„OASTEA DOMNULUI” – o punte spre ecumenism …
Citez din articolul Am fost cândva şi eu la o întrunire a “Oastei Domnului” undeva la Haţeg şi am plecat rapid…:
Am auzit de “Oastea Domnului” din întâmplare pe când eram prins de sectari. Nu ştiam cu ce se ocupă structural la nivelul ortodoxiei, ci doar că aparţin de Biserica Ortodoxă. Sectarii vorbeau destul de fain despre ei.
De când am revenit la ortodoxie fireşte că mergând la Biserica Ortodoxă din oraş am dat şi de “Oastea Domnului” pentru că am un fost profesor care este membru acolo şi din respect pentru dumnealui am rămas la o întrunire.
Nu am nimic cu ei dar am fost martor la o “predică” în urma căreia mi o cam pierit chefu de stat în mijlocul lor. Nu este un atac, este doar o constatare a unor contexte care sincer ca mirean recent revenit la ortodoxie nu mi-au plăcut defel nici la nivel discursiv nici la nivel de comportament…
Ulterior am mai aflat şi alte treburi care mă fac să prefer Vecernia şi Sfânta Liturghie decât să merg la întrunirile lor. Să vă povestesc puţin despre aceste fapte…
Am fost la întrunire. Şi nu a fost rău deloc; oamenii cântă, recită poezii şi se roagă fireşte respectând Biserică şi Părintele DAR la un moment dat unul dintre “ostaşi” s-a apucat să vorbească aşa cam ciudat despre sectari, pe care îi numea fraţi, adică fraţii “baftişti”, fraţii penticostali (bine că nu o continuat cu adventiştii sau cu yehoviştii, fiindcă nu-i aşa deja mulţi consideră că şi ăştia tot de Dumnezeu şi de Hristos vorbesc, doar că au altă opţiune religioasă – de parcă este deja uitat faptul că ortodoxia este creştinism şi nu sectă) … şi povestea “ostaşu” despre cum s-a întâlnit el cu un frate “baftist” care îl îndemna să meargă împreună în Sfânta Biserică Naţională Ortodoxă să vorbească ortodocşilor despre Dumnezeu, de parcă în Biserica Ortodoxă Română Preoţii nu vorbesc despre Dumnezeu.
În fine, i-am spus omului că nu-i tocmai firesc să numească “fraţi” sectarii şi nici nu cred că este nevoie ca în Biserica Ortodoxă Română să vină sectarii să vorbească ortodocşilor despre Dumnezeu.
De ceva vreme încoace am mai aflat de la un Părinte pe care îl cheamă Gabriel că aceeaşi “ostaşi” cu liderul în frunte i-ar fi cerut expres să fie lăsaţi să cânte în Biserica Ortodoxă Română unde este preot cu tot felul de instrumente, cam cum se cântă pe la sectari, cu orgă, cu chitări şi altele, în alte cuvinte să facă un concert ca la “fraţii” “baftişti”, fiindcă la alte Biserici Ortodoxe Române li se permite să facă astfel că doreau să îşi extindă domeniul de concertare.
Părintele a fost foarte categoric în această privinţă şi le a spus un NU hotărât, ei, “ostaşii” s-au supărat şi prin liderul lor au început să ameninţe că merg la sectari dacă nu li se permite…
Părintele a rămas de neclintit în atitudinea sa ceea ce i a întârâtat şi mai mult pe “ostaşi” care au început să facă presiuni şi clar că telefoanele au început să sune către Părintele… mie îmi sună a şantaj şi tupeu, ba chiar neascultare faţă de Părinte şi lipsă de respect faţă de ceea ce înseamnă tradiţia ortodoxă, plus un soi de nesocotinţă în comportament din partea “ostaşilor”… Văzând că nu le merge cu Părintele, “ostaşii” au acceptat în cele din urmă condiţiile şi au renunţat la instrumente şi astfel că în cele din urmă întrunirea a avut loc într un echilibru cât de cât chiar dacă liderului probabil că i a cam căzut rău la vanitatea sa –“ştirbirea autorităţii”, neclintirea Părintelui… în rest ce să mai scriu, sper ca pe viitor să nu se trezească Părintele cu o ecumenică din partea “ostaşilor” adică să aducă la un concert comun pe “fraţii” “baftişti”&com şi să aibe pretenţia ca acest concert să se desfăşoare în Biserică Ortodoxă Română… faptul că alţi preoţi îngăduie aşa ceva, adică nişte concerte cu felurite instrumente probabil este pentru că neavând destui enoriaşi se mulţmesc cu “ostaşii” care vin şi ţin predici în care strecoară şi pe “fraţii” “baftişti” aşa dintr o fervoare probabil ecumenică tot mai la modă în zilele noastre…
Doamne, feri ce sminteală, tocmai în ţinutul unde Părintele Arsenie Boca odinioară îi trimitea pe sectari din mijlocul ortodocşilor tocmai spre a nu lăsa viclenia să se strecoare în inima dreptei credinţe…
Am scris acestea în speranţa că văd alţi ostaşi ai Domnului şi poate le mai taie elanul ecumenic “ostaşilor” de la Haţeg…
Doamne, ajută
Oare Părintele avea sau nu dreptate când critica unele atitudini ale “Oastei Domnului”, mă întreb în virtutea celor văzute şi aflate…
Comentariu saccsiv:
Inregistrarea mai are patru parti:
Ascultati va rog cu mare atentie acest fragment, ce demonstreaza ratacirile lui Iosif Trifa, cel ce a pus bazele „Oastei Domnului”:
Iata si ce putem citi in articolul http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Trifa
În 1935 Mitropolia înaintează dosarul cu caterisirea preotului Iosif Trifa la Sfântul Sinod, după un conflict amar cu superiorul său, Mitropolitul Nicolae Bălan. În şedinţa sa din 13 martie 1936, Sfântul Sinod confirmă sentinţa de condamnare la caterisire cu nr. 4/1935 a Consistoriului Mitropolitan din Sibiu. În întâmpinarea acestei confirmări, părintele Trifa, deşi bolnav, se deplasează la Bucureşti depunând Cancelariei Sf. Sinod o cerere de graţiere la data de 16 martie 1936. Este semnificativ faptul că la această cerere Sf. Sinod va răspunde abia după un an, în şedinţa din 9 martie 1937, probabil sperând într-o împăcare la centrul Oastei din Sibiu. Dar, ca orice lumină care sperie făpturile întunericului, această minunată şi înnoitoare făclie a lui Dumnezeu le-a speriat pe toate vietăţile care iubeau păcatul şi îşi îngrăşau trupurile din menţinerea lui. Şi, ca bufniţele speriate de felinar, s-au repezit să stingă lumina cea nouă şi să-l sfâşie pe purtătorul ei.
După un proces bisericesc este caterisit, preotului Iosif Trifa îi este interzis de a publica şi este deposedat de avere. El decedează în urma unei operaţii pe cord la 12 februarie 1938 iar a patra zi după moarte, ca o monstruoasă condiţie fără de care nu putea fi nici înmormântat, i-a fost luată şi haina de preot, sfâşiată în bucăţi şi ruptă de pe trupul său din sicriu.[2]
La mormântul preotului Iosif Trifa din cimitirul Sibiului vin sute şi mii[necesită citare] de suflete recunoscătoare nu numai de cele două ori pe an: în 12 februarie, data decesului său, sau de Praznicul Duhului Sfânt – Sărbătoarea Oastei Domnului, ci în fiecare zi.
În şedinta sa din 28 septembrie 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – la propunerea Preasfinţitului Serafim Joantă al Germaniei- decide ridicarea caterisirii preotului Iosif Trifa.
Comentariu saccsiv:
Articolul din wikipedia este clar scris de un adept al Oastei Domnului.
Nu trebuie sa ne miram de propunerea lui Serafim Joanta, caci lucrurile se leaga:
AUDIO – IPS SERAFIM JOANTA: elogiu penticostalilor …
AUDIO (si transcriptul): IPS SERAFIM JOANTA despre ECUMENISM si despre Parintele ARSENIE PAPACIOC
IPS SERAFIM JOANTA o comite din nou … la o adunatura ecumenica largita
VIDEO: IPS SERAFIM JOANTA – un excelent exemplu despre cum vor lucra SLUGILE ANTIHRISTULUI …
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
Pentru o mai facila parcurgere a acestui blog, cititi va rog si “CUPRINS”:
https://saccsiv.wordpress.com/about/
ApreciazăApreciază
A spune de oastea Domnului ca e sectara e ca si cum ai spune de Biserica Ortodoxa ca e eretcia, apostata.
Chiar daca 1 milion de oameni s-ar impartasii cu catolicii si unul singur nu ar face-o, acolo e Biserica , unde a ramas adevarul curat.
Faptul ca in oastea Domnului sunt multe devieri e adevarat, dar nu aceasta e Oastea Domnului. Nu asa au gandit-o intemeietorii ei. Nu asa sunt normele pe care le impune Oastea Domnului.
Oastea Domnului are ca centru pe Hristos cel Inviat, Potirul. Ostasul care nu participa la Vecernie, Utrenie si Liturghie nu e ostas.
In zilele cele din urma cei mai multi vor apostazia.Se vor lepada direct sau indirect de Hristos.Daca in Biserica, care e o institutie divino-umana se intampla atatea devieri, cum am putea avea pretentia ca intr-o asociatie crestin-ortodoxa sa nu existe aceste devieri?
Un ostas adevarat e un crestin-ortodox adevarat: care tine normele de credinta cerute de Biserica, care sta sub ascultare, se spovedeste si impartaseste, este un membru activ al Bisericii.Un ostas o cinsteste pe Maica Domnului, pe sfinti si sfintele Icoane, respecta preotii si ierarhia Bisericii, nu foloseste instrumente de cantat in Biserica, iubeste adevarul, nu participa la adunari ecumeniste. Orice se intampla in afara celor scrise, sunt devieri si trebuie tratate ca atare.Doar cel ce respecta cele scrise mai sus e ostas, si unde e un Ostas e si Oastea Domnului. Restul e o grupare de sectare, indiferent cum s-ar numi.
Nu ptr devieri si sectari au suferit ani grei de temnite Fr Traian Dorz, si altii, care s-au alaturat marii mase de sfinti ai inchisorilor. Ci ptr a apara adevarul. Ptr a-L marturisi pe HRISTOS.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
N-am fost si nu sunt membru al organizatiei Oastea Domnului.
Dar, faptul ca niste mireni studiaza Sfanta Scriptura, sub indrumarea preotului, nu poate fi un lucru rau.
Sunt convins ca ” ostasii” ar fi stiut sa raspunda la intrebarile ” Care-i diferenta dintre Paste si Craciun?” sau ” Cine a scris Biblia?” si nu ne faceam de ras cum ne-am facut.
