SACCSIV – blog ortodox

Romania – incotro? (partea 8)

Posted in ISTORIE, Romania by saccsiv on martie 27, 2012

Preiau integral articolul VIII. România – încotro?:

Tată ceresc, Iisuse Hristoase şi Maică Precista, vă rugăm să nu luaţi mâna ocrotitoare de pe necăjitul neam românesc şi să ne ajutaţi:
– să înţelegem şi să înlăturăm minciuna şi nedreptatea şi să îndepărtăm lucrarea vrăjmaşului din ţară şi din afara ţării;
– să cunoaştem trecutul, să refacem prezentul şi să pregătim viitorul neamului pentru mântuire şi bună orânduiala în ţară;
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, Amin!

b. Acţiuni politice dispuse după 25 decembrie 1989

b.1. Acţiuni politice dispuse în perioada 26 decembrie 1989 – 31 decembrie 1990

După executarea soţilor Ceauşescu, noua conducere a statului, a dispus o serie de acţiuni politico – economice, cu efecte dăunătoare, acţiuni din care se prezintă:

01 Cu prima acţiune dispusă prin D. L. № 1/26XII, au fost abrogate 13 legi, decrete şi alte norme.

Cu această acţiune juridică oficială, noua conducere a României a hotărât şi:

  • abrogarea Legii № 3 /1982, privind participarea cu părţi sociale ale oamenilor muncii din unităţile economice, la constituirea Fondului de dezvoltare economică şi restituirea fondurilor respective;
  • abrogarea Legii № 1 /1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico – financiară şi autofinanţarea unităţilor administrativ – teritoriale;

Prin abrogarea celor două legi, Ion Iliescu a impus:

  • înlăturarea calităţii de co – proprietari de la patrimoniul unităţilor economice, a celor 8 milioane de salariaţi;
  • înlăturarea obligaţiei de administrare naţională a forţelor de producţie pe teritoriul tuturor judeţelor şi localităţilor din ţară, împreună cu independenţa economică a acestora;
  • înlăturarea posibilităţii de a introduce şi de a se dezvolta o democraţie autentică românească, în conducerea şi funcţionarea unităţilor economice din ţara noastră şi acelor româneşti din exterior;
  • eliminarea posibilităţilor reale de creştere a nivelului material şi spiritual al populaţiei româneşti, cu dezvoltarea normală a satelor şi oraşelor noastre;
  • extinderea fără nici o oprelişte şi răspundere a desfiinţării patrimoniului naţional prin infracţiuni economice;
  • înlăturarea consultării oficiale a salariaţilor pentru aprobarea acestora de a renunţa la calitatea de proprietari asupra unităţilor din economia românească.

02 În ziua de 27 decembrie a fost emis D. L. № 2 prin care au fost dispuse măsurile:

  • constituirea Consiliului F.S.N., din 145 membrii;
  • formarea în cadrul Consiliului respectiv a unui număr de 11 Comisii de specialitate;
  • înfiinţarea Consiliilor F.S.N., în unităţile administrativ – teritoriale, judeţene, municipale orăşeneşti şi comunale, organe ale puterii locale, ierarhic subordonate C.F.S.N., neexistând informaţii oficiale nici pentru:
    • identitatea, profesiunea şi funcţia deţinută anterior de cei 111 noi membri, în completarea formaţiei nominalizată de Ion Iliescu, după transmiterea Comunicatului către ţară, la 22 decembrie;
    • identitatea, pregătirea profesională şi funcţia deţinută anterior de membrii C.F.S.N., din:
      • Comisia de reconstrucţie şi dezvoltare economică;
      • Comisia pentru agricultură;
      • lista obiectivelor cuprinse în programul celor două comisii şi modul de realizare a acestora;
      • activitatea desfăşurată de cele 2.989 Comisii teritoriale ale F.S.N., formate din aproape 40.000 de membrii, pe plan local şi răspunderile acestora pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor:
      • economice, comerciale;
      • ocrotirea sănătăţii;
      • învăţământul şi cultura;
      • ocrotirea drepturilor cetăţeneşti;
      • asigurarea legalităţii;
      • menţinerea ordinei publice, în unităţile administrativ – teritoriale în care au fost constituite.

03 În Monitorul oficial № 4 din 27 decembrie, a fost publicat Comunicatul C.F.S.N., privind:

  • alegerea în funcţie de preşedinte al C.F.S.N. – pe Ion Iliescu;
  • prezentarea de către preşedintele C.F.S.N., a informării „privind activitatea desfăşurată şi a măsurilor luate în primele zile după declanşarea luptei revoluţionare”, rămânând neclarificate oficial:
    • componenţa formaţiei politice F.S.N., care a hotărât alegerea ca preşedinte a lui Ion Iliescu şi documentul emis;
    • conţinutul informaţiei prezentată de Ion Iliescu, cu privire la măsurile luate în primele zile după „declanşarea luptei revoluţionare”;
    • legalitatea emiterii în ziua de 26 decembrie a primului D.L., deşi Ion Iliescu nu avea calitatea de preşedinte al C.F.S.N.

04 Cu D.L. № 4 din 28 decembrie a fost abrogat Decretul № 408 /1985 privind unele măsuri referitoare la apărarea secretului de stat şi la modul de stabilire a relaţiilor cu străinii, rămânând necunoscute:

  • măsurile referitoare la apărarea secretului de stat, care au fost abrogate;
  • motivarea abrogării măsurilor respective;
  • avantajele aduse ţării noastre prin emiterea acestui D.L.

05 Prin Decretele № 6 şi № 8 din 28 decembrie, preşedintele C.F.S.N. a legalizat în principal:

  • transfomarea Comitetului de stat al planificării şi aprovizionării tehnico – materiale, în Ministerul Economiei Naţionale;
  • numirea generalului Atanasie – Victor Stănculescu în funcţia de ministru al economiei naţionale, nefiind publicate oficial informaţii nici pentru:
    • structura organizatorică desfiinţată şi a celei noi înfiinţate, cu numărul de salariaţi şi identitatea cadrelor de conducere;
    • principalii indicatori economici transmişi în luna decembrie la C.S.P.A.T.M., până la desfiinţarea acestei instituţii, măcar pentru activităţile:
      • producţia industrială;
      • producţia agricolă;
      • comerţul socialist şi cooperatist;
      • comerţul exterior – import-export;
      • rezerva valutară;
    • gradul de îndeplinire a contractelor de aprovizionare tehnico – materială, la principalele produse (utilaje şi materii prime);
    • statutul privind organizarea şi funcţionarea noului minister condus de către generalul Stănculescu;
    • programul întocmit pentru normalizarea economiei naţionale, prin obiectivele cuprinse la punctul 4 din ”Comunicatul către ţară”, adică:
      • restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilităţii şi eficienţei;
      • eliminarea metodelor administrativ – birocratice de conducere economico – centralizată, şi
      • promovarea liberei iniţiative şi a competenţei în conducerea tuturor sectoarelor economice;

06 Tot în ziua de 28 decembrie, preşedintele ţării prin Decretul № 20, a dispus eliminarea generalului maior Guşa, Ghe. Ştefan din funcţia de prim – adjunct al ministerului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major – şi înlocuirea acestuia cu generalul – colonel în rezervă, Ionel Ştefan Vasile, fără să se fi avut în vedere:

  • activitatea intensă şi utilă interesului naţional dispusă de generalul – maior Ghe. Ştefan începând cu noaptea zilei de 22 decembrie 1989, activitate prin care, în final, a oprit intrarea unor forţe străine în ţara noastră;
  • diminuarea potenţialului de conducere eficientă a armatei naţionale, prin numirea în postul respectiv a unui general – colonel în rezervă, cu activitate şi rezultate complet necunoscute.

