ASA APARE LA “HUMANITAS”? Parintele Arsenie Papacioc: “LEGIONARISMUL este O RUSINE A TRECUTULUI care SCARBESTE pe orice om cu mintea luminata”

Iata comentariul cititorului Felix postat la articolul ARTICOLE BLOGURI ORTODOXE (24.07.2014): Despre cele de pe urma – Patericul athonit. MARTORII LUI IEHOVA PREGATESC TERENUL PENTRU VENIREA LUI ANTIHRIST. Rapirile extraterestre. Gandire de talmudista – MAMELE PALESTINIENE AR TREBUI UCISE:

Frate Vasile, au aparut la editura Humanitas, selectii din dosarele securitatii ale Parintelui Arsenie Papacioc. La pag. 242 se spune asa chipurile de catre Parintele Arsenie Faptul ca l-au omorat pe Iorga m-a facut sa-i urasc de moarte pe legionari sau legionarismul este o rusine a trecutului care scarbeste pe orice om cu mintea luminata. Cartea este tiparita cu sprijinul manastirii Dervent si Parintele Andrei Tudor este unul din editori. Trebuie cerut un punct de vedere Parintelui Andrei Tudor pentru responsabilitatea ce si-a asumat-o aparand ca editor! Apoi trebuie avertizati cititorii. Carte se numeste Am inteles rostul meu. Parintele Arsenie Papacioc in dosarele securitatii Editura Humanitas pag. -242-243! eu nt

Comentariu saccsiv:

   Eu nu stiu ce scrie acolo, caci n-am cartea. Rog pe cei ce au citit-o sa confirme sau sa infirme.

   La http://www.humanitas.ro/humanitas/am-%C3%AEn%C5%A3eles-rostul-meu putem citi:

Andrei Tudor (ed.), Mariana Conovici (ed.), Iuliana Conovici (ed.)

Am înţeles rostul meu…

Părintele Arsenie Papacioc în dosarele Securităţii

Zeci de ani s-a chinuit Securitatea să pătrundă în viaţa şi în mintea părintelui Arsenie Papacioc. A scotocit după sentinţe de condamnare mai vechi, din vremurile tinereţii sale legionare. L-a urmărit pretutindeni, l-a arestat şi l-a condamnat în celebrul proces al „Rugului Aprins“, i-a trimis iscoade în celulă, în anii detenţiei de la Aiud, ori în parohie şi în mănăstirile prin care a trecut, după ieşirea din închisoare. I-a ascultat convorbirile şi i-a interceptat corespondenţa. A pus la cale compromiterea sa în ochii obştii monahale şi mai ales ai celor care îi căutau sfatul şi mângâierea. În fine, a adunat mii şi mii de file într-un dosar de urmărire informativă, care, în pofida odioasei sale întrebuinţări iniţiale, astăzi e o frescă a vieţii monahale în anii comunismului.
Însă, întruchipată de mefienta şi violenta Securitate, puterea seculară vedea în părintele Arsenie Papacioc doar un vechi combatant legionar refugiat în mănăstirile ortodoxe, un duşman al educaţiei ateiste sau cel puţin un opozant politic. În realitate, acest duhovnic atât de hărăzit şi atât de iubit, silit să treacă prin furtunile istoriei, urma o altă chemare, asumându-şi rostul şi răspunderea propriului destin. El este „duhovnicul trezviei şi al iubirii“.

Comentariu saccsiv:

   Iata insa ce putem citi la Marele Duhovnic Arsenie Papacioc: Miscare Legionara si misiunea ei de dezrobire a tarii:

Stiu sa reactioneze si ma bucur foarte mult, chiar daca generatia aceasta nu mai are forta generatiei trecute. Imi amintesc pe vremea lui Carol al II-lea, eu am dat batalia asta din jos. Eram de fata cand regele a vrut sa puna mana pe Garda de Fier ca organizatie si oferea fel de fel de lucruri. Si Codreanu nu era de acord. Noi nu eram ca niste politicieni. Eu eram un copil la douazeci si ceva de ani, doritor de lupta pentru frumusetea unui Adevar, in fruntea caruia se afla Arhanghelul Mihail.Eu eram impotriva sangerarii. Dar nu contam eu. Eu eram un scuipatel acolo, dar traiam. Si uite ca Dumnezeu nu m-a lasat. Pentru ca am invatat troparul Sfantului Arhanghel Mihail de cand eram mic.