Iar pe saitul Oastei Domnului scrie clar:
” 5. Actualitatea Oastei Domnului
În contextul de dupa 1990, când propaganda prozelitista neoprotestanta este în ofensiva, scotând în teren toate “armele” moderne de “evanghelizare”, Oastea Domnului, chiar daca n-ar fi existat, ar fi trebuit “inventata”. Ea este un brat viu al Bisericii si, acolo unde pastorii stiu sa o pretuiasca si sa o puna la lucru, se obtin rezultate spectaculoase. Conform principiilor Oastei, e necesar sa facem noi, ortodocsii, “evanghelizarea”, sa n-o lasam pe mâini straine. Credinta noastra nu este nici din secolul al XVI-lea, nici de la 1700. O avem direct de la Mântuitorul, prin Sfintii Apostoli, respectiv prin Sfântul Apostol Andrei. În veacul de aur al crestinismului, fiecare membru al Bisericii Primare era un misionar, stiind sa dea fiecaruia seama de credinta pe care o slujeste. Numai când fiecare ortodox îsi va cunoaste si-si va trai credinta, vom obtine biruinta asupra evanghelizatorilor de pe stadioane.” http://www.oasteadomnului.ro/scurt-istoric/
ApreciazăApreciat de 1 persoană
nu am nimic împotrivă DAR de la aceste principii până la a merge cu ameninţări că dacă nu face preotul cum vrem noi mergem la sectari precum şi „fraţietatea” cu sectarii mi se pare exagerat… de aceea am şi scris, cred că relaţiile cu sectarii ar cam fi cazul să fie igienice
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frate ” Fanu”, tu o sa intelegi ce vreau eu sa spun: Daca preotii vor ca sa pastreze intacta Turma ce li data in pastorire atunci sa studieze temeinic Sfanta Scriptura. Ca eu cred ca tot asa a aparut Oastea Domnului, ca oamenii voiau sa studieze Scriptura, dar nu la neoprotestanti.
ApreciazăApreciază
Ioan C.
Ai ascultat inregistrarile?
ApreciazăApreciază
dacă vă spun că Părintele care o avut contre cu ei este specialist în sectologie şi le a explicat cu temei de ce le a spus NU iar ei i au aruncat nişte vorbe grele, pe care nu le am amintit din decenţă mă înţelegeţi de ce am scris materialul… nu am nimic cu ei şi ştiu că la Haţeg sunt preoţi care NU vor să facă seri duhovniceşti, voi scrie şi despre asta curând, şi sunt preoţi care fac din preoţie un job DAR asta nu înseamnă că prin asta se legitimează nişte opinii ciudate la nivel de ortodoxie vecine cu şantajul şi obrăznicia… oricum Părintele le a explicat frumos de ce a fost NU şi sper că au dumirit… dacă nu atunci când calcă pe bec scriu despre ei…
ApreciazăApreciază
Si fara instrumente in Biserica!
La casele lor cante cu ce or vrea.
ApreciazăApreciază
şi ştiu că în puţine Biserici Ortodoxe se face şcoala duminicală ceea ce este tragic DAR stă în puterea mirenilor să solicite preotului să o studieze sub îndrumarea sa fiindcă sicer NU văd o soluţie mai bună decât să studiezi şi să întrebi pe duhovnic despre cele ce sunt neclare ca înţeles în Sfintele Scripturi…
ApreciazăApreciază
Nu!
ApreciazăApreciază
Ioan C.
Asculta-le te rog.
ApreciazăApreciază
@Ioan C.
Frate gresesti. Problema nu este ca niste mireni studieaza biblia cu preotul ci ca ei au niste rataciri foarte mari. Evanghelizarea nu o face fiecare de capul lui. Ei au o mentalitate sectara in ceea ce priveste propovaduirea Cuvantului. Nu orice tiriplic poate propovadui Cuvantul. Orice neica nimeni care-i curg balele din gura de prost ce e vrea sa fie evanghelist. Exista o mare diferenta intre misionarii din vechime si cei de acum. Propovaduirea o poate face preotul sau un mirean care are o pregatire si viata in Hristos. Oastea Domnului nu are duh ortodox si de aceea inclina inspre sectari. Cine seamana se aduna. Faptul ca zdrangane la instrumente spune multe despre ei. Chiar si acasa daca ar canta ,,pentru domnul,, si tot este o blasfemie. Dumnezeu nu are nevoie de instrumentele noastre.
ApreciazăApreciază
Prietene, Dumnezeu a insuflat spre scriere Biblia atat pentru destepti , cat si pentru prosti. Ca sa fie clar!
ApreciazăApreciază
@Mihai
Tu citesti numai ce-ti convine tie si printre randuri ca sectarii. Am scris mai sus foarte clar ca propovaduirea o poate face un preot sau un mirean care are pregatire ( pregatire dogmatica si citire a Sfintilor Parinti ) si viata in Hristos. Biblia a fost scrisa si pentru prosti dar nu pentru prosti mandrii. Citeste Sfantul Ignatie Briancianinov, Viata dupa sfat si alti Sfinti Parinti care spun foarte clar cine are dreptul sa evanghelizeze si sa raspandeasca Cuvantul. Ceea ce spun eu nu e de la mine. De la invatatura sectara ca toti inteleg Sfanta Scriptura si au dreptul sa o interpreteze vin toate ereziile si toate smintelile. Si de aici vin si toti ,,pastorii,, care se maimutaresc pe stadioane si prin alte locuri de-ti tiuie urechile cand ii auzi. Multi se vede clar ca nu sunt sanatosi la cap si prosteste gloata care sta cu gura cascata sa vada niste rataciti.
ApreciazăApreciază
1. nu sunt sectar
2. e vorba de „prostii mandri” [nu prosti mandrii :)], dar e scrisa si pentru ei, si pentru oricine vrea sa il cunoasca pe Dumnezeu
3. bine ca le stii tu pe toate
4. 🙂
ApreciazăApreciază
si mie duhovnicul meu mi-a povestit despre ei, ca nu sunt rupti de biserica si altele. dar eu tot nu am incredere in ei.
prin botez te-ai facut Ostas al Domnului, ce atatea ramificatii?!??
ApreciazăApreciază
Frate Ce ramificatii?
Biserica Ortodoxa e ” una Sfântă Sobornicească şi apostolească Biserică”.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Miscarea asta din cadrul Bisericii ortodoxe a avut rolul si are in continuare trezirea spirituala si duhovniceasca. Desigur ca au existat si caderi in cadrul miscarii, precum exista caderi in crestiniusm de la Adam incoace. Dar a judeca o mare de oameni dupa pacatele catorva mi se pare o greseala, dupa cum nici BOR nu trebuie judecat pentru pacatele unor slujitori.
Daca suntem membrii ai Bisericii Ortodoxe trebuie sa ne asumam si existenta acestei miscari, despre care multa lume vorbeste, dar putini cunosc fenomenul din interior. Iar de cele mai multe ori acestia prefera sa nu raspunda pentru a nu fi ingropati in injurii sau invective.
Imi aduc aminte cum un tinerel a „infierat” faptul ca in blogroll-ul meu exista si trimitere la „Oastea Domnului”, acesta fiind argumentul lui forte. Nu ma justific nimanui, dar nu sunt membru in Oastea Domnului, am prieteni ostasi si aceasta miscare, la noi in sat, a supravietuit si a activat clandestin si pe vremea comunismului, intorcand multa lume din drumul spre pierzanie la credinta, la Biserica Ortodoxa.
Cele bune
ApreciazăApreciat de 1 persoană
era vorba despre liderul lor iar când spui lider clar că nici turma nu este departe de acesta şi eu am făcut nişte constatări nu judecăţi, nu le contest contribuţia la ortodoxie DAR atâta doar am scris despre ce a fost pentru mine sminteală…
Doamne, ajută
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ion de la Chiuiesti
Si pe tine te intreb: ai ascultat inregistrarile?
ApreciazăApreciază
Am ascultat demult aceasta predica a pr. Anitulesei. Este posibil sa aiba dreptate in ceea ce priveste pe cei din Oastea Domnului din zona dansului, cu care a fost in conflict, dupa cum este posibil sa fie o exagerare.. Dar asta nu imi demonstreaza mie ca miscarea trebuie ostracizata si pusa la colt pentru un derbedeu.care sfida ierarhia si regulile ortodoxe.
In Chiuiesti a fost sef la Oastea Domnului inca de pe timpul lui Ceausescu un credincios, Pura se numea. L-a plans tot satul cand a murit acum cativa ani, pentru ca pe langa activitatea sa din oastea Domnului, a ajutat pe oricine i-a batut la usa. A trait curat si credinta lui a fost acoperita de fapte. A platit bani multi pentru recladirea Bisericii ortodoxe si bani multi pentru Manastirea Casiel. Si s-a inteles bine cu toti preotii de parohie si chiar cu parintele Serafim Badila de la man. Casiel cu care se sfatuia tot timpul. A fost un exemplu pentru tot satul.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
consider că trebuie să existe o atitudine echilibrată din partea Oastei Domnului în privinţa relaţiei cu Preoţii şi IGIENICĂ cu sectarii iar la discurs clar este nevoie de consultarea cu Preotul că sincer eu când l am auzit pe omul ăla îmi venea să ies şi să mă duc departe de Biserică… pentru mine a fost sminteală sincer vă spun
ApreciazăApreciază
Corect, frate ” Fanu”, nu avem ce ne ruga impreuna cu neoprotestantii. Asta asa este!
ApreciazăApreciază
Sa i vezi pe Visarionisti, cei din „ceata dreptilor” a lui Ieromonahul (caterisit de BOR) Visarion Iugulescu..sunt mai razna si mai sectanti decat ostasii….de fapt s-au rupt dina celeasi vedenii ale aprintelui lor…ce erezii au si nua sculta decat d elaicii lor se duc cu ajutoare la ai lor si cine nu este in ceata lor nu s emai mantuie au parola si legitimatie si se recunosc prin salut…si barbatii purtand mustata aproape toti, iar femeile imbrobodite…sunt farisei si razbunatori…..
ApreciazăApreciază
Nu as crede ca ieromonahul Visarion Iugulescu a fost caterisit, de vreme ce a fost ingropat cu cinste la manastirea Cernica. Eu nu am auzit ca vreun mare duhovnic roman sa spuna cuvinte urate despre dansul.
Daca stii mai multe si le poti sustine, spune-ne si noua!
ApreciazăApreciază
http://www.crestinortodox.ro/parinti/parintele-visarion-iugulescu-119562.html
ApreciazăApreciază
eu spun că avem nevoie de opinia Părintelu Vasile despre aceste constatări.
ApreciazăApreciază
Părintelui Vasile
ApreciazăApreciază
sau a preoţilor care citesc blogul saccsiv
ApreciazăApreciază
Biserica la care sunt ” arondata” cu duhovnicul in Cluj a mostenit la subsol „Oastea Domnului” . Deci vorbesc din experienta cu fratii ostasi.
Nu sunt in Oastea Domnului si nu voi fi cu ajutorul Domnului. Eu merg in Biserica propriuzisa unde e si Duhovnicul Paroh.