07 Preşedintele ţării prin D.L. № 8 din 31 decembrie, privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România a dispus în mod deosebit:

  • în România este liberă constituirea partidelor politice, cu excepţia partidelor fasciste sau care propagă concepţii contrare ordinei de stat şi de drept în România.

În această lege nu au fost incluse prevederi care să contribuie la refacerea şi întărirea ţării noastre, prevederi cum ar fi:

  • prevederea de interzicere şi a partidelor comuniste;
  • judecarea şi condamnarea crimelor comuniste din ţara noastră şi a făptuitorilor acestor crime;
  • obligaţia refacerii tradiţiei româneşti şi în special refacerea satelor noastre.

08 Preşedintele C.F.S.N. , prin D.L. № 9 din 31 decembrie a dispus abrogarea a 20 de norme legale, în care au fost incluse şi:

  • Legea № 17/1968, pentru reglementarea unor condiţii de remunerare a salariaţilor care îndeplinesc funcţii de conducere tehnico – administrative şi de specialitate;
  • Legea № 25/1976, privind încadarea într-o muncă utilă a persoanelor apte de muncă;
  • Legea № 3/1983 cu privire la Contractul – angajament;
  • Legea № 3/1989, privind interzicerea creditelor din străinătate;

În cazul înlăturării celor patru legi, nu au fost publicate informaţii oficiale nici pentru:

  • motivarea neînfiinţării cumulului de funcţii enumerate, indiferent de locul de muncă;
  • motivarea abrogării obligaţiei persoanelor apte de muncă, de a se încadra oficial într-o muncă utilă;
  • justificarea desfiinţării calităţii de proprietari ai mijloacelor de producţie, de producători şi de beneficiari ai valorilor materiale şi spirituale – a colectivelor de muncă productive, din întreprinderi, centrale economice, ministere şi alte organe centrale, precum şi a comitetelor executive ale Consiliilor populare judeţene.

De asemeni nu a fost publicată sinteza privind gradul de îndeplinire a angajamentelor individuale, la sfârşitul lunii noiembrie 1989, nici la ministere, organe centrale şi de la centrale economice:

  • principiului economic, social şi politic care a susţinut măsură de reluare a creditelor din străinătate;
  • situaţia creditelor externe existente la sfârşitul anului 1989, în ţara noastră.

09 Cu D.L. № 10 din 31 decembrie, Preşedintele ţării a dispus constituirea, organizarea şi funcţionarea guvernului României, cu obligaţii din care au făcut parte:

  • îndeplinirea obiectivelor cuprinse în programul C.F.S.N. , asigurând executarea măsurilor stabilite prin decrete adoptate de acesta;
  • publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârilor guvernului semnate de primul – ministru, neexistând informaţii oficiale privind:
    • conţinutul obiectivelor cuprinse în programul C.F.S.N. care urmau a fi îndeplinite de guvern;
    • cazuri de neîndeplinire de către guvern a unor obiective din programul C.F.S.N. şi justificarea neîndeplinirii acestora;
    • motivarea primului ministru pentru nepublicarea în Monitorul Oficial a unor Hotărâri de guvern;
    • recuperarea daunelor materiale provocate ţării noastre prin nepublicarea oficială a unor Hotărâri de guvern.

10 Preşedintele C.F.S.N., prin Decretul № 3 din 1 ianuarie 1990, a legalizat desfiinţarea Consiliului central de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale, fără aducerea oficială la cunoştinţa românilor, măcar a următoarelor informaţii:

  • schema de organizare şi efectivul de activişti din Consiliul respectiv;
  • sinteza acţiunilor întreprinse în anul 1989 în capitala şi în judeţe;
  • constatările şi propunerile prezentate de conducerea Consiliului respectiv, în anul 1989, conducerii centrale de partid şi celei de stat;
  • modul în care au fost folosite informaţiile din documentele respective de noua conducere a ţării;
  • activitatea depusă de activiştii respectivi după încheierea anului 1989.

11 Cu D.L. № 4 din 5 ianuarie a fost organizată funcţionarea Academiei Române, acţiune care nu a fost urmată nici cu clarificarea următoarelor probleme de fond:

  • identitatea, pregătirea profesională şi serviciile aduse ţării noastre de cei 181 membrii titulari şi corespondenţi, existenţi la începutul anului 1990.
  • identitatea membrilor Academiei Române, care au desfăşurat activităţi potrivnice intereselor ţării şi a poporului român şi măsurile dispuse de Adunarea generală în cazurile respective;
  • cuprinderea în programul său de activitate, îndeplinirea sarcinii de a cerceta şi finaliza Dreptul Românesc, care reuneşte totalitatea normelor juridice ale neamului nostru, pe care românii le-au numit „Obiceiul Pământului” (93-30);
  • finalizarea lucrării începută de academicianul Rădulescu, bazată pe cele 762 probleme incluse în „Chestionarul pentru adunarea obiceiurilor juridice ale poporului român” (93-153-203);
  • propunerea pentru cuprinderea în legea de bază a ţării noastre, a parţilor principale din Dreptul Românesc, adică: obligaţiile părinţilor, a şcolilor şi ale statului;

12 Cu D.L. № 9 din 7 ianuarie, au fost abrogate:

  • Decretul № 78/1988 privind constituirea, administrarea şi utilizarea fondului valutar centralizat al statului;
  • Decretul № 163/1989, privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională;
  • Decretul № 3/1989, privind unele măsuri referitoare la negocierea şi semnarea contractelor externe;
  • Decretul № 381/1988, privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării unităţilor de comerţ exterior, art. 2 – 5.

În D.L. № 9/1990, şi nici în alte documente oficiale, nu au fost incluse informaţii privind:

  • volumul fondului valutar existent la sfârşitul anului 1989 în administrarea Ministerului finanţelor prin secretarul sau de partid Theodor Stolojan, şi destinaţia data fondurilor respective;
  • sinteza îndeplinirii contractelor de comerţ exterior, la sfârşitul anului 1989.