Codreanu era un om cinstit, un mare erou. Am stat cu el mult de vorba si am fost prin tabere, dar ne mai si contraziceam. Adica nu eram pentru pozitia asta exclusiv militara intr-o problema si cu nuanta politica, dar si spirituala. Uite va spun o situatie: cum era sa-l dea jos pe regele Carol. Am provocat o intalnire pe Calea Victoriei in Bucuresti, eram pana la 9 insi atat. Si am inceput sa cantam cantece legionare pe Calea Victoriei. Si, va dati seama, s-a adunat lumea, incat nu se mai vedea de lume. Si era unul mai plinut acolo si s-a ridicat la tribuna: „Cum sa strig”? Si i-am zis: „Jos regele Carol al II-lea, traiasca regele Mihai! Ura!” Si acela a zis invers. Si a zis Ura cand nu trebuia si Ho cand trebuia. Si atunci ma gandeam ce sa fac eu? Si am zis: „Dati-l jos!”! Acum, eu fiind mai mititel, m-au ridicat repede pe mine. Am luat cuvantul, am linistit poporul si am zis limpede cu intentia sa repar si greseala care se facuse in clipa aia. Lumea a zis cum am zis eu. Si am zis: Asta e lumea! Apoi ne-am retras la un hotel sa vedem ce zice presa.Si au aparut niste articolase, dar mititele – ceea ce insemna ca le era frica si la presa.

Noi speculam lucrurile acestea. Si am recurs la un lucru de mare risc. Am luat trei masini si am inceput sa strigam prin fata palatului: „A abdicat regele! A abdicat regele!” Si am strigat pana cand intr-adevar a abdicat regele! Si cu o astfel de editie speciala, va dati seama ce era pe noi! Eram in masina cinci insi: un avocat, doi doctori … si ne-am hotarat sa mergem la Vacaresti sa cerem rugaciune la Arhanghelul Mihail. Si era destul de inchis ca drum. … Si am ajuns la Vacaresti.  Acolo era lacat, era poarta, dar bateam in poarta ca niste stapani. Ne opreste paznicul sa ii spunem cine suntem. Si am luat eu comanda. „Domnule, a biruit Garda de Fier. Deschideti-ne sa ne inchinam aicia, sa facem altar la Vacaresti, nu inchisoare de detinuti”! A pus mana pe telefon si ne-a deschis imediat civilizat. Si era un detinut acolo, un singur legionar. Si zice: „Nu te scot de aici”! Si l-am scos a doua zi bineinteles.

Si eu stateam in Zarnesti, Brasov, unde am fost si primar. Si cand am ajuns de la Vacaresti inapoi in centru, nu mai incapeai de camasi verzi. Toti s-au dat jos. Eu am refuzat sa ma dau. Si am bagat la cap. Toti acum erau legionari, dar de forma. De unde or fi scos camasile alea verzi in cateva ceasuri, nu stiu! Si am ajuns si la Brasov si am dat ordin sa dea raport in gara. Sa fie si o manifestare vazuta ca sa putem face un plan de bataie. Cand am ajuns in gara la Zarnesti, nu era nici un om. Si m-au informat unii ca pe terenul de fotbal s-au adunat. Si am ajuns pe terenul de fotbal. Tot oraselul era adunat acolo; pe marginea si pe mijlocul terenului erau legionarii si venisera sa dea raportul. Dar nu ii cunosteam. Si m-am invatat minte de la Bucuresti. Nu le-am dat atentie, i-am imprastiat, i-am gonit. „Nu va cunosc pe voi”! Nu faci armata cu improvizati. Noi purtam camasa verde cu o convingere puternica si nobila. Am luat comanda cum trebuie. Si nu imi pare rau. „Asa credeti, voi, profitorilor? Si va si condamn ca indrazniti sa imbracati camasa verde de care numai ati auzit si voi. Si potential voi ati fost prigonitorii”. Asa le-am zis. Si homo homini lupus nu mai e valabila, cum ca omul ii lup pentru om. Nu, omul e Dumnezeu pentru om de cand a venit Hristos. Vedeti? Aceasta este strategia! Hai sa intram cu nitel curaj in valorile autentice care au relatie cu vesnicia. Actionati cu strategie. Eu acum nu sunt asa de informat si nu am o armata in jurul meu cum are Parintele Justin. Eu sunt singur aici. Dar puneti-va capul la bataie.

(preluat din revista Atitudini, nr 5)

Iata ce spun si alti mari duhovnici despre Miscarea Legionara:

„RAZBOI INTRU CUVANT” resping ideologia, modul de organizare si metodele MISCARII LEGIONARE. Marii duhovnici au fost de alta parere. Ca si in cazul cipurilor …

Sa ne amintim si ca Doxologia (portal al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei …) se straduia sa sminteasca cititorii cum ca Parintele Arsenie Papacioc ar fi fost pro cip:

Parintele ARSENIE PAPACIOC – ANTI CIP: “Inca nu e lepadarea cea desavarsita. Dar este inceputul primejdios al acestei lepadari, din care care nu vei mai putea iesi mai tarziu.”

   UPDATE

   Fratele Felix a facut si o scanare a respectivei pagini:

Arsenie Papacioc reeducat postmortem

Adica o mizerie. Edificator e comentariul fratelui Mircea Puscasu:

Sa intelegem bine: asa zice Humanitas ca zice Securitatea ca zicea Parintele Arsenie…