1. Dumnezeu sa-l binecuvanteze pe Parintele care nu a acceptat instrumente in Oaste!!!
La noi in Bis.la subsol se canta cu instrumente ( si se urala de te dor urechile) din pacate. Parintele misionar (pe care tare il indragesc )sub obladuirea caruia se desfasoara ostasii, e tinerel si cred ca nu le face fata , insa e un suflet de aur nu pt. aur si face misiune cu copiii sambata, iar copiii sunt topiti dupa Sfintia sa.
2. Am prietene la catarama 2 ostase :sa vedeti viata familiala de sfintenie la ele intr-u Biserica si intr-u Taine!
Aprox 50% dintre ostasi sunt plecati cu boii spre docrine sectare, insa restul sa ne plecam capul ce crestini marturisitori intr-u Taine sunt.
3. Cat timp Parintele lor ii lasa sa studieze in grupuri bilia lui Cornilescu ,n-au cum sa nu o i-a pe aratura o buna parte dintre ei.
4. Exista 2 practici NEORTODOXE care unora (unei parti bune) le potenteza mandria si de aceea se ratacesc.
Fapt pt. care ei sunt un compromis al Bisericii, ca sa nu mearga la sectari, cei care vor sa traiasca ortodoxia mai plenar cica.
O practica NEORTODOXA este rugaciunea personala in public. A doua este :discursul in adunare de carte un mirean pe text biblic.+ instrumentele unde e mai slab de ingeri Parintele care-i coordoneza.
5. Fratele Costel Busuioc a tinut sus in Biserica un megaconcert de Pricesne MEMORABIL, care ne-a induiosat pana la lacrimi pe toti neostasii crestini prezenti din Cluj. Pacat ca era acompaniat la orga electronica de Dj. Cristi care se mai si unduia pe muzica. Doamne iarta-ma! Doamne miluieste ostasii crestini marturisitori !
5.Am avea dreptul sa fim carcotasi referitor la nerespectarea doctrinei care predispune la multa mandrie si cadere, insa trebuie sa tinem cont ca nu toti se pierd, si sa dam exeplu ca putem fi crestini marturisitori fara sa fim ostasi!
ApreciazăApreciază
Eu nu v-am vorbit numai de la mine, ci am cerut lamuriri si de la un Parinte neecumenist care stie concret ce se intampla la „in curtea lui „.Cele 2 practici neortodoxe mi-au fost relevate de dansul, cat si confirmarea celor constatate de cativa ani buni la ostasi.
ApreciazăApreciază
Eu am cunoscut pe Dumnezeu,prin credinciosii din Oastea Domnului,in urma cu 45 de ani,la virsta de 14 ani.Doamne ce frumos era!!!ce duhovniceste traiau Ostasii,nu era diferenta intre Ostasi si Calugari in vietuire si asceza.Milostenia si ajutorul,sacrificiul pt aproapele si-n special pt Dumnezeu era ceva care te atragea si te facea sa nu te mai dezlipesti de ei.Si totusi era perioada comunista foarte periculos pt oricare Crestin!!!Aveam virsta de 14 ani,si mergeam la Biserica,iar intimplarea facea sa fie Biserica vizavi de scoala.Am fost amenintata cu exmatricularea din scoala,Eu si un coleg,care frecventam Biserica si adunarea Oastei Domnului,si rezultatul a fost ca la acea sedinta unde noi eram amenintati,colegul nu a mai pus piciorul in Biserica nici in ziua de azi,iar eu am raspuns ca daca vor sa ma exmatriculeze ,in nici un caz nu ma lepad de Hristos si Biserica.Si de atunci pina acum urmez pe Hristos asa cum pot.Dar totul se trage de la Oastea Domnului,unde ma-m hranit duhovniceste.Sa nu uitam ca totusi,Ostasii au infundat puscariile,si sau sacrificat pt Dumnezeu,si tot Ostasii au umplut Minastirile cu Calugari.Acum unii sau modernizat si vor sa cinte la instrumente,cu care nu sint de acord absolut de loc,iar unii frati Ostasi,din mindrie vor sa mai predice in adunare,si traduc Scriptura asa dupa capul lor.Diferenta este de la cer la pamint ,intre vechii Ostasi si noii Ostasi.Din fericire nu-i cunosc pe noii Ostasi,ca sint in Occident de 23 de ani.Dar de multe ori se intimpla ne-intelegeri si faptului ca unii preoti nu accepta ceva de la Oaste,din anumite motive,care nu sint spuse.In special ca ft multi preoti vad si o anumita amenintare in Oaste ca vorba aia oamenii mai au slabiciuni,si preotii nu vor recunoaste niciodata asa ceva.Ei mereu spun ca nu trebe sa-i judecam.Dar sa ofere motive sa nu fie judecati,si nu-i judeca nimeni.Adevarul este ca orice padure are uscaciunile ei.
ApreciazăApreciază
Fratilor,nu mai aruncati cu noroi in niste oameni care nu doresc altceva decat sa fie placuti Domnului .Oastea Domnului nu este altceva decat ortodoxia.Ea s-a nascut in Biserica Ortodoxa ,traieste si va trai in Biserica Ortodoxa ,face ascultare de Biserica Ortodoxa .Oaste Domnului nu poate fi judecata dupa faptele poate neostasesti ale unora care se dau a fi ostasi dar cu faptele sunt departe .Ea are aprobarea Sf. Sinod ,sunt preoti care lucreaza prin Oaste Domnului spre folosul Biserici si sunt preoti foarte cunoscuti si demni de toata increderea(Pr. Vasile Mihoc,Pr. C-tin Necula si multi altii) . In fiecare padure exista uscaturi dar asta nu inseamna ca padure nu e buna, nu trebuie sa judecam si sa tragem concluzii dupa partea bolnava ci dupa cea sanatoasa.
SLAVIT A FIE DOMNUL!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Un crestin ortodox
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula? Este ostas?
ApreciazăApreciază
Da ,parintele C-tin Necula participa la mai toate Adunarile mari de la Sibiu si din tara .Interesati-va!
ApreciazăApreciază
Un crestin ortodox
Cum se leaga ele lucrurile. El e cel ce-l promoveaza intens pe ratacitul KK:
https://saccsiv.wordpress.com/2010/05/18/chestiunea-klaus-kenneth-sau-cum-multi-l-ar-primi-bucurosi-de-acum-pe-antihrist-fara-a-mai-fi-nevoie-sa-%E2%80%9Ene-salveze%E2%80%9D-de-foamete-si-razboi/
ApreciazăApreciază
Vedem inca din perioada comunista,spunea Ioan Ianolide,ca Oastea e in pericol sa devina sectara !
A aparat ortodoxia la icneput,apoi a devenit o secta,nu mai apara ortodoxia,a deviat mult de la dreapta credinta,chiar cei care ii sareau in aparare erau politic corecti,spuneau ca fac actiuni umanitare,umanism,si alte cacatisuri care se poarta acum
ApreciazăApreciază
Ascultati si cuvantul I.P.S.Bartolomeu la adunarea de tineret de la Dej din 17 aprilie 2004 si poate va mai lamuriti cumva(daca doriti),
ApreciazăApreciază
A ajuns putregaiul si in biserica ortodoxa.
ApreciazăApreciază
Acum cand mai avem cativa parinti duhovnici cu mare har, de ce nu ii intrebam si pe dansii ce parere au? Cand avem probleme fugim la dansii, de ce sa nu-i consultam si in aceasta problema? Pr.Arsenie Papacioc, Serafim Badila, Iustin Parvu, Rafail Noica si mai sunt multi, stareti, duhovnici ai manastirilor. Decat sa ne contrazicem tot timpul, nu?
ApreciazăApreciază
Parintele Serafim de la manastirea Casiel a fost anul acesta la Adunarea de la mormantul fratelui Traian Dorz ,a slujit ,a vorbit si a spovedit ore intregi pe fratii ostasi prezenti care s-au si impartasit.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Anul trecut am fost in pelerinaj in Serbia.Surpriza mea cea mare a fost atunci cind,ne-am inchinat moastelor Sf Nicolae Velirimovici,si parintele din biserica ne-a povestit ca Sf. a intemeiat in Serbia miscarea Ortodoxa,Oastea Domnului.Deci daca Oastea Domnului era asa cum o descrieti voi,un Episcop nu indrasnea sa infinteze aceasta miscare Ortodoxa.Si iata ca acest episcop este Sf Nicolae Velirimovici.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oastea Domnului a dat Bisericii Ortodoxe multi sfinti nestiuti, dar totusi iata ca Dumnezeu ingaduie sa se mai afle cate ceva.
Parintele Mihail Jar care a infiintat Manastirea Banceni din Bucovina de Nord care se afla in Ucraina ( vezi: https://saccsiv.wordpress.com/2010/09/11/documentar-exceptional-copii-de-la-manastirea-banceni/ ) a fost adus la Ortodoxie de doua surori de la Oastea Domnului care mai apoi s’au calugarit la Manastirea de maici de la Boian dar au trait la Schitul de pe langa Manastirea Banceni. Este vorba despre Maica Serafima si Maica Heruvima care au moaste intregi si frumos mirositoare – sunt facatoare de minuni. Eu m’am inchinat la ele si nu pot sa descriu in cuvinte ce am trait si am simtit acolo. Am inteles ca anul acesta Mitropolia din Kiev o sa le canonizeze sfinte.
Parintele Mihail Jar – asa a marturisit intr-un cerc restrans – a infiintat acel orfelinat la indemnul Pr. Iosif Trifa ( care dupa cum se stie a fost director la orfelinatul ortodox din Sibiu ).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Copilas
Cum la indemnul Pr. Iosif Trifa?
ApreciazăApreciază
@ saccsiv
Nu stiu… dar gandesc ca i s’a aratat si a primit acest indemn asa cum se arata sfintii unor oameni.
In filmul documentar [ https://saccsiv.wordpress.com/2010/09/11/documentar-exceptional-copii-de-la-manastirea-banceni/ ] Parintele Mihail Jar povesteste cum i s’a aratat Maica Heruvima atunci cand ei cautau loc sa sape o fantana pentru ca Manastirea nu avea apa si ei trebuiau sa aduca apa cu cisternele.
Este posibil ca intr-un chip asemenator sa se fi aratat si Pr. Iosif Trifa.
Patericul este plin de asemenea marturii, iar acesta este mai mult ca oricand actual.
ApreciazăApreciază
Asa este!
Aprox 50 % dintre ostasi nu merg la Sfanata Taina a Liturghiei si nu se Spovedesc ,iar 50% o fac. Stiu asta de la Parintele Duhovnic caruia i se plange Parintele Misionar. (Si-i vad si eu ca dau nas in nas in fiecare sera vin la adunare si trec pe langa Litrughie. Cei care se tin de Taine sunt crestini de toata isprava… Ceilalti nu sunt ortodocsi, sunt sectari in gandire si teorii,si chiar ajung multi la sectari.(Unii dintre ostasi au probleme in a o cinsti pe Maica Domnului)
Oastea Domnului este un COMPROMIS al Bisericii deoarecere au practicile acestea neortodoxe care pe multi ii pierd.