13 Guvernul condus de Petre Roman, a dispus prin Hotărârile № 42/13 I, 55/19 I, 136/12 II şi № 459/28 IV.

  • trecerea Centrului de perfecţionare a cadrelor C.E.P.E.C.A. în subordinea Ministerului economiei naţionale;
  • desfiinţarea Academiei de studii Social – politice;
  • desfiinţarea Institutului de studii Istorice şi Social – politice;
  • desfiinţarea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice fără a fi prezentate oficial informaţii privind:
    • numărul absolvenţilor, de la înfiinţarea instituţiilor respective, până în anul 1989, pe secţiuni de învăţământ;
    • lista nominală a cursanţilor din anul de învăţământ 1989 – 1990;
    • lista nominală a cadrelor didactice, pe specialităţi existente la sfârşitul anului 1989;

14 Cu D.L. № 30 din 18 ianuarie 1990, a fost ordonată trecerea în proprietatea statului a patrimoniului ex – P.C.R.

Guvernul, trebuia să prezinte până la 1 martie un raport privind trecerea în patrimoniul statului a bunurilor respective şi modul în care aceste bunuri urmau să fie folosite în interesul poporului.

Noua conducere a statului nostru nu şi-a adus la îndeplinire obligaţia informării poporului român, nici asupra următoarelor elemente de la patrimoniul respectiv:

  • conţinutul Raportului care trebuia prezentat la C.F.S.N. de generalul Atanasie Stănculescu, până la 1 martie 1990;
  • conţinutul măsurilor dispuse de C.F.S.N. condus de Ion Iliescu, pentru folosirea bunurilor respective în interesul poporului român;
  • conţinutul ultimului raport prezentat de C.F.S.N. pentru patrimoniul în cauză;
  • valoarea totală a patrimoniului preluat în baza D.L. № 30/1990.

15 Prin D.L. № 35 din 19 ianuarie a fost dispusă măsura modificării unor reglementări privind salarizarea.

Din modificările respective au făcut parte şi următoarele:

  • abrogarea prevederilor referitoare la acordarea salariilor în raport cu realizarea criteriilor, a condiţiilor şi a exportului, cuprinse în Legea № 1/1986 şi în Decretul № 161/1986.
  • abrogarea reglementărilor referitoare la diminuarea nelimitată a salariilor şi neasigurarea unui venit garantat;
  • abrogarea prevederilor referitoare la: limitarea numărului care pot fi încadraţi în ultima categorie a reţelelor tarifare – şi la limitarea numărului de persoane care pot fi trecute în gradaţiile 4, 5, 6 şi 7;
  • abrogarea prevederilor referitoare la obligativitatea asigurării unei stricte corelări între retribuţii şi creşterea productivităţii muncii;
  • oprirea restituirii sumelor plătite în plus salariaţilor până la 31 decembrie 1989.

Pentru modificările ordonate de noua conducere a statului nostru în reglementările privind salarizarea, nu au fost prezentate informaţii oficiale privind:

  • criteriile economice care au condiţionat acordarea salariilor în întregime, chiar şi salariaţiilor care nu şi-au îndeplinit obligaţiile de muncă;
  • criteriile economice care au stat la baza abrogării restricţiilor de încadrare a salariaţiilor în categoriile 4, 5, 6 şi 7;
  • criteriile economice care au impus anularea strictei corelări care trebuie să existe între retribuţie şi creşterea productivităţii muncii;
  • volumul retribuţiilor plătite în plus până la sfârşitul anului 1989;

16 Preşedintele C.F.S.N., prin D.L. № 45 din 1 februarie a ordonat regimul juridic al frontierei de stat a României.

Cu cele 33 articole ale acestei legislaţii, au fost abrogate 74 articole din:

  • Decretul № 679/1969 privind regimul de pază a frontierei de stat, cu 36 articole;
  • Decretul № 400/1982 privind controlul pentru trecerea frontierei de stat românesc, cu 38 articole.

În cazul abrogării celor două decrete, nu au fost prezentate explicaţii oficiale nici pentru:

  • înlăturarea folosirii de către trupele de grăniceri a armamentului, pentru îndeplinirea misiunilor de serviciu;
  • oprirea ofiţerilor de frontieră de a efectua cercetări penale în cazul infracţiunilor de frontieră;
  • oprirea subofiţerilor grăniceri de a întocmi acte pentru constatarea infracţiunilor de frontieră;
  • neincluderea în noua legislaţie a reglementarii accesului pe apă şi pe uscat în portul militar Mangalia şi de interzicere a accesului străinilor în localităţile Arsa, Albeşti, Lineanu şi Hagieni, limitrofe portului militar.
  • Înlăturarea controlului pentru trecerea frontierei de stat române, prin scoaterea în afara legii a:
    • 52 puncte de control (rutiere, feroviare şi a celor navale);
    • 31 puncte de control la trecerea frontierei (paşapoarte, bagaje, arme şi muniţii, autoturisme, a navelor, trenurilor, navelor de pasageri, aeroporturi, etc.).

17 Noua conducere a statutului nostru, a hotărât prin D.L. № 47 din 4 februarie 1990, abrogarea Legii № 1/1976 emisă pentru adoptarea ”Programului naţional de perspectivă pentru amenajarea bazinelor hidrografice din R.S.R.‘’

Programul respectiv trebuia îndeplinit într-o perioadă de 30 de ani, adică până în anul 2006, cu următoarele obiective principale:

  • amenajarea întregii reţele hidrografice, inclusiv a pâraielor;
  • realizarea controlului apei prin lacuri de acumulare;
  • regularizarea şi îndiguirea albiilor cursurilor de apă în corelaţie cu efectele de atenuare a undelor de viitura, prin lacuri de acumulare;
  • realizarea în prima etapă a lucrărilor de apărare a oraşelor care au avut de suferit în urma inundaţiilor – cât şi a lucrărilor de combatere a eroziunii solului, corectare a torenţilor şi a celor pentru dezvoltarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (irigaţii, desecări).

Pentru acţiunea politică impusă prin D.L. menţionat, nu au fost date publicităţii informaţii oficiale nici pentru:

  • suprafaţa de teren care a fost eliberată din cele 7,4 milioane ha., care erau expuse excesului de apă;
  • suprafaţa de teren care a fost recuperată din cele 7,3 milioane ha., care erau afectate de eroziune şi de ploi torenţiale;
  • canale, galerii şi conducte de derivaţie, îndiguiri, bazine, piscine, hidrocentrale, realizate până la sfârşitul anului 1989;
  • motivarea blocării lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice din ţara noastră.

18 Cu D.L. № 48 din 4 februarie a fost ordonată acţiunea abrogării Legii № 2/1976 privind „Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976 – 2010”.

În articolul 2, din acelaşi D.L., a fost înscrisă obligaţia ca în termen de 6 luni, de la data acestuia, Ministerul apelor, pădurilor şi mediului înconjurător, împreună cu ministerele interesate vor întocmi noul program de conservare şi dezvoltare a fondului forestier.

