Caut colaborator, TRADUCATOR DIN LIMBA GREACA
Sunt frati si surori care ma ajuta cu traducerea articolelor din limba engleza, rusa, franceza, germana. E nevoie insa si de unul sau mai multi cunoscatori de limba greaca. Cine se ofera, il rog sa dea un semn aici sau la:
Doamne ajuta!
Pentru o mai facila parcurgere a acestui blog, cititi va rog si “CUPRINS”:
https://saccsiv.wordpress.com/about/
ApreciazăApreciază
Ti-as oferi cu drag serviciile mele frate Saccsiv, dar mai greu cu aceasta limba, am fost eu prin Grecia, dar nu o cunosc la un nivel suficient ca sa-ti pot fi de folos. Succes in cautare, Doamne Ajuta
ApreciazăApreciază
BUNA EU POT FI DE FOLOS POATE SUNT IN GRECIA IN MOMENTUL DE FATA SI VB CURSIV GREACA
ApreciazăApreciază
Buna! Daca mai ai nevoie de ajutor, spune-mi si te ajut cu cea mai mare placere! O seara placuta
ApreciazăApreciază
Si eu pot ajuta cu limba greaca. Scriu, citesc si vorbesc cursiv aceasta limba. Traiesc in grecia de 5 ani.
ApreciazăApreciază
Articole în limbile germană şi franceză oricând. O zi bună.
ApreciazăApreciază
donnie yen
Super. Fa te rog transcriptul in romana la:
Michel Foucault : la justice et la police
http://www.ina.fr/video/I06277669
Dar cat de bine poti tu, te rog mult.
ApreciazăApreciază
Michel Foucault: poliţia şi justiţia
Reporter: Care este, în opinia sumneavoastră, rolul judecătorilor în societate? La ce folosesc ei?
Michel Foucault: La ce servesc ei? Ăăăăă… ! Dacă aş fi răutăcios – ei bine, nu sunt deşi o s-o spun totuşi rolul lor este, în fond, să permită funcţionarea poliţiei. Toată lumea crede că un mare eveniment care s-a petrecut în timpul secolului al XVIII-lea este reforma judiciară, câştigarea libertăţilor, etv. S-a întâmplat însă ceva important în secolul al XVIII-lea, o inventţie pentru care nu le recunoaştem suficient meritele inventatorilor săi, care erau francezi – şi anume poliţia! Poliţia este o invenţie a epocii moderne şi a monarhieiadministrative. Şi, de fapt, poliţia este, încă din secolul al XVIII-lea, un soi de instanţă formidabilă de reglementare socială, de supraveghere perpetuă, de continuă coerciţie a comportamentului oamenilor, o instanţă nu atât a justiţiei cât de normalizare; nu era vorba într-atât despre aplicarea legii, cât despre obţinerea unui comportament normal, conform şi asta este ceea ce poliţia a făcut; poliţia a făcut-o de-a lungul întregului secol XVIII printre fisurile unei puteri judiciare care, în cele din urmă, era vastă, discontinuă, neatentţ, etc. Ei, bine, şi eu cred, despre această funcţie poliţienească despre care spunem tot timpul că trebuie să fie subordonată poliţiei, că este în fond adevăratul soclu pe care funcţionează în prezent justiţia. Justiţia care nu e făcută pentru altceva decât pentru a înregistra – la nivel oficial, la nivel legal dar şi la nivel ritualic – aceste forme de control care sunt în esnţă forme de control ale normalităţii şi care sunt îndeplinite de către poliţie. Justiţia este în serviciul poliţiei. Din punct de vedere istoric, dar, de fapt, şi instituţional.
ApreciazăApreciază
donnie yen
Multumesc mult.
ApreciazăApreciază
Dacă mai sunt articole germană, engleză, italiană, franceză sau maghiară oricând.
ApreciazăApreciază
Michel Foucault: poliţia şi justiţia
Reporter: Care este, în opinia dumneavoastră, rolul judecătorilor în societate? La ce folosesc ei?
Michel Foucault: La ce servesc ei? Ăăăăă… ! Dacă aş fi răutăcios – ei bine, nu sunt deşi o s-o spun totuşi rolul lor este, în fond, să permită funcţionarea poliţiei. Toată lumea crede că un mare eveniment care s-a petrecut în timpul secolului al XVIII-lea este reforma judiciară, câştigarea libertăţilor, etc. S-a întâmplat însă ceva important în secolul al XVIII-lea, o invenţie pentru care nu le recunoaştem suficient meritele inventatorilor săi, care erau francezi – şi anume poliţia! Poliţia este o invenţie a epocii moderne şi a monarhiei administrative. Şi, de fapt, poliţia este, încă din secolul al XVIII-lea, un soi de instanţă formidabilă de reglementare socială, de supraveghere perpetuă, de continuă coerciţie a comportamentului oamenilor, o instanţă nu atât a justiţiei cât de normalizare; nu era vorba într-atât despre aplicarea legii, cât despre obţinerea unui comportament normal, conform şi asta este ceea ce poliţia a făcut; poliţia a făcut-o de-a lungul întregului secol XVIII printre fisurile unei puteri judiciare care, în cele din urmă, era vastă, discontinuă, neatentă, etc. Ei, bine, şi eu cred, despre această funcţie poliţienească despre care spunem tot timpul că trebuie să fie subordonată poliţiei, că este în fond adevăratul soclu pe care funcţionează în prezent justiţia. Justiţia care nu e făcută pentru altceva decât pentru a înregistra – la nivel oficial, la nivel legal dar şi la nivel ritualic – aceste forme de control care sunt în esenţă forme de control ale normalităţii şi care sunt îndeplinite de către poliţie. Justiţia este în serviciul poliţiei. Din punct de vedere istoric, dar, de fapt, şi instituţional.
ApreciazăApreciază
Si eu pot sa va jut cu l.greaca si l.rusa!
ApreciazăApreciază