Sunt fratii nostri, ce sa facem, insa sa facem partasie cu ei numai in Taine, nu adunare!
Este clar: un ortodox marturisitor nu are ce cautta in oaste, daca inca nu e in oaste!
Deci titlul este extrem de corect: este o punte LATA spre ecumenism . (Priviti roadele)!
ApreciazăApreciază
Oastea Domnului este un copil al Bisericii. S-a născut şi trăieşte sub aripa Bisericii. Oastea Domnului nu este ceva mai mult decât Ortodoxia, ci este o familie restrânsă, o comuniune, o frăţietate evanghelică cu gândul precis de a trăi mai intens învăţăturile Bibliei şi ale Bisericii. Ne trudim doar să ieşim din comunul vieţii, să creştem în Domnul, pentru mântuirea sufletelor noastre. Oastea Domnului nu are nici o pretenţie dogmatică sau canonică. Nu avem nimic de adăugat canoanelor. Oastea nici nu a vrut şi nici nu vrea să facă reguli peste sau contra Bisericii. Dar Oastea Domnului vrea să trăiască cu toată fiinţa regulile existente ale Bisericii” (Traian Dorz, Zile şi adevăruri istorice, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 2004, p. 48).
Ceea ce pare o noutate sunt “cele două caracteristici de bază ale acestei lucrări evanghelice şi anume: voluntariatul duhovnicesc şi misionarismul laic” (Traian Dorz, Istoria unei jertfe, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 1998, p. 109).
“Oastea Domnului este o declaraţie de război sufletesc contra vrăjmaşului diavol, contra întunericului şi contra răutăţilor.
Oastea Domnului este o armată ce luptă sub steagul şi conducerea lui Iisus Biruitorul. Domnul este Conducătorul acestei Oşti”
Şi încă ceva: Oastea Domnului nu e o mişcare numai contra beţiilor şi înjurăturilor, ci e o Mişcare contra tuturor patimilor rele, pentru că fiecare patimă rea este un fel de beţie. Lupta noastră s-a îndreptat mai ales contra beţiei şi sudalmei, după ce, mai ales, aceste două patimi fac cele mai mari stricăciuni în viaţa trupească şi sufletească a poporului nostru. Oastea Domnului e o Mişcare de renaştere sufletească, e o Mişcare de pătrundere în adâncimile sufleteşti ale omului, pentru a înţărca răul de la izvor şi a porni binele şi îndreptarea tot de la Izvorul puterii şi al îndreptării, Care este Iisus Mântuitorul.
“Noi cu Oastea Domnului punem apăsul pe adâncirea vieţii sufleteşti în Evanghelia Mântuitorului, pe renaşterea cea sufletească la o viaţă nouă cu Domnul, pe creşterea şi întărirea neîncetată în darul lui Dumnezeu, pe dospirea vieţii cu aluatul Evangheliei… Fără de acestea, toate regulamentele şi poruncile sunt “sarcini grele de purtat” (Luca 11, 46); sunt numai “spălarea pe din afară a blidelor” (Luca 11, 39); sunt “litera care omoară”, pentru că lipseşte din ea “duhul care face viu” şi dă omului dar şi putere să iasă din păcate (II Cor. 3, 6).
Oastea Domnului caută să aducă pe păcătoşi la Izvorul îndreptării şi puterii: la Iisus Mântuitorul. în semnul acesta şi-a început lupta Oastea Domnului şi Domnul a binecuvântat Lucrarea Lui” (Pr. Iosif Trifa, Ce este Oastea Domnului, Ed. Oastea Domnului, 1996, p 9).
“Lucrarea Oastei Domnului este un profet, solia ei este o solie profetică, duhul ei este un duh profetic, scopul ei este un scop profund profetic. Porunca dată ei este să cheme la naşterea din nou tot poporul nostru şi să trezească din somnolenţă la o viaţă vie şi lucrătoare toată Biserica noastră” (Traian Dorz, întâi să fim, manuscris).
“Ce specific minunat are Oastea! Ce lucrare curată şi sfântă, atât prin învăţătura, cât şi prin scopul ei profund evanghelic şi profund uman românesc este această Mişcare a Oastei Domnului!
Nimic străin de interesul lui Hristos şi nimic străin de interesul Neamului şi al Bisericii nu este în ea.
Nimic politic, care să dezbine în partide pe fiii acestui neam.
Nimic confesionalist, care să tulbure unitatea Bisericii.
Nimic lumesc, care să întineze conştiinţele.
Nimic materialist, care să aţâţe ura şi poftele.
Nimic interesat, care să-i învrăjbească pe oameni.
Ci totul numai dăruire curată şi jertfitoare, cu dragoste şi lacrimi pentru nobilul scop al mântuirii fiilor acestui Neam. Pentru înduhovnicirea fiilor acestei Biserici. Pentru înstăpânirea reală şi frumoasă a voii şi mântuirii lui Dumnezeu peste hotarele şi peste inimile acestei ţări.
Pentru că numai înnobilaţi de aceste transformări evanghelice, noi, ca Neam şi ca Biserică, vom putea deveni cu adevărat un Popor demn, o Biserică vie, o Familie fericită” (Traian Dorz, Zile şi adevăruri istorice, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 2004, p.129).
Câteva date mai de seamă de la începutul Oastei Domnului
Anul
1923 – Noaptea de Anul Nou, apare spontan îndemnul Duhului Sfânt pentru Chemarea la o viaţă nouă, prin Părintele Iosif şi publicată în “Lumina Satelor” nr. 1, din ianuarie 1923;
1925 – pelerinajul la Ierusalim, la care participă şi Părintele Iosif cu un grup de fraţi din Oastea Domnului;
1929 – Părintele Iosif cumpără Tipografia Oastei Domnului şi organizează Librăria;
1930 – “reorganizarea” făcută de Mitropolia Sibiului, spre a diminua activitatea şi rolul Părintelui Iosif. Apare revista “Oastea Domnului”, supliment al foii “Lumina Satelor”;
1934 – a doua “reorganizare”, cu acelaşi scop: oficializarea Oastei şi stăvilirea voluntariatului ei duhovnicesc;
1935 – lovitura cea mare dată Lucrării Oastei, spre a o abate din elanul ei duhovnicesc şi spre a o oficializa. Răpirea revistei “Oastea Domnului”;
apare “Isus Biruitorul”;
este suspendată foaia “Isus Biruitorul”, după primul număr;
ruptură în sânul Oastei Domnului. Lupte, polemici, frământări;
reapare foaia “Isus Biruitorul”;
Părintele Iosif este dat în judecată bisericească pentru “nesupunere” faţă de ierarh. în ziua de 9 mai, după o judecată scurtă, se rosteşte sentinţa: caterisirea. Părintele face apel împotriva acestei scurte şi nedrepte judecăţi;
a doua judecată, ţinută la Consistoriul Mitropolitan din Sibiu, nu a luat în considerare apelul făcut de Părintele Iosif, ci l-a condamnat din nou tot la caterisire;
Părintele face din nou apel, de astă dată la Sf. Sinod din Bucureşti, arătând ce nedreaptă este sentinţa dată împotriva lui pe motive neadevărate şi reafirmându-şi totala sa supunere faţă de învăţătura şi dogmele Bisericii, dar arătând că nu poate renunţa la nimic din ascultarea faţă de Mântuitorul Hristos şi faţă de voluntariatul Oastei Domnului;
februarie – se fixează data judecării, la Sf. Sinod, fără ca Părintele Iosif să fie înştiinţat. Află din ziare despre ziua judecăţii sale. Se ridică din patul de boală şi merge spre a se apăra;
martie – Sf. Sinod, bazat numai pe o mărturie mincinoasă a Mitropoliei din Sibiu şi, neţinând seama de nici una din dezvinovăţirile Părintelui Iosif, [nici de scrisorile prin care, canonic, el îşi cerea iertare de la ierarhul său – n. ed.], a menţinut sentinţa de la Sibiu şi l-a declarat caterisit definitiv, ameninţându-l şi cu excomunicarea, dacă nu încetează apariţia foii “Iisus Biruitorul”;
în foaia “Isus Biruitorul” nr. 15, din 11 aprilie, el anunţa: “Mi s-a luat numele şi haina de preot…”. Şi încheie textul cu cuvintele Sf. Ioan Gură de Aur, care şi el păţise cândva tot aşa: “Sunt gata de mii de ori să-mi dau viaţa pentru Hristos şi pentru voi…”. Cu acest număr, foaia “Isus Biruitorul” a fost şi suspendată [până în 1946];
iulie – apare “Ecoul”, la Făgăraş;
1937 – septembrie 12 – se ţine marea adunare pe ţară, la Sibiu, pentru aplanarea conflictului de la Oaste. Apare Moţiunea din 12 Septembrie;
este suspendat şi “Ecoul”. Apare “Alarma”. Este suspendată şi ea;
reapare “Ostaşul Domnului”. Este suspendat şi acesta;
apare “Glasul Dreptăţii”, la Sibiu;
1938 – ianuarie, 28. Tribunalul Sibiu dă o sentinţă de confiscare a Tipografiei “Oastea Domnului” în favorul Mitropoliei Sibiului. Se face apel împotriva acestui proces nedrept;
Părintele Iosif se zbate între moarte şi viaţă;
apare ultimul număr din foaie, scris de Părintele, cu tâlcul “Oaia săracului”, de la II Samuel, cap. 12, ca un răspuns la sentinţa de confiscare a Tipografiei;
Februarie, 12. Sufletul Părintelui Iosif trece la odihna cerească, petrecut de mii de fraţi şi prieteni veniţi din ţară şi de peste hotare;
peste o lună, în 15 martie, este suspendat şi “Glasul Dreptăţii”;
în 15 iulie apare “Armata Domnului Isus Biruitorul”. Dar este suspendată şi ea.
(Traian Dorz, Istoria unei jertfe – Vol. I)
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Copilas
De ce Isus si nu Iisus?
Ce ai de zis despre inregistrarile din articol?