Până în prezent nu au fost aduse la cunoştinţa românilor, informaţii oficiale măcar pentru:

  • motivarea abrogării programului de conservare şi dezvoltare a fondului forestier din ţara noastră;
  • noul program asemănător întocmit şi pus în executare de Ministerul apelor şi pădurilor – şi gradul de îndeplinire a acestuia;
  • gradul de îndeplinire a programului de împădurire pentru 765.000 ha., din perioada 1976 – 1989;
  • gradul de îndeplinire a programului de refacere a celor cca. 700.000 ha. pădure slab productivă;
  • suprafaţa de plantaţii speciale pentru producerea lemnului de celuloză, obţinută din suprafaţa totală de 450.000 ha., programată a fi realizată până în anul 2000;
  • modul de organizare a valorificării produselor accesorii ale pădurii, adică: fructe, ciuperci comestibile şi creşterea viermilor de mătase.

19 Cu Decretele № 90 şi 91, din 6 februarie, au fost înfiinţate: Comisia muzeelor şi Colecţiilor şi Comisia naţională a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice:

Cu primul Decret au fost abrogate şi:

  • Decretul № 13/1975 privind Comisia centrală de stat a patrimoniului cultural naţional;
  • Decretul № 244/1978 privind regimul metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase, ori semipreţioase;

Noua comisie a muzeelor şi colecţiilor, trebuia să prezinte în termen de 30 de zile, propuneri de reglementare generală în domeniul său de activitate, precum şi de organizare a acestei instituţii specializate.

Noua reglementare pentru protecţia patrimoniului cultural naţional, a fost emisă peste 900 zile, prin ordonanţa № 27 din 26 august 1992, neexistând informaţii oficiale nici în cazul următoarelor părţi componente ale acestei avuţii naţionale;

  • calitatea şi stadiul la sfârşitul anului 1989 a Evidenţei centralizate de stat a bunurilor care au fost incluse în patrimoniul cultural naţional;
  • modul în care a fost luată în primire de către noua Comisie, la 6 februarie 1990, inventarul patrimoniului cultural naţional, de la vechea Comisie;
  • modul în care a rămas în stare de funcţionare oficială, Evidenţa centralizată şi a celor teritoriale, privitoare la patrimoniul cultural naţional;
  • legalitatea scoaterii din patrimoniul respectiv timp de 900 zile a unor obiecte de inventar;
  • volumul valoric şi destinaţia obiectelor din metale preţioase, care făceau parte din tezaurul naţional şi se ţineau în evidenţa B.N.R., după abrogarea decretului în cauză.

20 Prin Decretul № 94 din 7 februarie, a fost dispusă măsura desfiinţării Curţii superioare de control financiar, instituţie care avea ca principala obligaţie, efectuarea controlului financiar asupra organelor centrale de stat, nefiind publicate:

  • raportul anual pentru 1989, asupra activităţii de control financiar – bancar în economie;
  • lista nominală a cazurilor judecate în baza aprobării Consiliului de stat sau a Consiliului de miniştri, cu volumul despăgubirilor şi amenzilor aplicate pentru pagubele provocate avutului obştesc ori săvârşirea de abateri cu caracter financiar;
  • lista nominală a cazurilor judecate şi a hotărârilor dispuse cu privire la plata de despăgubiri de către directorii generali şi directorii din ministere şi celelalte organe centrale, conducătorii centralelor economice sau a unităţilor asimilate acestora;
  • motivarea desfiinţării Curţii superioare de control financiar.

21 Cu Decretul № 103 din 7 februarie, a fost ordonată sistarea lucrărilor de amenajare a Deltei Dunării, concomitent cu abrogarea Decretului № 92/1983, privind programul de amenajare şi exploatare integrală a zonei respective – program în care erau incluse şi următoarele părţi componente:

  • prelucrarea în celuloza a stufului, în unităţi mici amplasate în deltă;
  • prelucrarea speciilor celor mai productive pentru masa lemnoasă în condiţiile deltei;
  • dezvoltarea turismului în deltă;
  • introducerea energiilor neconvenţionale (solară şi a vântului) în unităţile economice şi localităţile deltei;
  • obiectivul de investiţii ”Protecţia litoralului Nord – Midia”;
  • repartizarea anuală, cu prioritate, a forţei de muncă excedentară, în anumite zone ale ţării, spre delta, în funcţie de necesarul solicitat de Centrala ”Delta Dunării’’.

În cazul acestei acţiuni politice, nu au fost prezentate informaţii oficiale de către noua conducere a statului nostru, nici pentru:

  • gradul de îndeplinire a programului de amenajare a Deltei Dunării, în perioada 1983-1989;
  • identitatea obiectivelor de investiţii realizate şi valoarea acestora;
  • identitatea obiectivelor care erau în curs de executare la sfârşitul anului 1989 şi volumul valoric al lucrărilor de construcţii – montaj respective;
  • numărul salariaţilor care erau angajaţi la sfârşitul anului 1989, în noile unităţi economice din zonă, şi a salariaţilor de la unităţile de construcţii;
  • măsurile dispuse de noua conducere a ţării, pentru funcţionarea noilor unităţi prelucrătoare din zona deltei, conservarea lucrărilor aflate în curs de construcţie, cât şi pentru folosirea forţei de muncă rămasă disponibilă.

22 Cu Decretul № 108 din 8 februarie, a fost redat gradul de general – maior, militarilor Suciu Vasile Cornel şi Kostyal Ştefan, care, în ziua de 4 iunie 1970, au fost trecuţi în evidenţa rezerviştilor cu gradul de soldat, fără a fi prezentate informaţii oficiale, măcar pentru:

  • faptele săvârşite de cei doi generali pentru care au fost scoşi din armata cu gradul de soldat;
  • faptele săvârşite de soldaţii în cauză în perioada 4 iunie 1970 – 22 decembrie 1989, fapte care au fost recunoscute şi răsplătite de noua conducere a ţării;
  • natura şi volumul recompenselor materiale acordate celor doi generali.

23 Prin D.L. № 81 din 9 februarie, a fost legalizată nouă formaţie politică C.P.U.N., făcându-se cunoscut oficial şi transformarea F.S.N., în formaţie politică de sine stătătoare, neexistând documente oficiale privind:

  • instituţia statului nostru, care a aprobat înfiinţarea formaţiei politice respective;
  • documentul care a fost emis oficial pentru înfiinţarea partidului în cauză;
  • statutul de organizare şi funcţionare a acestuia;
  • forma organizatorică a noului partid şi cadrele de conducere a acestuia.

24 Prin D.L. № 82 din 13 februarie a fost hotărâtă componenţa C .P. U. N. , cu un număr total de 253 membri.

Această nouă formaţie politică de conducere a ţării noastre a depus o activitate oficială până la 16 iunie 1990.

Pentru perioada 9. II – 16. VI nu au fost date publicităţii informaţii privind:

  • programul pentru dezvoltarea economiei naţionale emis de Biroul Executiv al C.P.U.N., format din 21 membrii, şi realizările concrete obţinute în perioada sa de funcţionare;
  • componenţa şi conducerea celor 16 comisii de specialitate;
  • obiectivele cuprinse în programul celor 16 comisii şi modul lor de îndeplinire, în special de:formaţiile de specialişti care au participat oficial la lucrările desfăşurate în cadrul C.P.U.N.
    • comisia de reconstrucţie economică;
    • comisia pentru agricultură;
    • comisia pentru cercetarea abuzurilor care au dus la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului şi pentru reabilitarea victimelor dictaturii;

25 Nu a fost publicată oficial norma legislativă emisă pentru activitatea începută de academicianul Postolache la 27 februarie şi prezentată guvernului peste două luni, adică la 20 aprilie, când a fost prezentată la audienţa guvernului lucrarea ”Schiţa privind strategia înfăptuirii economiei de piaţă în România’’ (94-16).

