioada colaborarii.
Multumesc!
Doamne ajuta!
Cezar Machidon

PUTEM INTRA IN BORDEL SA SALVAM SUFLETE? Viaţa Cuviosului Vitalie Monahul

   Iata ce putem citi la Viaţa Cuviosului Vitalie Monahul (22 aprilie):

În zilele Sfîntului Ioan cel Milostiv, patriarhul Alexandriei, a venit în Alexandria un monah, cu numele Vitalie, din mănăstirea Cuviosului Sirida. Acela avînd şaizeci de ani de la naşterea sa şi-a ales o viaţă ca aceasta, care oamenilor celor ce socotesc cele din afară, li se părea a fi rea şi necurată, iar lui Dumnezeu, Cel ce priveşte cele dinlăuntru şi ispiteşte inimile, era plăcută şi bineprimită. Căci stareţul acela voind în taină să întoarcă la pocăinţă pe cei păcătoşi şi fărădelege, singur prin părerea omenească se arăta a fi păcătos şi fărădelege, în acest fel: a scris pe toate desfrînatele care erau în Alexandria şi pentru fiecare făcea rugăciuni cu dinadinsul către Dumnezeu, ca să le întoarcă de la viaţa cea păcătoasă. Şi se ducea în cetate la lucru, de dimineaţă pînă seara şi lua plată pentru osteneala de peste zi, cîte doisprezece bani de aramă.

Deci, pe un ban de aramă îşi cumpăra bob şi-l mînca după apusul soarelui, pentru că, lucrînd toată ziua, se ostenea. Iar cu ceilalţi bănişori se ducea în casa de desfrînare şi îi dădea unei desfrînate, zicîndu-i: „Te rog, ca pentru aceşti bănişori să te păzeşti toată noaptea aceasta în curăţenie, neprimind pe nimeni la păcat”. Şi se închidea cu dînsa în aceiaşi cameră. Deci aceea se odihnea pe patul său; iar el stînd într-un colţ, petrecea toată noaptea fără somn, citind încetişor psalmii lui David şi se ruga pentru dînsa lui Dumnezeu pînă dimineaţa. Iar cînd ieşea de la dînsa o jura să nu spună nimănui fapta lui. Şi făcea aşa în toate zilele, ostenindu-se în post şi întrînd în toate nopţile la desfrînate, petrecînd fără somn şi în rugăciuni. Deci, în fiecare noapte intra la alta, pînă le înconjura pe toate şi apoi începea iarăşi de la cea dintîi.

Dumnezeu, văzînd o chinuire ca aceea a robului Său, i-a sporit scopul. Că unele din desfrînate, ruşinîndu-se de o faptă bună ca aceea a lui Vitalie, se sculau la rugăciune, făceau metanii, împreună cu dînsul şi se rugau. Iar el le sfătuia spre pocăinţă, le îngrozea cu înfricoşata judecată şi cu veşnica muncă din gheenă, le făcea să aibă nădejde în milostivirea lui Dumnezeu şi prin îndulcirea la cer a veşnicilor bunătăţi. Iar acelea, venind în frica lui Dumnezeu, se umileau şi făgăduiau ca să-şi îndrepteze viaţa lor. Şi multe dintre dînsele, lepădînd neruşinarea păcatului, se măritau după bărbaţi cu rînduială. Iar altele voind prea mult să petreacă în curăţie, se duceau la mănăstiri de femei şi în pustnicie cu lacrimi îşi petreceau zilele. Iar altele vieţuiau în lume fără bărbat, hrănindu-se din osteneala mîinilor lor şi nici una din aceste desfrînate nu îndrăznea, ca să arate cuiva viaţa cea curată a lui Vitalie.