ApreciazăApreciază
am reprodus identic asa cum se scria atunci – ma refer la perioada interbelica; Sfanta Scriptura Ortodoxa atunci avea partial o alta numerotare a versetelor, iar Iisus se scria cu un singur i.
ce spune acel Parinte in clipurile expuse referitor la opera Pr. Iosif Trifa ca ar fi aproape un plagiat dupa opera predicatorului eretic spurgeon este o aberatiune, o minciuna colosala.
cititi opera Parintelui Iosif Trifa si cautati si aratati ce este neortodox – va spun cat se poate de responsabil, o spun si altii, chiar teologi, si va puteti convinge singuri: opera, invatatura si scriirele Pr. Iosif Trfa sunt 100% ortodoxe, comparabila cu opera si invataturile Sfintilor Parinti ai Bisericii – spun asta fara nici un fel de indoiala ca as gresi – iar daca asta nu va convinge ( deoarece am vazut ca in acele clipuri sunt filmate Sfintele Moaste ale unor Sfinti Ortodoxi Romani ca un argument forte al Dreptei Credinte ) va indem sa mergiti la Sibiu la mormantul Pr. Iosif Trifa si sa cautati acolo. la fel, va spun fara nici o tagada si indoiala: veti gasi Sfinte Moaste cat se poate de ortodoxe ( e un pleonasm – dar cred ca merita facut ). acest lucru il stiu si unii Ierarhi ai Bisericii dar ezita sa faca acest pas din teama – cum de altfel se tem sa’l canonizeze si pe Sf. Pr. Ilie Lacatusu care si acum este ponegrit si batjocorit in presa. acest lucru – ma refer la marginalizare, nedreptatire si prigoana – s’a intamplat din plin cu Oastea Domnului atat de la drepta ( de catre ierarhi si credinciosi din biserica ) cat si de la stanga ( de la sectari ) si nu mai vorbesc de catre sistem. Pe de o parte Biserica a respins’o fara nici un argument dogmatic valabil ca fiind neortodoxa si a predat’o / tradat’o in mainile sistemului, iar in acest context, sectarii au cautat sa si’o insuseasca ca fiind a lor.
cei care isi spun ca sunt ostasi si se ascund in spatele invataturilor Pr. Iosif Trifa ca sa-si justifice neascultarea si ereziile sunt niste impostori fara nici un fel de tagada – cu toate ca isi spun ostasi si ortodoxi – lucrul acesta s-a mai intamplat in istoria Bisericii si o sa se mai intample. sunt multi care se ascund sub mantia Oastei Domnului si se folosesc de ea ca sa mai agate suflete si sa le rapeasca si sa le deturneze de la Ortodoxie – ma refer la eretici dar si la unii ortodoxi orbiti de patima mandriei.
sunt constient de faptul ca acest Parinte din Suceava are intentii bune… dar nu trebuie sa judeci un intreg dupa niste cazuri particulare, sa te folosesti de niste inventii si neadevaruri ca sa demonstrezi ceea ce nu se poate demonstra daca ai fi obiectiv, riguros cu sursele de informare si realitatea istorica si prezenta si mai ales sincer cu tine insuti – drumul la iad e pavat cu intentii bune.
dupa acelasi rationament – daca judecam ce fac unii ierahi ecumenisti, sau ce se intampla cu unii preoti cu numele, sau ce fac unii calugari / calugarite – putem spune ca si Ortodoxia este eretica… si evident ca NU este asa.
un exemplu de marginalizare si de ascundere al adevarului: in multe manuale de religie ortodoxa sunt reproduse poeziile Fr. Traian Dorz, dar fara sa se spuna cine este autorul – ce ziceti de asta.
sau
poezia „O, OM!” scrisa de Fr. Traian Dorz [ vezi: http://comorinemuritoare.ro/bLOGOS/?paged=87 ] este prezentata in reviste, ziare sau pe web ca fiind scrisa de Sfântul Ioan Iacob-Hozevitu [ vezi: http://www.dervent.ro/rostiri.php?cID=cat-rostiri-poezii&rID=6&rType=ART&rOP=more ] ;
sau
sectarii care au preluat si publicat din opera Oastei Domnului ( evident – un abuz ) au inlocuit in opera Fr. Traian Dorz cuvantul „Hristos” cu „Cristos” sau au modificat strofe din poeziile dedicate Maicii Domnului deturnand sensul si semnificatia lor.
se pot spune multe despre Oaste Domnului – adevaruri si neadevaruri – dar nu se poate spune despre ea ca este eretica asa cum a lasat’o Pr. Iosif Trifa si cum propavaduit’o in cuvant si fapta Fr. Traian Dorz.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@Copilas,
In Biblia sinodala, vesiunea 1914, se scrie Iisus.
ApreciazăApreciază
@Ioan C. In Biblia sinodala, vesiunea 1914, se scrie Iisus.
asa o fi, dar Oastea Domnului s’a fiintat in Sibiu mai intai – in Ardeal – la patru ani de la Marea Unire… si nu toti credinciosii de acolo aveau Biblii sinodale… iar atunci nu se facea caz de lucrul acesta cu un „i” sau doi de „i”. sa tinem seama de contextul istoric si sa nu ne smintim din asta pricina. nu este in nici un fel o neascultare, sau o sfidare sau o incredintare a lor ca asa trebuie scris… pur si simplu asa se folosea atunci.
in prezent, doar asa zisii ostasi de la Simeria ( cei de la editura „Traian Dorz” care scot ziarul „Oastea Domnului” ) sau cei din Cluj ( organizati juridic in „Ostasii Domnului” dar care se dau drept „Oastea Domnului” si pricinuiesc sminteala din cauza asta ) scriu cu un „i” iar in loc de „Hristos” scriu „Cristos” ca si catolicii.
ApreciazăApreciază
@Copilas
Bun, inteles!
ApreciazăApreciază
Ascultasem inregistrarile mai demult, dar le mai ascult odata.
ApreciazăApreciază
Frate Saccsiv, nu te supara pe mine, dar n-ai putea sa pui semnul intrebarii in loc de puncte puncte la sfarsitul titlului ?
Adica, din titlu se intelege ca toata Oastea e eretica, or fi unii ostasi infratiti cu neoprotestantii, dar Oastea propovaduieste ortodoxia.
Doamne ajuta!
ApreciazăApreciază
Sa avem grija, ca pentru orice cuvant vom da raspuns la judecata Lui Hristos .Frate S.inainte de a posta unele materiale documentati-va mai adanc.Si daca intalniti oameni care isi zic ,,ostasi” dar trairea lor nu dovedeste acest lucru ,aceeia nu sunt OSTASI ADEVARATI-ORTODOXI.Probabil ca par.Cleopa si acest par. de la Suceava a intalnit neostasi care i-au smintit ,tulpina Oastei este pur ortodoxa si cu siguranta ca ramurelele uscate vor cadea la pamant si vor putrezi pe cand cele verzi vor aduce rod bogat BISERICI din care a odraslit.
ApreciazăApreciază
Copilas -draga Dumnezeu sa te blagosloveasca pt ce ai scris,sint de acord cu tine deoarece ai grait adevarul pur asa cum este.Si doresc sa stie toata lumea,ca Oastea a adus la mintuire zeci de mii de suflete,si tocmai de aceea satana are ura pe ea,si va fi iubita de unii si contestata de altii intocmai ca si pe unii Sfinti cind traiau ex.Sf .Maxim marturisitorul si Sf Ioan gura de aur.La vremea lor erau considerati eretici si caterisiti si dupa o vreme canonizati.Asa va fi si cu Oastea.Adevarul este ca unii Ierarhi au prigonit-o pt n. motive si poate ca erau membrii Masoneriei,si asemenea miscare nu trebuia tolerata.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
în legătură cu materialul şi comentariile de mai sus, gasiţi un răspuns la
http://comorinemuritoare.ro/bLOGOS/?p=7002
ApreciazăApreciază
Slavit sa fie Domnul !
Acesta este salutul de la Oastea Domnului,prin urmare doresc sa ma prezint ca fac parte din aceasta Lucrare.
Acum 33 de ani am facut legamant (era o zi de Rusalii) in aceasta Lucrare ,legamant ca voi sluji pe Dumnezeu lasand lumea cu a ei cale larga…care duce stiti dv .unde…
De atunci viata mea a devenit alta :
1. Am facut nunta asa cum este crestineste fara alcool si jocuri …
2.Copii pe care ii am nu au calcat in discoteci sau alte locuri pierzatoare de suflet…
3.Stiu de ce ma Impartasesc ,de ce merg la Biserica…
4.Viata mea de credinta are un sens cu adevatat ,in dumunici si sarbatori merg la sf.Slujbe ale Bisericii dar si la adunarile Oastei.
5.
6.
7.
ar mai multe de adaugat dar cu alta ocazie ,poate.
Dragilor .nu mai vorbiti de pe la garduri despre Oaste,de-a datul cu parerea.
Multi care iubesc lumea cu ale ei, adica,un paharel, o tigarica ,o femeie (in afara de sotie) un meci la TV,o emisiune de divertisment…nu au cum sa inteleaga ce e cu Oastea aceasta. Dumnezeu va judeca cine are dreptate dar nu acum .IN VESNICIE !
Slavit sa fie Domnul !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
traian
Mult tupeu ai. Adica cei ce va critica sunt alcolici, fumatori, curvari, etc.
ApreciazăApreciază
frate, dacă nu făceau afirmaţiile alea cu sectarii fix în Biserică nu aveam nimica şi dacă nu îl şantajau pe Părintele iar nu scriam DAR AŞA ÎMI PARE RĂU… să îşi măsoare bine cuvintele şi comportamentul. Chiar azi am vorbit cu unul dintre ei şi îmi spunea că nu le prea poate tăia elanul; fratele era mai cumpănit şi ca vârstă dar mai ales comportamental. Pe mine mă supără să i văd cum îi numesc pe sectari „fraţi” fiindcă am fost între sectari şi ştiu cât rău poate face o astfel de experienţă. Cum poţi să le spui „fraţi” unora care detestă ortodoxia şi vor o Românie sectară??? Aşa că mare atenţie la ce afirmi…
ApreciazăApreciază
Le-am dat Cuvântul Tău şi lumea i-a urât!
Oastea Cuvântului lui Dumnezeu va fi urâtă întotdeauna în această lume care nu este din Adevăr.
Domnul să facă să nu ne facem vinovaţi de prigonirea celor ce îi sunt dragi ca lumina ochilor Săi!
ApreciazăApreciază
desi am postat mai sus un link unde am raspuns exact acestor acuze, ma gandesc sa pun si aici postarea mea, poate nu toata lumea intra pe adresa respectiva.
in apararea Oastei
Am citit cu plăcere ani la rând articolele postate pe site-ul https://saccsiv.wordpress.com, regăsindu-mă în împărtăşirea aceluiaşi mod de gândire cu privire la multe informaţii de acolo.
Dar iată, acum, cu durere, observ că, printre postările de cinste, apar şi informaţii nefondate, defăimătoare la adresa Oastei Domnului, fapt pentru care, din respect pentru administratorul site-ului respectiv, doresc să aduc câteva explicaţii.
Mă refer la acest link: saccsiv.wordpress.com-oastea-domnului-o-punte-spre-ecumenism.
De cele mai multe ori, ostaşii nu răspund, justificându-se, la astfel de acuze, pentru a nu provoca dispute şi polemici. Dar acum, pentru că un site unde mă regăseam deseori face greşeala de a ne învinui pe nedrept şi în necunoştinţă de cauză, voi încerca să elucidez fără patimă câteva aspecte.