Pentru documentaţia respectivă, conducerea statului nostru a înlăturat şi următoarele sale obligaţii:

  • consultarea specialiştilor în economie, înaintea emiterii D.L. № 1 din 26 decembrie 1989, în care a fost cuprins şi obiectivul desfiinţării dreptului de proprietate a celor 8 milioane de salariaţi;
  • publicarea sumei onorariilor achitate celor peste 1.500 de specialişti care au conlucrat, pentru întocmirea studiului respectiv;
  • editarea documentaţiei în cauză, într-un număr suficient pentru a fi trimise măcar următoarelor instituţii centrale şi locale:
    • instituţii de învăţământ economic mediu şi superior;
    • arhivele naţionale centrale şi judeţene;
    • bibliotecile centrale, judeţene şi comunale.

26 După înlăturarea normelor privind răspunderile din gospodărirea patrimoniului economic, prin D.L. № 95 emis la 14 martie 1990, a fost hotărâtă trecerea la săptămână de lucru de 5 zile la toate unităţile de stat, acţiune politică pentru care nu exista nici informaţiile oficiale privind:

  • conţinutul programului emis pentru desfăşurarea activităţii săptămânale în toate sectoarele de activitate ale ţării noastre pe timp de 5 zile săptămânal în loc de 6 zile;
  • rezultatele obţinute, în unităţile respective, după reducerea săptămânii de lucru, cu o zi;
  • măsurile concrete dispuse de conducerea statului, pentru menţinerea randamentului, în unităţile economice şi bugetare din ţara noastră, după intrarea în vigoare a normei legislative în cauză.

27 Cu D.L. № 124 din 24 aprilie a fost înfiinţată fundaţia ”Fondul Libertatea‘’, de utilitate publică, cu personalitate juridică.

Pentru această instituţie, nu au fost prezentate oficial nici informaţiile privind:

  • conţinutul statutului de organizare şi funcţionare a fundaţiei respective;
  • volumul fondurilor băneşti depuse după 22 decembrie 1989, în conturile deschise la unităţi bancare şi la CEC pentru ajutorarea României – preluate de această fundaţie;
  • componenta Consiliului de administraţie a acestei fundaţii şi documentul emis de C.P.U.N. în acest sens;
  • volumul fondurilor primite după 24 aprilie 1990 şi modul de utilizare a acestora;
  • volumul total al fondurilor băneşti acumulate;
  • volumul total al fondurilor utilizate pentru finanţarea fiecăruia din cele 16 acţiuni prevăzute în H.G. № 535 din 14 mai 1990;
  • controalele efectuate asupra gestiunii ”Fondului Libertatea’’, de către organele din Corpul de Control economico – financiar al primului ministru şi rezultatele acestora;
  • litigiile apărute în administrarea fondurilor respective, şi modul de finalizare a acestora.

28 Parlamentul ţării noastre, prin Legea № 13 din 7 august 1990 a abrogat art. 8 şi 11 din Legea № 2/1987, articole care au prevăzut:

  • pentru realizarea unei repartiţii teritoriale corespunzătoare a pădurilor, asigurarea potenţialului productiv şi păstrarea echilibrului ecologic, se interzice pe o perioadă de 10 ani, tăierile de produse principale în zonele prevăzute în anexa 1;

În anexa 1, au fost cuprinse 27 teritorii judeţene, din care făcea parte şi municipiul Bucureşti, căruia i-a fost interzisă tăierea în toate ocoalele sale silvice.

  • volumul de masă lemnoasă ce se recoltează anual pe zone geografice şi destinaţii, se aprobă prin decret al Consiliului de Stat.

În cazul acestei măsuri legislative aprobată de Preşedintele României nu au fost prezentate explicaţii oficiale nici pentru:

  • gradul îndeplinirii în cei aproape trei ani a programului privind întărirea fondului forestier în teritoriul celor 27 judeţe;
  • programul de împădurire care urma să fie îndeplinit în următorii şapte ani, în judeţele respective;
  • documentaţia care a determinat legiferarea înlăturării programului de întărire a fondului forestier naţional şi identitatea specialiştilor care au întocmit-o.

29 Cu Legea № 17 din 7 august, privind regimul juridic al apelor interioare ale mării teritoriale şi a zonei contignue a României a fost luată hotărârea ca marea teritorială a ţării noastre să aibă o lăţime de 12 mile.

Prin Decretul № 142/1986, spaţiul marin al ţărmului românesc la Marea Neagră instituia zona economică exclusivă a R.S.R. şi se întindea în partea ei exterioară până la o distanţă de 200 mile marine, în urma unor negocieri cu statele vecine.

Pentru modificările aduse decretului în cauză, nu au fost prezentate explicaţii oficiale privind:

  • motivarea noii conduceri a statului nostru pentru modificarea Decretului № 142/1986;
  • avantajele aduse României în urma modificărilor aduse zonei economice din suprafaţa maritimă, cuvenită ţării noastre;

30 Guvernul României prin Hotărârea № 915 din 14 august, a dispus înfiinţarea Comisiei guvernamentale pentru identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către N. Ceauşescu şi colaboratorii săi.

Până în prezent nu au fost publicate oficial informaţii nici pentru:

  • componenţa Comisiei interdepartamentale desemnată la 13 ianuarie 1990 pentru identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate de către N. Ceauşescu şi colaboratorii săi, temeiul legal al funcţionării acesteia şi rezultatele obţinute până la data prezenţei Hotărâri de guvern;
  • componenţa noii comisii guvernamentale;
  • efectivele de avocaţi şi experţi în descoperirea de fraude financiar – bancare, angajate de Comisie, volumul drepturilor băneşti oferite de statul nostru – şi rezultatele concrete prezentate oficial de specialiştii respectivi;
  • sinteza rapoartelor lunare prezentate guvernului de către Comisia guvernamentală;
  • volumul fondurilor deturnate din patrimoniul ţării de către N. Ceauşescu şi colaboratorii săi, stabilit de Comisia guvernamentală în cauză, recuperarea şi modul de evidenţiere a acestuia în patrimoniul naţional.

31 Guvernul României, prin Hotărârile № 959 şi 960 din 16 august 1990, a dispus:

  • constituirea Comisiei guvernamentale pentru participarea României la crearea unor noi organizaţii interguvernamentale de colaborare economică multilaterala în locul C.A.E.R.;
  • numirea reprezentantului permanent al României la C.A.E.R.