Oastea Domnului nu este o sectă. Ci este o fiică a Bisericii. În sensul real al cuvintelor. Dacă în cadrul Oastei Domnului se strecoară şi oameni mai puţin crescuţi duhovniceşte şi cu manifestări lumeşti sau chiar sectare, de ce se cataloghează întreaga Oaste după aceştia? Eu personal nu cunosc nici un ostaş de la Haţeg, nu ştiu cum e adunarea Oastei de acolo. Din auzite, ştiu că adunările de acolo ţin de aripa „Simeria“, grup rupt de Oastea Domnului încă din anul 1993. E posibil deci să aveţi dreptate. Dar, în cunoştinţă de cauză, vă spun că Oastea nu e aşa cum ziceţi că aţi văzut acolo. Chiar dacă aceia îşi mai zic tot ostaşi.
Ce-ar însemna ca noi, ostaşi sau neostaşi, când vedem tendinţa ierarhilor Bisericii spre ecumenism, să o rupem cu Biserica Ortodoxă, pentru că este sectară? Ar părea hilar, nu? Şi foarte păgubos.
Deci Oastea Domului poate fi judecată după faptele nefericite ale unora mai puţin înduhovniciţi, dar Biserica Ortodoxă e bună, chiar dacă are închisorile pline de ortodocşi hoţi, beţivi, corupţi, criminali etc… Şi este bună, susţinem aceasta cu toţii. Am făcut numai o comparaţie, pentru absurditatea căreia îmi cer iertare.
O instituţie religioasă este cotată în funcţie de ideologia pe care o propagă, de programul pe care şi-l propune, nu după puterea membrii ei de trăire şi de aplicare a regulilor şi principiilor acesteia. Sau după nivelul de duhovnicie al oamenilor. Omul e om, supus greşelii. Dar învăţătura Oastei Domnului, care nu este alta decât a Bisericii, nu poate fi etichetată după cât pot unii dintre membri ei să o împlinească. Fiecare însă poate aspira să trăiască mai frumos, să se sfinţească mai mult, după puterile şi talanţii încredinţaţi lui, nu judecându-i pe cei slabi, ci plângând şi rugându-se pentru ei ca pentru mădularele îmbolnăvite ale aceluiaşi trup – Biserica.
În comentariile acelui articol, apare materialul video cu predica preotului Aniţulesei din Suceava, pe care o ştiu încă de acum câţiva ani, dar care este atât de pătimaşă, de viscerală, iar interpretările şi dovezile atât de jalnice şi de o speţă deloc duhovnicească, de parcă am fi în vremea inchiziţiei, încât nu mi s-a părut niciodată necesar să-i răspund. Mă miră doar afinitatea către aşa ceva a fratelui „saccsiv’s“.
Acel „ceva“ care lipseşte şi pe care-l caută ostaşul adevărat, după cum comentează „smochinuscat“ (un nume prea grăitor ca să mai adaugi ceva) nu este nicidecum duhul sectar, ci este trăirea Evangheliei, pe care ostaşul n-o găseşte în mii de biserici din ţara asta, ci doar pe ici, pe colo (şi nimeni nu se ia de uscăturile din ortodoxie!!! Acelea nu deranjează!). Pentru unii, acel „ceva“ poate că chiar este duhul sectar… Nu neg. Că după Revoluţie, libertatea le-a permis multora să umble prin toate adunările. Dar Oastea Domnului cea adevărată, care urmează învăţăturile ei dintâi nu este sectară, ci luptă contra oricărei învăţături străine, alipită de acei puţini ierarhi şi preoţi care au rămas fideli tradiţionalismului ortodox. Chiar aş dori ca aceşti învinuitori ai Oastei, să-mi argumenteze greşelile dogmatice de pe http://www.comorinemuritoare.ro, un site pe care-l administrez cu drag împreună cu alţi câţiva buni ostaşi şi teologi deopotrivă, care pomovează valorile Oastei Domnului şi ale ortodoxiei.
Da, suntem ostaşi, încercând să trăim cu adevărat învăţătura Evangheliei şi a Sfinţilor Părinţi în Biserica noastră dragă, bună şi străbună, în numele căreia am dăinuit ca neam două milenii… Şi pe care nu o vom părăsi, chiar dacă însăşi conducerea ei este atât de clar ecumenistă şi nici chiar dacă ea însăşi ne va alunga. Pentru că ne-am născut ortodocşi şi aşa vom rămâne.
Şi ne dor toate aceste acuze, uneori drepte şi reale, dar spuse cu prea mare uşurinţă şi patimă, nu cu durere, ca pentru nişte mădulare care se îmbolnăvesc. Patima aceasta prea acută dovedeşte că Oastea Domnului, cu lupta ei împotriva tuturor păcatelor, stârneşte şi loveşte în niscai răni. Nu-l lasă pe om să stea nepăsător: acesta ori se trezeşte şi se mântuie, ori loveşte pe la spate.
Oastea Domnului chiar este a Domnului şi vreau să cred că nu cu bună ştiinţă cineva se luptă cu Cel a Căruia este această Oaste, aducându-i atât de multe injurii.
Hristos este capul Bisericii, chiar dacă atât de mulţi, cei mai mulţi dintre membrii ei, nici măcar nu-L cunosc pe El. Şi chiar dacă cei mai mulţi dintre ierarhii ei o duc azi pe drumuri ecumeniste. La fel şi Oastea – este a Domnului, chiar dacă printre ostaşi s-au strucrat, cu sau fără intenţii duşmane, atâţia străini după Revoluţie. Că înainte nu cutezau, din pricina prigoanelor şi a miilor de amenzi sau a anilor de închisoare cu care au plătit fraţii ostaşi apartenenţa lor la Oastea Domnului şi fidelitatea lor faţă de Evangheliue. Acum însă este uşor pentru oricine să vină şi să strice gardurile Viei Domnului. Nici Oastea Domnului, ca şi Biserica, nu-şi poate permite să oblige pe cineva să nu-i facă numele de ruşine… Ci nădăjduim că toţi se vor trezi până la urmă şi vor reveni pe drumul cel bun al mântuirii.
Un alt comentariu, cel al „Ralucăi“, zice că putem fi creştini mărturisitori fără să fim ostaşi. Dar nu are deloc dreptate. În primul rând, nimeni nu poate mărturisi despre Hristos dacă nu este ostaş al Lui, indiferent dacă face parte sau nu din Oastea Domnului. Da, toţi suntem ostaşi de la Botez. Doar că unii au dezertat. Apoi, ce înseamnă „creştin mărturisitor“? Acela care mărturiseşte cu vorba şi cu fapta despre Hristos. Şi asta încearcă ostaşii să facă: să mărturisească despre Iisus cel Răstignit cu faptele întâi şi apoi şi cu cuvântul, îndemnând şi pe alţii către Domnul. De ce atunci atâta împotrivire faţă de mărturisirile fraţilor? Cei care au pregătire teologică tălmăcesc dogmele şi Evangheliile duminicilor, dar cei simpli, fără pregătire teologică, nu se apucă să vorbească ce nu ştiu, ci mărturisesc cât de mult bine le-a facut lor Domnul, îndemnând la o viaţă curată şi frumoasă. Poate cineva să spună că mai bine e să iasă oamenii prin night-cluburi sau pe stadioane, în discoteci sau restaurante să clevetească sau să înjure, decât, fiecare după puterea lui, „să se îndemne unii pe alţii la dragoste şi la fapte bune“? Tocmai aici mi se pare că cei impotrivitori Oastei fac cumva jocul diavolului, pentru că opresc pe oameni, să nu ajungă la Dumnezeu.
Când Domnul îl trimite pe îndăcitul vindecat din ţinutul gherghesenilor şi-i zice: „Întoarce-te în casa ta şi spune cât bine ţi-a făcut ţie Dumnezeu“, nu-l trimite să înveţe teologia, nici să o explice la oameni. Pentru aceasta are Dumnezeu aleşii Lui. Ci-i spune doar să mărturisească cu fapta şi cu vorba că L-a cunoscut pe Domnul. Să înţelegem că acei care se împotrivesc Oastei chiar nu spun niciodată nimănui despre Dumnezeu, decât numai dacă au terminat Teologia? Şi eu, care vă scriu, am terminat Facultatea de Teologie, dar nu exclud mărturia unor trăitori adevăraţi care, călăuziţi de Duhul Sfânt, fac uneori treabă mai bună decât mulţi teologi.
Un alt comentariu, cel al lui „un crestin ortodox“ zice: „Sunt preoţi care lucrează prin Oastea Domnului spre folosul Biserici şi sunt preoţi foarte cunoscuţi şi demni de toată încrederea (Pr. Vasile Mihoc, Pr. C-tin Necula şi mulţi alţii)“. Ei bine, nu-i aşa! Dacă n-aţi ştiut până acum, aflaţi acum că tocmai intervenţiile cel puţin ale acestora doi au dus Oastea spre ecumenism. Oastea Domnului nu este ecumenistă. Nu are nimic de-a face cu nici o altă denominaţiune creştină, pentru că ea este ortodoxă. Ci aceşti doi preoţi, mai ales, dar şi alţi câţiva, au târât Oastea Domului pe la întâlnirile World Vizion, pe la întâlnirile cu evreii mesianici şi cu ruşii albi, pe la programele anuale de rugăciune şi slujire ecumenică, fapt ce, pe bună dreptate, permite unora să numească Oastea Domnului drept punte spre ecumenism.
Oastea Domnului este însă dusă spre ecumenism de către unii preoţi; şi asta acum, după Revoluţie. Dar nu toată Oastea îi urmează şi nu toţi ostaşii sunt de acord cu ecumenismul. Şi nici nu putem pune pumnul în gură celor care, ecumenişti fiind, se auto-numesc ostaşi, deşi învăţătura Oastei nu a acceptat niciodată ecumenismul. Însuşi Părintele Iosif Trifa, întemeietorul Oastei Domnului, declară foarte categoric: „Toată viaţa mea am stat de strajă ca să nu pătrundă duhuri străine în Oastea Domnului“.
Mi se pare cel puţin nedrept să învinuiască cineva Oastea că este ecumenistă sau că e o punte spre ecumenism, când tocmai unii slujitori ai Bisericii (nu Biserica), îi forţează Oastei paşii spre acolo.
Apoi, mi se pare cel puţin ironic faptul că, pentru a dovedi spusele din postarea respectivă, sunt alese patru link-uri în care ecumenist se arată a fi un înalt ierarh, nu un ostaş. Înaltul Serafim Joantă, ca şi ceilalţi doi preoţi enumeraţi mai sus, s-au strecurat prin adunările Oastei tot pentru a o ecumeniza, nu spre a-i face acesteia vreun bine sau vreo cinste. Noi nu ne mândrim cu astfel de contribuţii… Nu Oastea i-a făcut ecumenişti pe clericii menţionaţi, ci aceştia tot încearcă să ecumenizeze Oastea. Dar nădăjduim că Domnul nu le va îngădui aceasta.
Nu ne-am dezvinovăţit până acum din respect pentru Biserica Ortodoxă din care şi aceştia, şi noi facem parte şi din dorinţa de a împlini pe cât posibil fericirea care zice: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate“… Acum o fac pentru că îmi pare rău că tocmai un site pe care l-am îndrăgit foarte mult poate arunca aşa cu noroi, fără să fie interesaţi să cunoască adevărul…
Noi credem că Duhul Sfânt este călăuzitorul acestei Oşti; însuşi praznicul Oastei Domnului este la Pogorârea Duhului Sfânt şi mulţi dintre înaintaşii Oastei sunt sfinţi, unii chiar cu sfinte moaşte.
Se poate afla chiar şi de pe internet despre unele minuni care se săvârşesc în Mănăstirea de la Bănceni, din Ucraina, la moaştele unei cuvioase care toată viaţa ei a fost ostaşă.
Cu privire la cântarea de la Oastea Domnului, iarăşi nu înţeleg înverşunarea pătimaşă cu care se scrie în articolul despre care vorbim. A auzit cineva că în bisericile unde slujesc preoţi ostaşi a schimbat cineva cântarea liturgică cu cântări de la Oaste? Sau că a introdus cineva instrumente la Sf. Liturghie sau la Vecernie, sau la Ceasuri? Doamne, câtă nedreaptă înverşunare…
Creştinul de rând ascultă Sf. Liturghie fără instrument, că aşa şi trebuie. Dar când se termină slujba, are cumetrie sau nuntă la restaurant, unde ascultă muzică lumească, bea şi dansează pe astfel de muzică şi nu i se mai pare nimănui blasfemie. Ci strigă cât poate pe ostaş că e sectar dacă la cumetriile sau nunţile, sau la după-masa de duminică, nu stă la cleveteală, beţie şi înjurătură, ci tot în biserică şi tot cu Dumnezeu îşi petrece toate evenimentele vieţii sale. E mai buna cumetria la restaurant, cu muzică lumească, decât o cumetrie făcută în biserică, cântând pricesne cu sau fără instrument (că foarte multe dintre pricesne sunt cântări ale Oastei).
Nici noi nu suntem de acord cu instrumentele la sfintele slujbe. Aşa e tradiţia lăsată de Sf. Părinţi. Dar la petrecerile noastre, la cumetriile sau nunţile noastre, pe care noi le facem tot duhovniceşte şi tot în biserică, de ce credeţi că e mai bună muzica lăutărească sau nelipsitele manele decât nişte rugăciuni sau cântări de slavă adusă lui Dumnezeu cu sau fără instrument?
De ce aşa mare înverşunare că se foloseşte instrumentul? Şi Psalmistul David îşi cânta Psalmii săi la harfă şi la strune, şi la alăută.
Da, sunt de acord că unii tineri mai necrescuţi duhovniceşte sau influenţaţi de pe la aceste întâlniri ecumeniste spre care ne-au împins unii preoţi s-au obişnuit să folosească intrumentul mai tare şi mai ritmat decât e cazul, acoperind adeseori mesajul cântării. Însă nu acesta este specificul cântării de la Oaste. Cântarea Oastei este ca un susur doinit blând şi dulce, prin care sufletul îşi ostoieşte dorul său după cele veşnice sau durerea necazurilor sau căderilor sale pe drumul mântuirii. Sufletul care nu are dor după cele veşnice, sigur că nici nu iubeşte cântarea, nici nu simte nevoia ostoirii acestui dor. Ci simte nevoia să lovească în această formă de manifestare duhovnicească.
Dacă unii sectari ne împrunută cântările, nu înseamnă că avem lucruri în comun cu aceştia, aşa cum tendenţios insinuează preotul sucevean. Ba, mai mult decât spune acesta, nu numai sectarii au împrumutat cântări de la Oaste, ci chiar unii aşa-zişi „ostaşi“ au împrumutat din melodiile lor. Dacă cei care ne critică atât de aspru ar putea să ne dea şi o soluţie cum să scăpăm de astfel de situaţii, am fi recunoscători. Noi nu ştim cum se poate opri un sectar sau un simpatizant al acestora să posteze pe internet o cântare sectară şi să o intituleze ca fiind a Oastei… Ba chiar să o şi cânte pe la unele adunări ale Oastei în care i se permite aşa ceva.
Dar nu numai sectarii fură cântările Oastei, ci chiar unii puri ortodocşi schimonosesc şi textul şi melodia unor cântări ale Oastei, le înregistrează şi le transmit apoi pe la radiouri ortodoxe sau le comercializează, fără măcar a recunoaşte provenienţa lor. Nu mai vorbim de dreptul de autor…
Încă un comentariu cel puţin răutăcius este acela referitor la rugăciunea liberă, ce se practică la Oastea Domnului. Îl numesc răutăcios pentru că fiecare om, mai mult sau mai puţin trăitor al celor sfinte se roagă cu cuvintele proprii ori de câte ori e la ananghie. În Oastea Domnului, rugăciunea şi cântarea reprezintă două dintre „fântânile“ din care ea se adapă. Ostaşul adevărat este un om al rugăciunii. Dar sunt mulţi Părinţi şi duhovnici, şi scriitori care îndeamnă la o astfel de rugăciune: Sfântul Ioan Gură de Aur, Părintele Porfirie, Sfţntul Serafin Rosse, Sfântul Grigorie Palama… Voi reda mai jos doar două mărturii concrete:
1. – Sfântul Teofan Zăvorâtul: „În biserică, roagă-te cu căldură sinceră, cu evlavie în faţa lui Dumnezeu, cu sentimente de căinţă, smerenie şi teamă plină de respect şi cu cerere sârguitoare, pentru nevoile tale duhovniceşti vitale… De-a lungul slujbei, inima se încinge ca focul pentru Dumnezeu…
Cum trebuie să se roage omul acasă?… Să te rogi ceva mai mult fără cartea de rugăciuni, spunându-i lui Dumnezeu cu propriile tale cuvinte nevoile tale… Între rugăciunile pe care le citeşti, introdu propriile tale rugăciuni, cu metanii şi închinăciuni, stând în genunchi. Roagă-te lui Dumnezeu, Maicii Domnului, îngerului tău păzitor, spunându-Le totul cu propriile tale cuvinte, tot ceea ce simţi că este de extremă împortanţă pentru tine. Să nu ţi se abată deloc gândul de la Dumnezeu, fie că eşti la rugăciune sau faci altceva.
După rugăciune, citeşte ceva la care să meditezi. Dar fiecare punct ce este citit trebuie simţit în mod conştient, dându-i îndelungă atenţie (Viaţa duhovnicească şi cum o putem dobândi, Ed. Bunavestire, Bacău, 1998, pag. 152-159).
2. – Învăţătura de credinţă ortodoxă: „Rugăciunea particulară este cea făcută de fiecare credincios singur sau împreună cu ai săi, sau cu alţi credincioşi, în orice loc, în orice timp şi citită sau spusă pe de rost, după alcătuirea gata făcută, dintr-o carte de rugăciuni sau chiar scoasă din taina inimii sale“ (Credinţa ortodoxă, Ed. Trinitas, Iaşi, 1996, pag.192).
Consider că cine se împotriveşte rugăciunii libere NU este ortodox, pentru că neagă învăţăturile de credinţă ortodoxe.
Noi nu vom învinui niciodată Biserică de ecumenism, pentru că nu Biserică este ecumenistă, ci unii de la conducerea ei, care încearcă să ducă şi Oastea pe acelaşi făgaş, ci vom lupta chiar cu preţul vieţii ca nici Oastea, nici Biserica noastră străbună să nu apuce pe acest drum periculos, datorită căruia atâţia Sfinţi Părinţi şi înaintaşi ai noştri au plătit cu sânge martiric.
Probabil că în curând, datorită acestor grave greşeli, Biserica Ortodoxă şi Oastea Domnului, ca fiică a ei, vor trebui să plătească preţ greu de prigoană pentru curăţire. Atunci, când va veni aceasta, se va vedea care sunt credincioşii adevăraţi. Cernerea va face alegerea, nu vreun site sau vreo pătimaşă înregistrare video. În ceruri, vom rămâne uimiţi când vom vedea câţi dintre cei umili, nepuşi în cinste, batjocoriţi şi prigoniţi vor fi mai mari decât mulţi dintre noi care zicem azi că suntem mari apărători ai ortodoxiei, când de fapt apărăm doar formele ei. Sfânta Tradiţie are partea ei statică, la care nimeni nu umblă, dar are şi partea ei dinamică, pe care, de-a lungul veacurilor, creştinii au adaptat-o nevoilor vremii. Să nu ne facem vinovaţi de a nu şti să deosebim cele două aspecte lăsate deopotrivă de sfinţi pentru noi o dată pentru totdeauna…
Dumnezeu să Se milostivească de noi toţi.
Vlad Gheorghiu
ApreciazăApreciază
Nu este nici o suparare,draga saccsiv,pentru ca ai ziz ceva ca eu am tupeu .Dumnezeu sa te ierte, dar eu nu ma refeream decat la unii cu care am intrat in contact . Am o cunostinta care este merge la Sf.Biserica de multi ani fiind si crasnic. Nu o data l-am rugat sa vina la Oaste (chiar in Biserica unde merge se face adunare)
inainte de Vecernie ,dar degeaba.Le are saracutul cu bautura ,merge pe la pomeni de unde numai nevasta lui stie cum vine. NORMAL CA NU POATE SA VINA pe la adunarile Oastei -motivul este bautura. Este un dinomovist inrait.Mai mult cunosc persoane care spun ca ele nu pot sa nu bea nici un pic de alcool… de aceea NU POT sa vina la Oastea Domnului ! La acestea ma refeream dar a iesit altceva . Pai numai ,,pocaitii” nu beau ! mai spun unii .. LA ASEMENEA PERSOANE MA REFEREAM daca tu ai interpretat asa ,problema e la tine .Sa ai o duminica binecuvantata ! Slavit sa fie Domnul !
ApreciazăApreciază
eu ştiu doi oameni din satul bunicilor mei care aveau patima băuturii şi care s au vindecat mergând la mănăstirea unei este duhovnicul meu, nu mai beau de când au fost acolo şi acum sunt oameni întru trăirea ortodoxă şi vindecaţi de acestă patima. Unde altundeva decât în Sfânta Biserică Română Ortodoxă.
Doamne, ajută!