În cazul C.A.E.R. – ului nu au fost aduse oficial la cunoştinţa românilor, informaţii nici pentru:

  • volumul valoric al participării ţării noastre la C.A.E.R., în perioada sa de funcţionare;
  • efectivul personalului român care a fost împuternicit să-şi desfăşoare activitatea la această organizaţie internaţională şi ramurile organizatorice în care a funcţionat;
  • principalele servicii aduse ţării noastre prin participarea la C.A.E.R., până la formarea noii comisii;
  • lista nominală a comisiei în cauză, durata de funcţionare a acesteia şi rezultatele obţinute;
  • durata de funcţionare a academicianului Postolache ca reprezentant permanent al României la C.A.E.R. şi activitatea desfăşurată de dânsul.

32 În şedinţa de guvern din 6 septembrie, ministrul Doru Viorel Ursu, a prezentat o informare intitulată „Probleme sociale acute apărute în ultima perioadă de timp”- cu cifre incredibile despre:

  • crime
  • furturi
  • corupţia practicată la diverse verigi ale administraţiei de stat
  • hemoragia unor mărfuri peste hotare (94 – 69)

Întrucât până în prezent nu au fost prezentate de guvernul român informaţii oficiale pentru măsurile dispuse în cazul problemelor sociale cuprinse în informarea respectivă, sunt necesare următoarele măsuri minime:

  • publicarea oficială a informării, prezentată de Ministrul de Interne la şedinţa guvernului din 6 septembrie 1990;
  • publicarea oficială a rapoartelor întocmite de organele S.R.I., în cazul crimelor economice constatate – şi care au fost prezentate organelor de conducere supremă a României, cât şi publicarea măsurilor oficiale dispuse de conducerea statului nostru în această privinţă;
  • publicarea listei nominale a organizatorilor de crime, furturi, corupţia din diverse verigi ale administraţiei de stat şi în hemoragia unor mărfuri peste hotare;
  • publicarea măsurilor dispuse de primul guvern democrat al ţării noastre, pentru pedepsirea vinovaţilor care au săvârşit crimele expuse în raportul respectiv.

33 În aceeaşi şedinţa de guvern, miniştrii Victor Babiuc, Ionel Aurel Stoica şi Adrian Severin au intervenit cu propuneri pentru modificarea Codului Penal, în special pentru articolele: 254, 255, 256 şi 257, privind urmărirea, judecarea şi condamnarea faptelor de corupţie. (94 – 70)

Faptele de corupţie puse în discuţie, priveau:

  • luarea de mită
  • darea de mită
  • primirea de foloase necuvenite şi
  • traficul de influenţă.

Pentru pedepsirea faptelor în cauză, Codul Penal prevedea pedeapsa cu închisoare de la o lună, la 10 ani şi plata unor contravenţii. Guvernul Român, Parlamentul şi Preşedenţia, nu au prezentat explicaţii oficiale nici pentru:

  • nemodificarea articolelor din Codul Penal care se refereau la cele patru categorii ale faptelor de corupţie;
  • neînlaturarea şi ne pedepsirea mai aspră a faptelor de corupţie din instituţiile statului.

34 Guvernul Român, prin Hotărârea № 1109 emisa la 18 octombrie, a dispus liberalizarea preţurilor şi unele măsuri de protecţie socială.

Prin legislaţia respectivă au fost majorate preţurile cu ridicată la materiile prime de bază de peste trei ori la unele din acestea, operaţiune prin care a fost provocată anarhia, înlăturarea răspunderii cadrelor de conducere din economia românească şi dezvoltarea fără limită a birocraţiei.

În cazul acestei acţiuni ”capitaliste’’ dispusă de Petre Roman, nu au fost prezentate informaţii oficiale nici pentru:

  • motivarea aprobării neoficiale de către Preşedenţia şi Parlamentul ţării, a desfăşurării acţiunii de liberalizare a preţurilor în economia ţării noastre, dispusă de guvernul Petre Roman deşi această acţiune nu făcea parte din atribuţiile sale;
  • componenţa formaţiei care a conceput şi a finalizat norma legislativă în cauză, pregătirea profesională şi funcţiile îndeplinite de aceştia la începutul lunii decembrie 1989;
  • insistenţa preşedintelui Camerei Deputaţilor, Alexandru Bârlădeanu la dezbaterile parlamentare din 7 noiembrie 1990, de amânare a măsurilor de liberalizare a preţurilor, cu 3 – 4 luni, (94-115).
  • liberalizarea traumatică a preţurilor la cele mai multe mărfuri, care s-a produs printr-o dublare sau triplare instantanee a lor. Moneda românească a fost devalorizată cu 75 % , dar la o şesime din rata neoficială în vigoare. (95 – 175,176).

35 Senatul României, prin Hotărârea № 28 din 31 octombrie 1990 a desemnat o comisie pentru audierea persoanelor care la 22 decembrie 1989 au fost nevoite să părăsească locul de muncă şi domiciliul din judeţele Harghita şi Covasna.

Comisia respectivă a fost formată cu 7 senatori sub coordonarea senatorului Mihai Chetan, nefiind publicate informaţii oficiale nici pentru:

  • identitatea, funcţia şi efectivul familiilor persoanelor care au părăsit cele două judeţe din Transilvania;
  • cauzele care au determinat părăsirea locului de muncă şi a domiciliul de către persoanele respective;
  • identitatea celor care au impus părăsirea locului de muncă în cele două judeţe de către persoanele în cauză;
  • măsurile propuse de comisia în cauza în sarcina celor vinovaţi de comiterea faptelor respective şi modul de îndeplinire a acestora.

36 Parlamentul României, prin Hotărârea № 3 din 12 noiembrie 1990, la cererea guvernului, a aprobat, ca acesta să contracteze credite financiare externe în limita unui plafon trimestrial.

În cazul acestei împuterniciri emisă de Parlamentul României, nu exista informaţii oficiale nici pentru:

  • volumul creditelor financiare externe contractate de guvernul Român în perioada 1.XII.1990 – 31.XII.1991;
  • volumul creditelor financiare externe obţinute în perioada respectivă, pe termene şi pe nivelul dobânzilor achitate;
  • unităţile statului nostru care au beneficiat de creditele respective şi volumul acestor resurse financiare pe care le-au primit.
SURSA INFORMAŢIILOR
Nr. crt. Titlu Pag. Autor Editura Anul
1 Istoria Parlamentului şi a vieţii parlamentare în România 143, 185, 189, 194, 456, Editura academiei R.S.R. Bucureşti 1983
2 Istoria loviturilor de stat in România, volumul I 232, 239, 336 Alex Mihai Stoenescu International Publishing Company 2006
3 Constituţia din 1923 În dezbaterea contemporanilor 25,81,443 Humanitas, Bucureşti 1990
4 O istorie sinceră a poporului român 262, 279, 282, 307, 332, 333, 348, 359, 360, 466, 467 Florin Constantin Univers Enciclopedie Bucureşti 1997
5 Casa Regală – volumul I – 1866-1900 17,18,65,129 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2003
6 Burghezia română 126, 131, 134, 218 Stefan Zeletin Humanitas Bucureşti 1991
7 Opere economice 367 P.S. Aurelian Editura Academiei R.S.R. 1967
8 Istoria loviturilor de stat în România volumul II 124, 127, 176, 188, 211, 214, 232, 237, 246, 312, 313, 314, 316, 322, 324, 327, 380 Alex Mihai Stoenescu International Publishing Company 2006
9 De ce a fost sacrificat Eminescu ? 93, 94, 97 Theodor Codreanu Editura ”Grigore Tăbăcaru” Bacău 2001
10 Studii 489, 530 G. Zane Editura Eminescu 1980
11 Răscoala ţăranilor de la 1888 10, 152 Constantin Corbu Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1978
12 Istoria Dreptului Românesc volumul I 172 Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1980
13 Istoria Dreptului Românesc volumul II – partea intai 255, 308 Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1984
14 Istoria Dreptului Românesc volumul II – partea a doua 183, 233 Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1987
15 Neam fără noroc – sau blestemul lui Zamolxe 98, 110, 164, 178, 191, 209, 236, 247, 255, 263, 264, 265, 352 Alexander E. Ronnett Editura Vicovia Bacău 2008
16 Stenogramele şedinţelor Consiliului de miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul I 191, 206, 538 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 1997
17 Casa Regală volumul II – 1901-1930 205, 207, 216, 262, 280 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2004
18 Relaţiile agrare şi mişcări ţărăneşti în România 196, 558, 572, 585 Institutul de Istorie ”N. Iorga” al Academiei R.S.R. Editura Politică 1967
19 Reforma agrară din 1921 în România 146, 231, 307, 342, 352 D. Sandu Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1975
20 Sub trei dictaturi 42 Lucretiu Pătrăşcanu Editura Politică Bucureşti 1970
21 Pentru legionari volumul I 20, 21, 28, 97, 114, 235, 273, 322, 364 Corneliu Zelea Codreanu Editura Scara Bucureşti 1999
22 România, cu şi fără Antonescu 209, 291, 293, 335 Gheorghe Buzatu Editura Moldova Iaşi 1991
23 Magazinul istoric 24 octombrie 2008
24 Amorurile principelui Carol de Hohenzolern Gabriel Perrenii Editura Omnes 1971
25 Armata, mareşalul şi evreii 52, 59, 105, 166, 201, 448, 449, 484 Alex Mihai Stoenescuv Rao International Publishing Company 1998
26 Casa Regală volumul III – 1930-1937 77, 113, 144, 178 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2005
27 Istoria loviturilor de stat în România volumul III Cele trei dictaturi 13, 121, 122, 123, 139, 142, 256, 311, 398, 399, 538, 539, 543, 553, 562, 660, 661, 669, 671, 672, 674 Alex Mihai Stoenescu Rao International Publishing Company 2006
28 Viaţa economică şi politică a României 1933-1938 100, 130, 131, 282 Emilia Sonea • Gavrilă Sonea Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1978
29 România în perioada revoluţiilor naţionale din Europa (1919 – 1944) – Mişcarea legionară 44, 81, 102, 103, 112, 118 Michele Rallo Sempre Bucureşti 1999
30 Viaţa politică şi procesul lui Iuliu Maniu volumul I 129, 130, 262 Cicerone Ioanitoiu Bucureşti 1997
31 Viaţa politică din România 1918 – 1944 150 Ioan Scurtu Editura Albatros Bucureşti 1982
32 Era Libertăţii Statul Naţional Legionar volumul I 102, 113, 116, 121, 201 Horia Sima Editura Gordian Timişoara 1995
33 Procesul lui Corneliu Zelea Codreanu (mai 1938) 223, 224, 225, 226 Kurt W. Treptow – Gheorghe Buzatu – Iaşi 1994
34 Istoria Gărzii de Fier 1919 – 1941 Mistica Ultranationalismului 10, 11, 261, 283, 292 Francesco Veiga Humanitas Bucuresti 1993
35 Mişcarea legionară – în texte originale şi imagini 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210 Editor Lucian Borleanu Editura Lucman Bucureşti
36 Legiunea ”Arhanghelul Mihail” 208 Armin Heinen Editura Humanitas Bucureşti 1999
37 Destinul Miscarii Legionare 72, 73, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84 Stefan Aparaschivei Editura Gama 1996
38 Casa Regală volumul IV – 1938-1947 VIII, X, 106, 240 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2006
39 Capitalul strain in societatile anonime din Romania, in perioada interbelica 118 Constantin Bogdan – Adrian Platon Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1981
40 Casa Regală şi afacerile cu devize 1935 – 1940 volumul IV 26, 97 Costin Murgescu Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1970
41 Garda de Fier – organizaţie teroristă de tip fascist 62, 63, 131 Mihai Fatu – Ion Spalatelu Editura Politică Bucureşti 1980
42 Istoria politică şi militară a razboiului României contra Rusiei Sovietice 58 General Platon Chirnoaga Editura Fides Iaşi 1997
43 Era libertăţii – Statul Naţional Legionar volumul II 76, 82, 116, 119, 125, 126, 129, 131 Horia Sima Editura Gordian Timişoara 1995
44 Evreii sub regimul Antonescu 77, 311, 312, 335 Radu Ioanid Editura Hasefer a F.C.E.R. Bucureşti 1997
45 Arhivele totalitarismului 32 Revista Institutului Naţional pentru studiul totalitarismului Anul I № 1/1993
46 Legionarii noştri 178, 179 Ion Coja Editura Kogaion Bucureşti 1997
47 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul II 58, 181, 359, 755 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 1998
48 Noica şi Mişcarea Legionară 256 Sorin Lavric Humanitas Bucureşti 2007
49 Mareşalul Antonescu şi Catastrofa României 108, 171 Eduard Mezincescu Editura Artemis Bucureşti 1993
50 Evreii sub regimul Antonescu 48 Radu Ioanid Editura Hasefer Bucureşti 1997
51 Hitler, regele Carol şi mareşalul Antonescu – Relaţiile româno-germane 1938 – 1944 271, 279, 280, 285 Andreas Hillegruber Humanitas Bucureşti 1994
52 Procesul lui Ion Antonescu 178, 196, 477 Editura Eminescu 1995
53 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul IX 27, 42, 429 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2006
54 Preliminarii politico – diplomatice ale insurecţiei române din august 1944 92, 133, 461, 462, 464, 468, 478, 479 A. Simion Editura Dacia Cluj 1979