ApreciazăApreciază
Am spus mai sus ca Oastea Domnului este in Sfanta Biserica Ortodoxa. Ca merg acei doi oameni la o manastire, ori ca merg la Oastea Domnului, ori ca se spovedesc chiar la propria biserica de care aparţin sau la o alta invecinata… nu este mai importat faptul ca s-au vindecat? De ce separati Oastea de biserica? De ce nu a fost greşit faptul ca s-au dus la o manastire şi nu s-au adresat bisericii de care apartin, care i-au botezat sau cununat? Tot la fel, nu este gresit nici daca merg si la Oastea Domnului. Pentru ca acest fapt nu implica parasirea bisericii de care apartine, cum nu inseamna ca a parasit biserica nici daca s-a dus la o alta biserica sau la vreo manastire…
Oastea Domnului este tot ca un monahism: „calugari şi maicute in alb“, dupa cum s-a exprimat insusi fostul mitropolit al Ardealului. Mi se pare ca a lovi in Oastea Domnului chiar si dupa toate explicatiile de mai sus, e de-acuma rea intentie.
Sa ma iertati.
Slavit sa fie Domnul!
ApreciazăApreciază
Vlad Gheorghiu
Ti se pare prost.
Si nu va mai suiti pe deal ca Oastea ar fi un monahism.
ApreciazăApreciază
eu ştiu doi oameni din satul bunicilor mei care aveau patima băuturii şi care s au vindecat mergând la mănăstirea unde este duhovnicul meu, nu mai beau de când au fost acolo şi acum sunt oameni întru trăirea ortodoxă şi vindecaţi de acestă patima. Unde altundeva decât în Sfânta Biserică Română Ortodoxă.
Doamne, ajută!
ApreciazăApreciază
acum doua zile am venit de la Athos.la schitul Prodromu am stat de vorba cu un calugar batran care a fost in Oastea Domnului.calugarul ne-a spus ca ostasii sunt pe aratura de ceva vreme pentru ca au fost patrunsi de erezii sectare.de asemenea calugarul se caieste pentru ca a facut parte din ei si se teme pentru mantuirea lui.mai mult de atat nu merita sa comentez si nici unul din cei care sunt cu oastea sa nu o faca.luati aminte.
ApreciazăApreciază
saccsiv
Da, ai dreptate, „mi s-a parut prost“, Cand am crezut ca meriti ceva explicatii, am crezut ca esti rau informat. dar nu e asa. chiar esti rau intentionat.
vantelegar
si tu ai dreptate: chiar nu se merita sa mai intre vreun ostas sau simpatizant al Oastei pe acest site. nu o vom mai face. am luat aminte.
ApreciazăApreciază
Va rog nu mai intrati pe acest sait, Ma adresez simpatizantilor sau ostasilor .NU ARE ROST ! Si totusi ,eram inainte de 1989,Oastea era interziza si la adunarea din Bucuresti a venit PARINTELE GALERIU care ne-a incurajat cu multe sfaturi sfinte…era la cineva acasa. IPS SERAFIM si multi alti ierarhi precum IPS CORNEANU …IPS DANIIL de la sarbi …au numai cuvinte de lauda la adresa O.D.
NU VOI MAI SCRIE…ramaneti cu Dumnezeu ,oameni buni ! Salutari lui V.Ghe.
ApreciazăApreciază
Doare domnule traian faptul că am scris despre o situaţie la care am fost martor şi doare faptul că am cerut ostaşilor mai înţelepţi să i facă atenţi pe ostaşii din Haţeg care sunt puţin aşa pe arătură? păcat că nu vreţi să vă asumaţi şi tendinţele negative ale unor lideri şi vă credeţi superiori uneori chiar şi preoţilor care nu vor să vă lase să cântaţi cu orga în Sfânta Biserică, aşa cum doreau cei din Haţeg. Nu voi mai scrie despre acei „ostaşi” dacă vreţi să rămână sub preş mizeriile astea DAR nici la vreo întrunire a lor nu voi mai călca atâta vreme cât ei îi numesc pe sectari „fraţi” iar pe preoţii care nu vor să i lase a cânta la orgă în Biserică îi ameninţă în fel şi chip… încă ceva nu mi au plăcut NICIODATĂ oamenii care nu îşi asumă erorile
Doamne, ajută
ApreciazăApreciază
Lucrarea profetică Oastea Domnului
Lucrarea mântuitoare, mişcarea evanghelică în care ne-a chemat şi pe noi Dumnezeu, este o lucrare profetică. Este un glas care strigă prin pustia acestei lumi: pregătiţi calea Domnului!
Orice lucrare care n-are nici un scop pământesc, ci numai unul ceresc, este o lucrare profetică, este un glas profetic, este solie cerească.
Orice profet trimis de Dumnezeu a primit o solie clară, un scop precis, o misiune limpede. Dumnezeu Duhul Sfânt n-a trimis nici un profet şi n-a iniţiat nici o mişcare fără un scop şi fără un mesaj determinat.
Toţi profeţii Domnului, atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament, sunt o dovadă clară despre acest adevăr.
Lucrarea Oastei Domnului este un profet, solia ei este o solie profetică, duhul ei este un duh profetic, scopul ei este un scop profund profetic. Porunca dată ei este să cheme la naşterea din nou tot poporul nostru şi să
Trezească din somnolenţă la o viaţă vie şi lucrătoare toată Biserica noastră.
Apoi, prin poporul nostru, alte popoare, iar prin Biserica noastră, alte Biserici.
Mesajul esenţial al Evangheliei este un mesaj universal, supra confesional, un fenomen divin, comun tuturor religiilor şi valabil pentru orice timp şi pentru orice loc. El aduce soluţionarea paşnică a tuturor problemelor conflictuale, atât dintre popoare, cât şi dintre confesiuni şi indivizi.
Numai interpretarea tendenţioasă şi deformată a unor interesaţi şi vrăjmaşi a deformat acest mesaj divin.
Oastea Domnului preia curat şi aplică cinstit tocmai acest mesaj în locul ei, în munca ei şi în vremea ei.
Oricine este şi va fi de bună-credinţă se va convinge de acest adevăr.
Această Lucrare profetică a fost ridicată în mijlocul poporului nostru ca un steag salvator şi ca o trâmbiţă de alarmă şi deşteptare la lupta contra păcatului şi pentru dezrobirea noastră sufletească.
Şi a fost ridicată în Biserica noastră ca un curent de renaştere spre viaţa primilor creştini.
Nimic lumesc, nimic interesat material, nimic dubios şi ascuns. Totul evanghelic, patriotic, divin.
Singur diavolul poate fi împotrivă, fiindcă numai el este ameninţat de acest profet sfânt.
Priviţi în jurul nostru şi vedeţi: peste douăzeci de milioane de suflete ale părinţilor noştri, ale fraţilor, surorilor, rudeniilor, prietenilor, vecinilor şi a concetăţenilor noştri se pierd din lipsa cunoaşterii lui Dumnezeu şi a mântuirii lui Hristos!
Toţi străjerii care ar trebui să trezească acest popor şi să-l salveze prin Hristos dorm şi ei înşişi pierduţi.
Cât de necesară este salvarea tuturor în acest ultim ceas!
Pentru asta a ridicat Dumnezeu acest profet!
Traian Dorz – Întâi să fim, Editura Oastea Domnului, Sibiu – 2009.
http://www.carteadeaur.ro/autori/Traian-Dorz/Intai-Sa-Fim
ApreciazăApreciază
Eu sunt ostas, si spun doar atat, padure fara uscaturi nu exista. Nu mi se pare insa corect felul cum este abordat acest subiect. Petru un ram uscat trebuie sa taiem tot copacul ?
Mi-as permite sa va sugerez sa citit o carte intitulata sugestiv „Omoforuri – Arhierei ai Bisericii Ortodoxe Romane despre Oastea Domnului”. Cuprinzand 20 de interviuri cu Arhierei ai Bisericii noastre despre Lucrarea Oastei Domnului – Miscare duhovniceasca din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane, cu sediul central la Sibiu – , cartea propune tot atatea puncte de vedere asupra unei realitati misionare de care nimeni nu mai poate face abstractie.
http://www.agnos.ro/blog/2008/10/16/omoforuri-arhierei-ai-bisericii-ortodoxe-romane-despre-oastea-domnului/
ApreciazăApreciază
Nu știu dacă acest comentariu al meu va fi aprobat sau șters. Totuși, îmi încerc „norocul”. Ceea ce vreau să spun este că am două nelămuriri. Prima este că dumneavoastră înfierați pe cei din Oastea Domnului (nu știu cât de mult cunoașteți sau nu problematica acestei organizații), dar de la Patriarhie – nimic! Oare cum vine asta? Spre exemplu, de ce nu este exclus părintele Marian Mărcuș, care, între noi fie vorba, cântă DIVIN (v-o spune un penticostal)! Nu că mi-aș dori lucrul acesta, Doamne ferește! Apoi, cum se face că dumneavoastră scrieți „părinte” cu „P” mare, pe când unii dintre confrații dumneavoastră scriu „dumnezeu” cu „d” mic? Tare curios… În rest, Doamne, ajută-ne să ne putem iubi unii pe alții, așa cum ne-a poruncit Hristos: penticostali, ortodocși, ostași ai Domnului, baptiști, adventiști, creștini după Evanghelie și în general toți cei ce caută Fața Domnului! Amin!
ApreciazăApreciază
Am uitat să adaug: deși sunt penticostal, sunt un adept a o parte dintre ideile Oastei Domnului și consider că avem multe lucruri în comun. Domnul să-i binecuvânteze!
ApreciazăApreciază
Stimate domn, a fi adept a o parte din ideile oastei domnului inseamna a fi adept a o parte din ideile Ortodoxiei.
Inseamna ca sunteti pe drumul cel bun.
EE, sufletul tot acasa trage:)
ApreciazăApreciază
ma bucur ca cei de la penticostali, admira Oastea Domnului..si sper ca si Dumnezeu o admira….Defapt asta e tot ce conteaza.. Dumnezeu sa se regaseasca in noi… Pentru ca oameni nu stiu decat sa critice… cat timp esti ca ei…esti cel mai bun.. dar cand incerci sa faci voia Tatalui toti te ocolesc si te critica….nu’i nimic.. in cer va fi minunat!! Dumnezeu sa va binecuvinteze..!!! si sa incercam sa fim mai buni…vine Nasterea Mantuitorului!!!
ApreciazăApreciază
CITITI BIBLIA!!! VA RATACITI IN DOCTRINE SI PROSTII !!!
App Raluca tu ai citit acolo in Vechiul Testament cand Imparatul Davit dansa si canta din instrumente? Esti departe de adevar … sunteti niste CARTURARI.
REPET CITITI BIBLIA PRIMA DATA!!!!!!! POATE VI SE DESCHID OCHII SA VEDETI CE CONTEAZA CU ADEVARAT!!!!
ApreciazăApreciază
….in Sfanta Scriptura, Biblia, scrie clar ca trebuie sa il slavim pe Dumnezeu cu alauta si harfa si toate instrumentele pamantului! nu inteleg de ce este asa rau sa canti cu instrumente in biserica 😐
ApreciazăApreciază
Hristos se naste,Slaviti-l!
ApreciazăApreciază
[…] „OASTEA DOMNULUI” – o punte spre ecumenism … […]
ApreciazăApreciază