55 Monitorul Oficial № 299 17-XII-1941
56 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Ministri – Guvernarea Ion Antonescu volumul III 381, 433 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2001
57 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul VII 250 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2003
58 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul VIII 625 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2004
59 Stenogramele şedintelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul X 518 Arhivele Naţionale ale Romaniei Bucureşti 2007
60 Jurnal 151 Constantin Sanatescu Editura Humanitas Bucureşti 1993
61 23 august 1944 – documente 1944 – 1945 volumul III XXI Direcţia Generală a Arhivelor Statului Centrul de studii şi cercetări de istorie şi teorie militară Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1985
62 23 august 1944 – documente 1944 – 1945 volumul IV 542 Direcţia Generală a Arhivelor Statului Centrul de studii şi cercetări de istorie şi teorie militară Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucuresti 1985
63 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Ministri – Guvernarea Ion Antonescu volumul V 226 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2005
64 România ca o pradă 305, 315 Radu Theodoru Editura Alma
65 România la cumpăna istoriei 308, 309, 357, 385, 386 Ion Suta Editura Enciclopedică Bucureşti 1991
66 România sub regimul comunist 26, 31, 54, 114, 121, 179 Dennis Deletant Biblioteca Sighet, Fundatia Academia Civica Bucureşti 1997
67 Mari crime împotriva naţiunii române – Contribuţia unor minorităţi naţionale la bolşevizarea României 30, 32, 33, 34, 76, 77, 78, 79, 85, 88, 89 Neagu Cosma Bravo Pres 1995
68 Sovietizarea României – Percepţii angro-americane 1944 – 1947 106 Ion Chiper – Florin Constantin – Adrian Pop Iconica Bucureşti 1993
69 Dezvoltarea economică a României 1944 – 1964 26, 116 Academia R.P.R. – Institutul de cercetări economice Editura Academiei R.P.R. Bucureşti 1964
70 Monitorul Oficial № 33 din 10 februarie 1945 1945
71 Monitorul Oficial № 128 din 5 iunie 1946 1946
72 Anul 1948 – instituţionalizarea comunismului 509, 512, 514 – 519, 832 – 839 Fundaţia Academia Civică 1998
73 Instaurarea comunismului – Între rezistenţă şi represiune 06, 213 – 278, 384, 434 Fundaţia Academia Civică 1995
74 Buletinul Oficial al R.S.R. № 1 din 21 august 1965 1965
75 Anii 1973 – 1989 Cronica unui sfarşit de sistem 152, 831 Analele Sighet – 10 Fundaţia Academia Civică 2003
76 Buletinul Oficial I , № 39 din 1 decembrie 1989
77 Jurnalul fericirii 34, 82, 107, 151, 286 N. Steinhardt Editura Dacia Cluj 1991
78 Buletinul Oficial I , № 13 din 18 aprilie 1989 1989
79 Buletinul Oficial I , № 38 din 30 noiembrie 1989 1989
80 Buletinul Oficial I , № 18 din 2 aprilie 1989 1989
81 Buletinul Oficial I , № 62 din 7 decembrie 1989 1989
82 Anuarul statistic al României – 1990 105, 630 – 645 Comisia naţionala pentru statistică 1990
83 H.C.M. № 1557/1973 1973
84 H.C.M. № 73/1975 1975
85 H.C.M. № 76/1975 1975
86 H.C.M. № 189/1976 1976
87 Decretul № 358/1976 1976
88 Decretul № 322/1979 1979
89 Decretul № 220/1976 1976
90 Politice 63 H.R. Patapievici Humanitas Bucureşti 1997
91 Treptele tranziţiei spre capitalism 36, 37 Silviu Brucan Nemira 1999
92 Stâlpii noii puteri în România 144 Silviu Brucan Nemira 1996
93 Pagini inedite din istoria dreptului vechi românesc 30, 153 – 203 Andrei Radulescu Editura Academia Română Bucureşti 1991
94 Echipa de sacrificiu – Din culisele guvernării postrevoluţionare 5.I.1990 – 5.II.1991 16, 69, 70, 115 Editat de ”România azi” S.A. Bucureşti 1992
95 România: revoluţia încâlcită 175, 176 Nestor Rates Editura Litera Bucureşti 1994
96 Revoluţia trăită 58 Ion Iliescu Editura redacţiei publicaţiilor pentru străinătate 1995
97 Monitorul Oficial II – Dezbateri Parlamentare Senat № 205 din 10 noiembrie 1995 – Senat
98 Cuget Ortodox № 9 (anul II) iulie – august 2009 15 Editat de Mănăstirea Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava 2009
99 Cuget Ortodox № 8 (anul II) mai – iunie 2009 4 Editat de Mănăstirea Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava 2009
100 Dicţionarul enciclopedic român volumul II D –J 210 Editura Politică Bucureşti 1964
101 Garda de Fier, în ancheta Tribunalului de la Nürberg 7 Mihail Fotin Enescu Fundatia culturală ‚”Buna Vestire Sibiu 1996
102 Geneza revoluţiei române de la 1848 39, 43 Gheorghe Platon Editura Junimea 1980
103 Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria 27, 45, 102, 128, 129, 130, 158, 166, 167, 267 Dr. N. C. Paulescu Bucureşti 1913
104 Scrieri politice 344, 382, 395, 424, 456, 502 C. Rădulesc Motru Editura Nemira 1998
105 România – la cumpăna istoriei 374, 381, 386, 387 Ion Suta Editura Ştiinţifică 1991
106 Naţionalişti, antinaţionalişti, O polemică cu publicistică românească 35, 87, 96, 105, 106, 116, 117, 172 Gabriel Andreescu Polirom Iaşi 1996
107 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării 3, 4, 32, 70, 110, 113, 124, 133, 134, 137, 139, 140 Consiliul Naţional de acţiune împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate „Cartea Albă a crimei organizate şi a corupţiei 1998 1998
108 O. U. G. Nr. 21/ 20.V.1997 Legea Nr. 140/24. VII.1997 1997
109 Legea Nr. 271/ 29.V.2001 2001
110 Razboiul nevăzut III&mbsp;Politica Filo-Sionistă a României În faţa Europei şi a lumii editia a-II-a 75, 376, 398 Cornel Dan Nicolae Carpathia Cartea Secretă 2006
111 Constituţia României Articolele: 82, 90, 108, 109
112 Naţionalism – sau Democraţie 150, 179 Aurel C. Popovici Editura Albatros Bucureşti 1997
113 Neoiobăgia Studiu economico- sociologic al problemei noastre agrare 33 C. Dobrogeanu- Gherea Editura Librăriei Socec Bucureşti 1910
114 Democratia hienelor Spionaj, sange si teroare 4, 28 Colonel (R) Florian Garg Editura „Obiectiv Craiova 2002
115 Contribuţia unor minorităţi naţionale la bolşevizarea României 6, 7 Neagu Cosma Editura Bravo Press 1996
A Armistiţiul din 1944 si implicaţiile lui 8, 9 Cornel Coposu Editura Gandirea Romaneasca Bucureşti 1990
B Anuarul Statistic al Romaniei 1937-1938 1937-1938
116 Istoria Bisericii Ortodoxe Române Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu Editura Episcopiei Dunării de Jos Galaţi 19

Cititi va rog si:

Romania – incotro? (partea 1)

Romania – incotro? (partea 2)

Romania – incotro? (partea 3)

Romania – incotro? (partea 4)

Romania – incotro? (partea 5)

Romania – incotro? (partea 6)

Romania – incotro? (partea 7)

 

Un răspuns

Subscribe to comments with RSS.

  1. saccsiv said, on martie 27, 2012 at 2:58 pm

    Pentru o mai facila parcurgere a acestui blog, cititi va rog si “CUPRINS”:

    https://saccsiv.wordpress.com/about/

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: